Ministrul Educației: Avem colegi profesori, din păcate, care au fost departe de programa pe care ar fi trebuit să o respecte în interesul elevilor / La matematică, avem nevoie de o abordare mai practică și mai puțin abstractă

6.825 de vizualizări
Foto: © Tyler Olson | Dreamstime.com
„Este îngrijorător, de exemplu, faptul că 15% dintre elevi nu au reușit să facă 10+10:10. (…)  Chiar mă întreb cum acei profesori nu au observat în clasa a V-a, în clasa a VI-a, în clasa a VII-a, în clasa a VIII-a că acești elevi au probleme cu ordinea operațiilor”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la TVR, despre rezultatele Evaluării Naționale 2022 ale elevilor din Dâmbovița.
  • Amintim că acesta a fost primul an în care au fost corectate digitalizat lucrările elevilor din Dâmbovița.

„La proba de matematică, au fost aproape 30% care nu au abordat niciun alt subiect în afară de grilă”, a spus ministrul. Acesta a spus că anumite aspecte ar fi putut fi sesizate la evaluările din clasele a IV-a și a VI-a, dar „generația care a susținut evaluarea națională acum, din păcate, n-a avut șansa susținerii evaluării la clasa a VI-a”.

În legătură cu rezultatele elevilor din Dâmbovița, Sorin Cîmpeanu a subliniat nevoia unei abordări practice: „O altă concluzie relevantă este că partea de abstractizare excesivă, pentru matematică vorbesc, generează, să spunem, o îndepărtare a elevilor de această disciplină. Este clar că avem nevoie de o abordare mai practică și mai puțin abstractă, este clar că avem nevoie de o schimbare de curriculum la aceste discipline”

Dialogul din Sorin Câmpeanu și moderatoare, pe tema rezultatelor de la Evaluarea Națională 2022 din Dâmbovița:

Sorin Cîmpeanu: Este îngrijorător, de exemplu, faptul că 15% dintre elevi nu au reușit să facă 10+10:10. Am observat că este o trăsătură generală, tocmai mă uitam pe o rețea socială și vedeam un părinte, dacă nu chiar un profesor, care spunea că un sfert. 15% nu este un sfert. (…)

Moderatoare: Cred că a existat la un moment dat, s-a și realizat o dezbatere legată tot de acest aspect: ordinea în care se fac operații matematice, care cred că este o competență de clasa V-a, a VI-a. 

Sorin Cîmpeanu: Chiar mă întreb cum acei profesori nu au observat în clasa a V-a, în clasa a VI-a, în clasa a VII-a, în clasa a VIII-a că acești elevi au probleme cu ordinea operațiilor. (…) Acum, acest subiect este pentru nota 1 și 1.50. Deci, este de bază. Și totuși acele școli pe care le vom identifica, această competență de bază, cel mai simplu subiect dintre toate subiectele de la proba de matematică nu a reușit să fie rezolvat. (…)

La proba de matematică, au fost aproape 30% care nu au abordat niciun alt subiect în afară de grilă. (…) La nivel de curriculum, pentru că o altă concluzie relevantă este că partea de abstractizare excesivă, pentru matematică vorbesc, generează, să spunem, o îndepărtare a elevilor de această disciplină. Este clar că avem nevoie de o abordare mai practică și mai puțin abstractă, este clar că avem nevoie de o schimbare de curriculum la aceste discipline. Toate aceste concluziile le avem grație acestei evaluări digitale.

Moderatoare: Deci, este o problemă de curriculum, nu neapărat de metodă de predare.

Sorin Cîmpeanu: Este, în primul rând, de metode de predare, nu atât de curriculum, este și de curriculum, dar este clar că avem colegi profesori, din păcate, care au fost departe de programa pe care ar fi trebuit să o respecte în interesul elevilor. 

Moderatoare: Spuneți că aveți aceste date pe baza acelui proiect pilot.

Sorin Cîmpeanu: Să știți că aceste lucruri trebuiau să fie văzute la evaluările de clasa a IV-a și clasa a VI-a. Generația care a susținut evaluarea națională acum, din păcate, n-a avut șansa susținerii evaluării la clasa a VI-a, pentru că a fost în primăvara anului 2020, când eram în plină pandemie. 

Citește și:
Rezultate Evaluare Națională 2022. Cu aproape 10 puncte a scăzut procentul elevilor din Dâmbovița cu note sub 5 la Matematică, față de anul trecut / În Dâmbovița s-a pilotat corectarea digitalizată a lucrărilor
“Doar 6% dintre elevi au putut să scrie perfect românește” și calculul “10+10:10 a creat probleme pentru 15% dintre elevii” ale căror lucrări au fost evaluate digitalizat, în Dâmbovița – Sorin Cîmpeanu / Ce subiecte au fost rezolvate de cei mai mulți elevi și care au produs cele mai multe probleme

Foto: © Tyler Olson | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


10 comments
  1. Ce dracu mă…. Face ăsta reformă la anu…. Face pe dracu-n patru.
    Până nu or avea profesorii mijloace serioase de constrângere, elevii nu or să facă nimic.
    Auzi… n-ai voie să le dai medii mai mici de 9 la materiile „neimportante”, n-ai voie să-i dai afară, n-ai voie să le scazi nota la purtare fără să faci referat și să ceri aprobare, u mai ai voie să dai extemporale, trebuie să-i anunți cu 2 spăt înainte de lucrări și să faci modelele de test cu ei etc.
    În schimb elevii pot să dea profesorul în judecată și școala dacă nu sunt mulțumiți de notă sau de orice altceva, ei au mereu dreptate în fața tuturor, profesorul e un fel de nimeni pe care îl calcă ei în picioare cum vor…
    Până nu o să se schimbe căcatul ăsta și să lase profii să-și facă treaba, mirați-vă că mai știu să scrie numărul 10, e prea mult și atât pentru câtă carte fac.

    1. Știi ca după distracție o sa vina și nota de plată. Rămân needucați și prin urmare ușor de abuzat,folosit și manipulat de către oricine.Fetele la ….munca în Germania și băieții la adunat sparanghel.Si când or sa își dea seama ce au făcut și cât de greu le este va fi prea târziu. Unii vin la școală pe la 50 -60 de ani dar le e greu.Unui profesor ii este mai ușor sa ii tina in note de 10 și sa stea la povesti cu ei.Sa dea note pe referate și proiecte și sa fie o dolce vita dar nu mai învață nimeni nimic,nici ala care putea.Ma bucur ca nu am prins asa timpuri în care e devalorizata în ultimul hal știința de carte pentru ca dacă prostii primeau nas atunci eu nu mai aveam cum sa învăț.
      Generațiile astea distruse or sa facă orice sa își trimita copii la scoli bune și scoli bune vor fi doar la particularpentru ca la stat se distruge sistematic tot:angajări pe pile,profesorul e certat dacă își face treaba și da note mici ca sa ii pună la învățat, cel care se duce la ora este certat și apostrofat și cel care lipsește și își ia banii dar da 10 pe banda rulanta e un profesor excelent.
      Anul acesta,mai ales ca e după pandemie ar trebui sa se facă o evaluare nationala la fiecare materie sau măcar la romana ,matematica,limbi străine,științe exacte și s-ar vedea exact ce au învățat dar nimeni nu vrea asta pentru ca încearcă toți sa acopere r…..l cu note de 10.

  2. Subiectele la matematica sunt penibile. La capacitate singura problema “grea” (ultima intrebare) valoreaza mai putin decat o intrebare penibila de la grila. Asa se explica “succesul” ca foarte multi au reusit a ia 5. Tactica a fost “la fiecare adunare cu trecere peste ordin dam si una fara trecere, cu numere din cel mult doua cifre”. Aia care au invatat prea mult (divizibilitate, geometrie plana), sa fie sanatosi. Ii asteptam cand ies la pensie din Germania, Anglia sau de aiurea. La bac a fost similar. Trei sferturi din excercitii au fost sub nivelul de corigenta. Pt domnul ministru, de obicei sunt si probleme practice, chiar cu numarat de oi (ca a declarat acum vreo 10 ani ca e bun la mate).

  3. Cum să ai timp să abordezi mai practic când programa este atât de aglomerată? Copiii sunt de-a dreptul “fugăriți” prin materie. Nu e timp să zăbovești. Dacă ai stat o oră în plus la o lecție pentru că simte elevul că ar mai fi nevoie pentru a înțelege mai bine, deja riști să nu termini materia de predat. Problema este programa încărcată, nu doar metoda de abordare a lecției! Dar cui să se plângă profesorul, cine-l ascultă? El este doar blamat!😔

    1. Foarte bine spus! Sunt de aceeași părere. Materia este foarte multă. Mulți copii la clasa 29-30. Nu este timp pentru aprofundare.

  4. Da dom’le, e o problema abstracta: 10+10:10. Ar fi trebuit sa o imbrace intr-un ambalaj frumos, poleit, si enuntul sa fie, intr-un final, de forma: demonstrati ca 10+10:10=11.

  5. Problemele încep cu învățătorii,majoritatea dau concurs pentru ca sunt posturi titularizabile,miza lor este sa devina prin transfer profesori,chiar dacă pentru noua calificare au masterate si reconversiii profesionale obscure.De fapt,lor le sta gandul in alta parte, meseria de invatator e grea si presupune multa responsabilitate.Un alt mod prin care sistemul întreține deprofesionalizarea este încurajarea dublelor si triplelor specializări,adică sa avem oameni buni la toate,dar care sa nu faca nimic de calitate.M a surprins sa aud intr o emisiune un specialist în educație spunând că e costisitor sa mai ținem profesori pe o singură specialitate.Bine,bine,dar peste tot în lume calitatea costa,nu tocmai a spus dl Miclea ca banul face diferenta?Dar de ce banul sa faca diferenta doar intre un hotel de o stea si unul de cinci stele sau intre un costum luat dintr un magazin de cartier si unul de tip haute couture lucrat la o casă de modă,iar educatia sa faca exceptie de la regula?Legile economice actioneaza in orice domeniu.Din pacate,acesti domni care ne cer noua calitate fără bani ,sigur poartă haine haute couture.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Părinții ai căror copii de grădiniță sau elevi au acasă rude cu vulnerabilități sau recomandare de la medic și au dreptul să facă școală online, indiferent de scenariul epidemiologic, nu pot solicita zile libere angajatorului din cauza legislației neactualizate

Părinții ai căror copiii de grădiniță sau elevi locuiesc cu rude care au comorbidități și au dreptul să stea acasă de luni și să facă școală online, indiferent de scenariul…
Vezi articolul

Ipoteze privind declinul Imperiului Roman, contestate de câteva dovezi arheologice dintr-un oraș italian care ar fi început să regreseze cu 300 de ani mai târziu decât s-a crezut inițial – studiu al Universității Cambridge

Arheologii au dezgropat rămăşiţele unui teatru acoperit, ale unei pieţe şi ale unui port fluvial în situl unui oraş roman situat în centrul Italiei, descoperiri care contestă ipotezele privind declinul…
Vezi articolul