Daniel David, ministrul Educației, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că avem nevoie de „profesori motivați și pregătiți în metode moderne de predare”. Din poziția de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj a observat că cei mai mulți absolvenți „nu prea alegeau să meargă în preuniversitar, nu era motivant”.
„În primul rând, ai nevoie de profesori motivați și pregătiți în metode moderne de predare. Ca să ai un profesor motivat, trebuie să aibă un salariu decent, rezonabil, conform rolului pe care îl are în societate. Eu mă uit în ultimii ani și văd că cei mai mulți absolvenți – mă uitam ca rector de la UBB, de exemplu. Probabil că și ceilalți rectori o să vă spună la fel – nu prea alegeau să meargă în preuniversitar, nu era motivant. Deci, avem nevoie să gândim foarte bine nivelul de salarizare, astfel încât, repet, nimeni nu cere ceva nerezonabil, ci ceva decent, conform rolului pe care noi vrem să-l dăm educației în societatea noastră”, a spus ministrul Educației.
Aceasta a vorbit despre cât de mult contează metodele moderne de predare și a menționat programele de training pentru învățători și pentru profesorii care predau elevilor de gimnaziu, iar din toamnă „foarte probabil, vom începe iarăși programe de training pe metodele moderne de predare pentru profesorii din liceu”:
„Pe lângă componenta asta de salarizare, cum spuneam, contează și metodele pe care le folosește profesorul, iar aici s-a început de mult timp, sunt programe de training care au fost făcute pentru profesorii din învățământul primar, pentru cei de la nivelul gimnazial, iar noi, din toamnă, foarte probabil, vom începe iarăși programe de training pe metodele moderne de predare pentru profesorii din liceu. Ăsta este un lucru fundamental pentru mine, fiindcă contribuie la acel transfer de competențe despre care discutam.”
Daniel David a explicat ce înseamnă un manual bun:
„Pe lângă profesorul motivat și bine echipat, ca să spun așa, ca metodă de predare, contează foarte mult și – toți știm acest lucru – curriculum, care pornește, ca să spun așa, de la stabilirea planurilor-cadru, programele, manualele. Eu am și spus că, atunci când o să văd un elev că deschide un manual și trece dincolo de lecția pe care trebuie să o facă la școală și el citește cu curiozitate și vezi că întoarce paginile și merge înainte, acela este manual un manual bun. Dacă nu-i curios să vadă după lecția la care este acum ce urmează și ce este acolo, nu vreau să spun că e un manual prost, dar nu este unul inspirațional, cu siguranță, nu-l motivează pe copilul respectiv. (…)”, a menționat acesta.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, la Radio România Actualități, că „avem un deficit foarte mare de resursă umană, cel puțin pe partea de științe exacte, la fizică, chimie, matematică, chiar și la biologie și nu numai”. Acesta a precizat că în ultimii ani s-a apelat la studenți pentru a acoperi lipsa de profesori.
Despre lipsa de profesori
Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a vorbit, la DC News, despre lipsa de profesori la matematică și științe: „facem apel la colegi pensionari, pentru că nu avem destul de mulți absolvenți care să își dorească să facă asta”. Acesta a mai spus „profesorii nu au dispărut deodată, ci nu am reușit noi să avem o parte de predictibilitate a angajărilor, astfel încât să știe oamenii atunci când încep o facultate la ce să se aștepte”.
Profesorul de matematică Flavian Georgescu a dus în atenție, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, lipsa profesorilor de matematică: „Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?”. Acesta a explicat și de ce nu mai este atractivă profesia de profesor pentru tinerii absolvenți de facultate.
Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”
Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației Sorin Ion să devină profesori, după ce termină studiile în 2027. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de luni de deschidere a anului universitar 2024-2025 „să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie.
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit celui mai nou raport anual Education at a Glance, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).