Ministrul Sorin Cîmpeanu a cerut universităților, în conferința de presă susținută marți, să realizeze “într-un termen rezonabil, un an, de exemplu”, analiza tuturor tezelor de doctorat susținute în fiecare dintre aceste instituții. El a făcut cererea după ce a anunțat că nu va mai modifica regulamentul și metodologia CNATDCU. Printre primele reacții au fost cele ale fostului ministru al Educației, Daniel Funeriu, respectiv ale Emiliei Șercan, autoarea unei serii de dezvăluiri privind plagiate în tezele de doctorat ale unor demnitari.
Ministrul Cîmpeanu a făcut apelul în condițiile în care a renunțat la încercarea de modificare a regulamentului CNATDCU, în urma unei scrisori publice din partea multor organizații și reprezentanți ai mediului academic, susținuți de președintele Iohannis.
În reacție, Emilia Șercan a apreciat, într-un comentariu pe Facebook, că ministrul a încercat astfel “să îmbrace într-o mare perdea de fum această mare înfrângere a sa” (referire la decizia privind regulamentul CNATDCU). Pe de altă parte, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a comentat, tot pe Facebook: “Declarația de azi e bună, dar nu m-a convins că o va și executa. Dacă o face e erou, dacă o scaldă va rămâne… al nșpelea ministru”.
Cererea ministrului, anunțată în conferința de presă de marți:
“Din 1990 până acum au fost eliberate 77.111 titluri de doctor. Cea mai mare parte, mai mult de jumătate, de către marile universități, precum Universitatea din București – aproape 9.000 de titluri, Universitatea Babeș-Bolyai – aproape 6.500 de titluri de doctor, Universitatea Politehnică – aproape 5.000, Universitatea Al. I. Cuza din Iași – peste 4.500. În total, 77.111 titluri. Peste 2.000 de titluri sunt eliberate de Academia Română.
Solicit Universităților în care s-au susținut toate aceste teze de doctorat ca, într-un termen rezonabil, un an, spre exemplu, să realizeze o analiză a tuturor tezelor de doctorat susținute în aceste universități. Fiecare să-și analizeze propriile teze. Să-și asume răspunderea și să declare sub semnătură că au fost analizate și că sunt sau nu sunt situații neconforme rezultate în urma acestei analize. În acest sens, Ministerul Educației va acorda și o finanțare pentru acest proces de analiză a tuturor lucrărilor de doctorat susținute în fiecare din universități. Este nevoie de un efort comun pentru a clarifica aceste acuze care planează de mult timp asupra sistemului de educație și mă refer aici la învățământul superior, nivel de doctorat. (…)
Va fi un sistem prin care, pentru analiza fiecărei teze, va fi acordată o sumă rezonabilă, de exemplu 50 de euro, 50-60 de euro pentru fiecare teză. (Din) bugetul Ministerului Educației, avem un fond pentru situații speciale. Pentru că această provocare este o provocare majoră care justifică utilizarea fondului pentru situații speciale.
(Pe rectori) I-am anunțat de această propunere la sfârșitul lunii iunie, pe parcursul reuniunii Consiliului Național al Rectorilor, care a avut la UBB din Cluj-Napoca
Dacă aceste sume pentru analiza tezelor vor fi cuprinse în contractul instituțional, când primești o sumă trebuie să justifici și utilizarea ei.
Contractul instituțional are doi semnatari: cel care dă și cel care primește. Ministerul Educației și universitatea, ministrul Educației și rectorul universității. Odată ce-ai semnat contractul instituțional prin care primești această finanțare, este o obligație asumată. Restul întrebărilor nu-și mai au locul.
Eu sunt convins că mediul universitar… Nu trebuie să obligăm pe nimeni. Sunt convins că fiecare dintre colegii rectori înțelege importanța acestor verificări. Acum, dacă mă întrebați dacă universitatea are posibilitatea să refuze finanțarea, teoretic da. Practic, nu am auzit de o universitate care să refuze o finanțare.”
Din reacția fostului ministru Daniel Funeriu:
“(…) într-un text vitriolant (”Universități, vă acuz!”, vezi comentarii) din aprilie 2018, spuneam că unica soluție la problema plagiatelor este ca universitățile însele să execute un control al tuturor tezelor de după 1990, prioritar al tezelor demnitarilor, iar în cazul în care nu își fac treaba rapid și corect să li se taie finanțarea. Continui să cred aceasta este soluția și nu înțeleg de ce „guvernul meu” nu a fost somat să o facă! Abia azi ministrul educației a anunțat, pe scurt, o astfel de inițiativă, supralicitând la tardiva cerință prezidențială. Având în vedere parcursul politic sinuos al actualului ministru, precum și ordonanța semnată de el (dar niciodată aplicată, nici chiar de el) la insistențele lui Ponta în 2014, care permitea renunțarea la titlul de doctor, „lumea” se îndoiește de faptul că un om „din sistem”, care a mai fost și șeful Cartelului Național al Rectorilor (care s-a mai primenit între timp, fiind pe cale să devină ”Consiliul Național al Rectorilor”) va torpila sistemul însuși. (…)”
Din mesajul Emiliei Șercan:
“În stilul său caracteristic, a încercat să îmbrace într-o mare perdea de fum această mare înfrângere a sa. A cerut universităților să-și verifice toate tezele de doctorat susținute după 1990.
Acest lucru, pe care sunt sigură că îl va scoate în față și va încerca să-l transforme într-o armă, nu se poate realiza și dacă dă din bugetul ministerului 500 de euro de teza verificată, nu 50 sau 60 de euro, așa cum a spus că intenționează.
Asta arată că Cîmpeanu habar nu are ce înseamnă verificarea unei teze de doctorat, ca procedură, ca timp și ca resursă bibliografică. Apoi, cine va face asta? Cine va accepta de bună-voie să-și îngroape cariera academică și de cercetare pentru a verifica teze de doctorat?”
1 comment
Pana la verificarea tezelor de doctorat, se poate incepe cu verificarea corectitudinii punctarii lucrarilor de la titularizare si din anii precedenti.
Pe viitor, cum ar fi ca titularizarea sa se sustina in sistem grila?
In acest fel se elimina diferite marje de eroare umana la corectare (care corecteaza in mare parte doar dupa litera cartii, fara a tine cont de creativitatea candidatilor, ce respecta cerinta subiectelor date).