Ministrul Deca prezintă datele referitoare la educația românească, prezentate în raportul OCDE “Education at a Glance”, drept punct de plecare pentru schimbări viitoare, unele planificate peste 6-7 ani: “O imagine de moment” utilă pentru a “cadra legislația secundară și politicile publice pe care urmează să le implementăm”

Ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat datele despre educația din România, care se află mult în urma mediei OCDE la numeroși indicatori-cheie, potrivit unui raport al organizației internaționale, drept o “imagine de moment” care va fi folosită pentru a “cadra legislația secundară și politicile publice pe care urmează să le implementăm”. Ea a prezentat problemele acute ale sistemului pe care îl administrează pentru a promova o serie de schimbări legislative și investiții care vor fi aplicate în următorii ani, unele dintre ele chiar la sfârșitul acestui deceniu.

• Ea a făcut comentariile la lansarea oficială a raportului “Education at a Glance 2023”, raport internațional anual realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care România intenționează să adere. Ediția din acest an este prima care include date despre țara noastră.

După cum Edupedu.ro a relatat pe larg, raportul prezintă o situație detaliată a rezultatelor în domeniul educației înregistrate de țările participante – membre sau partenere OCDE. În privința României, documentul arată că țara se află mult în urma OCDE la majoritatea indicatorilor-cheie, de la rata de participare la învățământul preșcolar la salariile profesorilor sau la beneficiile finalizării studiilor liceale pentru câștigurile obținute de tineri pe piața muncii – vezi aici și aici

La evenimentul de lansare, Ligia Deca a spus că “rezultatele făcute publice reprezintă o imagine de moment realistă și extrem de folositoare pentru a cadra legislația secundară și politicile publice pe care urmează să le implementăm începând cu această toamnă”.

Ea a spus că sistemul românesc de educație va folosi, pentru a îmbunătăți situația, atât instrumente pe care le are deja – precum Study in Romania, dedicat atragerii de studenți internaționali – cât și pe care încă nu le are: “guvernul lucrează pentru a lărgi infrastructura educațională pentru educație timpurie”.

Și a făcut trimitere inclusiv la îmbunătățiri care vor veni peste 6-7 ani, la finalul acestui deceniu, conform planificării Ministerului: “(…) acest sistem tehnologic dual se va generaliza în România începând cu anul școlar 2029-2030, mai ales având în vedere nevoia semnalată de piața muncii de o mai bună conectare între școală sau mediul educațional în ansamblu (…)”.

Din declarațiile ministrului Ligia Deca la lansarea raportului OCDE Education at a Glance – 2023:

“(…) Ceea ce cred eu că pe noi ne va ajuta enorm este faptul că procesul de preaderare coincide cu procesul de implementare a legilor educației. Practic, rezultatele pe care le vom vedea din analizele realizate împreună cu colegii de la OCDE (…) practic ne ajută să gestionăm toate aceste analize mai bine, provocările pe care uneori le știm și alteori doar le intuim în sistemul educațional românesc. Revenind la evenimentul de lansare de astăzi, rezultatele făcute publice reprezintă o imagine de moment realistă și extrem de folositoare pentru a cadra legislația secundară și politicile publice pe care urmează să le implementăm începând cu această toamnă. Și o să iau câteva exemple. 

Rata de cuprindere în învățământul superior continuă să fie sub mediile organizațiilor internaționale din care România face parte sau este pe cale să fie integrată.  Acest lucru trebuie remediat, mai ales că și datele OCDE ne arată ceea ce și Institutul Național de Statistică ne spune, și anume faptul că absolvenții de studii superioare sau universitare sunt semnificativ mai angajabili decât alte categorii de absolvenți și, evident, asta înseamnă o serie întreagă de beneficii și în ceea ce înseamnă viața activă sau implicarea civică. (…) 

Un alt aspect ține de internaționalizarea învățământului superior. Atragerea studenților internațional în universitățile din România este o prioritate dedicată noul cadru legislativ. Există un program național pentru internaționalizare universitară, Study din Romania, prin care ne propunem să susținem ceea ce universitățile deja fac, unele dintre ele cu succes în internaționalizarea proceselor educaționale și în crearea de legături durabile în zona de cercetare universitară.(…)

De asemenea, uitându-ne la sinteza raportului, vedem o nevoie reală de lărgire a accesului la educație timpurie ca cea mai profitabilă, dacă putem spune așa, investiție în sistemul educațional. Practic, orice leu, orice euro, orice dolar investit în sistemul de educație timpurie generează pentru societate un profit pe termen lung, mult superior altor investiții în educație. Pentru categoriile de vârstă de până la 5 ani avem încă multe de făcut. Trebuie să creștem rata de cuprindere. Stăm bine, stăm puțin peste media OECD pentru grupa de vârstă cinci-6 ani, ceea ce înseamnă că extinderea învățământului obligatoriu la grupele de grădiniță și-a produs efectele. Știm că deja este obligatorie și grupa mijlocie și în anul 2030 vom vedea acum și grupa mică va deveni obligatorie. Până atunci, Ministerul Educației, împreună cu guvernul în ansamblul său, lucrează pentru a lărgi infrastructura educațională pentru educație timpurie, adică creșe și grădinițe și, sigur, servicii complementare acolo unde este nevoie de ele.

De asemenea, avem o strategie foarte clară și o știm prin ruta duală completă, în ideea încurajării participării tinerilor în învățământul tehnologic sau Vocational Education and tTraining, așa cum este el menționat în raport. Practic, acest sistem tehnologic dual se va generaliza în România începând cu anul școlar 2029-2030, mai ales având în vedere nevoia semnalată de piața muncii de o mai bună conectare între școală sau mediul educațional în ansamblu, adică inclusiv universități și cerințele pieței muncii. Însă nu vorbim doar despre cerințele imediate, vorbim și despre acele competențe cheie pe care ne dorim să le avem pentru toți absolvenții, în așa fel încât să se poată adapta unei piețe a muncii în continuă dinamică. 

Datele prezentate în Education at a Glance ne arată că pornim de la premize pozitive, pentru că există în mod clar o cuprindere bună în învățământul tehnologic și există din acest punct de vedere și o serie de oportunități de colaborare, în schimb de bune practici. Așa cum știți, Ministerul Educației deja este în proces de a semna 16 contracte pentru campusuri duale integrate, urmând ca printr-o suplimentare de fonduri alocate aceste linii din PNRR, să încercăm să încheiem contractele pentru toate cele 29 de campusuri considerate a fi eligibile pentru finanțare. Dacă generalizăm învățământul dual, ni s-a părut normal să sprijinim acolo unde școala, universitatea, autoritatea publică locală și companiile deja au încheiat protocoale trainice de colaborare și și-au propus niște strategii pe termen lung. 

Practic, așa cum spuneam, procesul de aderare la OCDE se sincronizează cu elaborarea cadrului normativ pentru implementarea legilor educației. Acest aspect ne conferă și dinamism, ne conferă și o oglindă extrem de obiectivă și comparativă cu alte state cu care ne dorim să ne comparăm. (…)”

Citește și:

România – în urma mediei OCDE la mai toți indicatorii-cheie, de la salariile profesorilor și timpul petrecut în școală la studiile tinerilor și rata de înscriere în învățământul preșcolar / Primele date comparative pentru educația românească, în raportul internațional “Education at a Glance 2023”

Rezultatele școlii în România: Tinerii care termină liceul câștigă doar câteva procente în plus la salariu față de cei care nu finalizează studiile liceale, mult sub ceea ce se întâmplă în țările OCDE – raportul “Education at a Glance” / Avantaj substanțial, dar mult sub media OCDE, pentru cei care termină o facultate