Ministrul Educației anunță că noile planuri-cadru de gimnaziu vor promova învățarea integrată, care are legătură cu viața de zi cu zi

13.211 vizualizări
Planuri-cadru de gimnaziu, noi detalii ale ministrului Educatiei
“Voi avea grijă ca învățarea integrată, care are legătură cu viața de zi cu zi, să aibă importanța cuvenită” în noile planuri-cadru de gimnaziu care trebuie să se aplice începând cu următorul an școlar, a anunțat ministrul Educației, Monica Anisie. “Este tot ceea ce ne dorim de la sistemul de educație. Să fie în corelație cu viața de zi cu zi”, a continuat ministrul, la o zi după ce a produs uimire afirmând că “nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA” pentru că ea “nu pune accentul pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”.

Prezentă la conferința organizată la Rin Grand Hotel în cadrul proiectului gigant de formare a profesorilor, CRED, Monica Anisie a susținut o declarație de presă, fără întrebări, după ce anterior ținuse un scurt discurs pentru deschiderea evenimentului.

“În ceea ce privește pregătirea noului plan-cadru, de fapt planurile acestea cadru pe care noi trebuie să le realizăm în foarte scurt timp [este vorba despre planurile-cadru pentru gimnaziu, care trebuie modificate după ce Parlamentul a decis reducerea cu cel puțin 5 ore pe săptămână a programului școlar al elevilor de gimnaziu – n.red.], voi avea grijă ca învățarea integrată, care are legătură cu viața de zi cu zi, să aibă importanța cuvenită. Este tot ceea ce ne dorim de la sistemul de educație. Să fie în corelație cu viața de zi cu zi”, a declarat ministrul.

Anisie a precizat că rezultatele de la evaluarea PISA 2018 “arată că nu am reușit încă să transformăm modul de predare-învățare-evaluare, astfel încât copiii români să aibă capacitatea de adaptare, soluționare și înțelegere a oricărei situații de viață, folosind cunoștințele acumulate”.

“Deși au mai existat astfel de rezultate la evaluările anterioare, Ministerul Educației nu a făcut nimic pentru ca evaluările de pregătire, cele de la clasele a II-a, a IV-a sau a VI-a, să fie acceptate, înțelese și mai ales valorificate de către copii, părinți și mai ales cadrele didactice”, a precizat ministrul Educației, un susținător al evaluărilor sabotate anterior.

Cele mai importante declarații făcute astăzi de Monica Anisie:

  • Ieri s-au dat rezultatele de la evaluarea PISA 2018. Aceste rezultate arată că nu am reușit încă să transformăm modul de predare-învățare-evaluare, astfel încât copiii români să aibă capacitatea de adaptare, soluționare și înțelegere a oricărei situații de viață, folosind cunoștințele acumulate.
  • Mai cred că rezultate mai bune pot apărea într-un climat de încredere, în care toți cei cărora ne pasă de educație să punem în comun expertiza acumulată. Starea de bine pe care suntem datori să o aducem în sistemul de educație este unul dintre factorii determinanți pentru creșterea rezultatelor, ceea ce înseamnă implicit și creșterea calității vieții în sistem, creșterea calității vieții de elev.
  • Apreciez toate intervențiile specialiștilor care și-au exprimat opiniile privind rezultatele PISA și îi invit să avem împreună o atitudine proactivă, realistă și de constucție pentru ca următoarea testare să dovedească îmbunătățirea pe care noi toți ne-o dorim după atâția ani de încercări.
  • Deși au mai existat astfel de rezultate la evaluările anterioare, Ministerul Educației nu a făcut nimic pentru ca evaluările de pregătire, cele de la clasele a II-a, a IV-a sau a VI-a, să fie acceptate, înțelese și mai ales valorificate de către copii, părinți și mai ales cadrele didactice.
  • Totodată, Ministerul Educației nu a promovat în niciun fel învățarea practică și abordarea transdisciplinară, ceea ce de altfel evaluează PISA. Eu caut întotdeauna soluții concrete și nu mă agăț de ceea ce a fost ca moștenire anterioară.
  • Săptămâna viitoare voi organiza o întâlnire de lucru cu toți cei care își doresc să participe activ la partea decizională. O întâlnire de lucru privind problema alfabetizării funcționale, exact ceea ce măsoară și testele PISA, și în felul acesta să ne concentrăm atenția cu resposnabilitate pe măsurile concrete de reducere a decalajelor rural-urban, dintre filiera teoretică și tehnologică.
  • În ceea ce privește pregătirea noului plan-cadru, de fapt planurile acestea cadru pe care noi trebuie să le realizăm în foarte scurt timp [este vorba despre planurile-cadru pentru gimnaziu, care trebuie modificate după ce Parlamentul a decis reducerea cu cel puțin 5 ore pe săptămână a programului școlar al elevilor de gimnaziu – n.red.], voi avea grijă ca învățarea integrată, care are legătură cu viața de zi cu zi, să aibă importanța cuvenită. Este tot ceea ce ne dorim de la sistemul de educație. Să fie în corelație cu viața de zi cu zi.
  • De aceea, mă voi implica în modificarea semnificativă a modului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice și ca primă măsură este introducerea masteratului didactic în universitățile care doresc să desfășoare acest proiect. Aceasta este pentru mine o prioritate de sistem, care nu mai poate fi amânată.
  • Am fost parte a gândirii legii 1, acolo unde era prevăzut acest masterat didactic, acolo unde evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a ar fi trebuit să aibă locul cuvenit.
  • De aceea aleg să privesc cu responsabilitate realitățile din sistem și să mă implic cu tot ceea ce am acumulat de-a lungul timpului pentru schimbarea atât de necesară în educație.
Citește și:

5 comments
  1. Cu elevii comozi și obosiți de jocuri pe telefon din ziua de astăzi, nu va face mare lucru nici un profesor, oricât de mult ar coborî ștacheta. Ca de fapt asta li se cere profesorilor, sa tot coboare ștacheta.

  2. Puteti “forma” cat vreti cadrele didactice, puteti sa schimbati modul de compunere a catedrelor pe arii curriculare, cautati si gasiti CRITERII reale de selectie a cadrelor didactice si monitorizati modul de aplicare la clasa a celor invatate de acestia! Vedeti modul cum comunica cu elevii, cum stiu si pot sa ii atraga. orice disciplina ar preda, profesorul trebuie sa fie capabil sa faca legaturi intre materia sa si alte discipline, e foarte simplu, doar daca dai jos haina lui “lasa ca stiu eu”‘ sau “nu am timp de aiureli” (raspunsuri pe care le-am primit cand ii rugam pe unii colegi sa aplice asta!)

  3. Cresteti numarul de ore de romana ,pt ca elevii sa poata face cat mai multe exercitii de interpretare de texte . Faceti in asa fel incat numarul elevilor din clase sa nu depaseasca 20- 22 .Introduceti profesorul itinerant atat pt romana cat si pt mate . Sa se lucreze pe grupe mici atat cu elevii slabi cat si pt cei performanti .

  4. Tocmai „filosofia” evaluărilor naționale obligă binomul dascăl-elev să se orienteze spre direcționarea și concentrarea eforturilor spre trecerea cu brio a acestora ceea ce implică parcurgerea în marș forțat a temelor supuse evaluării, fără a se ține seama de particularitățile fiecărei clase, ale fiecărui elev. Apoi modul în care în gimnaziu este organizată predarea diferitelor discipline ( câte un profesor pentru fiecare disciplină ) face ca disciplinele cu număr mic de ore săptămânal să fie predate de către profesori necalificați, în special în mediul rural. De ce nu formăm profesori, pentru ciclul gimnazial, pe arii curiculare astfel:
    1. Arte, sport și socializare care să cuprindă educația plastică, educația muzicală, educația fizică precum și comportament în societate și jocuri de societate.
    2. Responsabilitate socială care să cuprindă noțiuni de legislație, drepturi și obligații, comportament în diferite situații ( călătorie, relația cu autoritățile, reguli de circulație. )
    3. Științe ale naturii care să cuprindă fizică, chimie, biologie, geografie, astronomie.
    4. Comunicare, polemică și dialog, care să cuprindă studiul limbilor, arta polemicii și a dialogului.
    5. Sănătate și respectul naturii care să cuprindă anatomie, noțiuni igienă individuală și colectivă, de gastronomie, puericultură și ecologie.
    6. Matematica și educație matematică care să cuprindă studiul matematicii și aplicarea acesteia în cotidian ( bricolaj, finanțe personale ).
    7. Tradiții, identitate și diversitate care să cuprindă istorie comparată, religie comparată, tradiții naționale și universale.
    8. Instrumente tehnologice ( tehnologia informațiilor și comunicațiilor, instrumente de bricolaj ).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Un profesor bun creează emoție, își construiește curriculumul în funcție de elev, nu îl reproduce: Ne aducem aminte ce emoție trăiam la o lecție pe care ne-o preda un profesor extraordinar. Acea trăire te motivează atât de tare, încât uneori îți alegi cariera așa, spune profesorul și psihologul Mircea Miclea

Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cercetător și psiholog, a enumerat patru lucruri pe care profesorii trebuie să le știe atunci când predau: „Un…
Vezi articolul

Lipsa cantinelor, principala problemă în desfășurarea programului “Masă caldă în școli”, arată un raport al ministerului / Existența unei cantine nu este criteriu în alegerea școlilor din programul pilot. În toată țara, doar 10% dintre unitățile de învățământ din țară au cantine

Principala problemă semnalată în desfășurarea programului masă caldă în școli este lipsa cantinelor școlare sau a spațiilor destinate servirii mesei calde, arată raportul privind stadiul implementării Programului – pilot „Masă…
Vezi articolul