Ministrul Sorin Cîmpeanu lansează public o invitație la dialog pentru reprezentanții celor 100 de intelectuali, pe care i-a numit „grup de interese”: Avem disponibilitate să discutăm pe argumente

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, lansează public o invitație la dialog cu reprezentanții demersului celor 100 de intelectuali pe care i-a numit „grup de interese”, după cum a anunțat miercuri la B1TV: „Avem disponibilitate cu reprezentanții acestui grup de intelectuali să avem discuții (…) Deschis a fost lansată scrisoarea, deschis lansez și eu invitația”. Acesta a dat de înțeles că există posibilitatea ca Ministerul Educației să își asume anumite propuneri de îmbunătățire.

• Lista intelectualilor și personalităților care susțin demersul pornit pe 24 august, de prelungire a dezbaterilor pe proiectele legilor educației, a ajuns la aproape 200 de semnături, la o săptămână de la publicarea scrisorii publice. – detalii aici
• Ministrul Educației a avut o replică deplasată la adresa celor 100 de intelectuali care i-au cerut modificarea proiectelor de legi ale Educației și prelungirea dezbaterilor publice. Demnitarul i-a calificat drept “un grup de interese”. La o zi distanță, Cîmpeanu a încercat să-și nuanțeze declarațiile.

„Dezbaterile continuă. Mai mult decât atât, avem disponibilitate cu reprezentanții acestui grup de intelectuali să avem discuții. (…) Profit de ocazie: lansez o invitație public. Deschis a fost lansată scrisoarea, deschis lansez și eu invitația. Absolut oricând avem disponibilitate să discutăm pe argumente, dacă sunt idei bune”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

În situația în care vor fi propuneri de îmbunătățire acceptate, Ministerul Educației le va prelua în proiectele de lege, potrivit ministrului Educației: „Noi ne asumăm, deși dezbaterea publică s-a încheiat pe 24 august, dacă se va dea curs acestei invitații pe care am făcut-o public și vor reuși propuneri de îmbunătățire, le vom prelua, le vom asuma noi, Ministerul Educației, care avem dreptul să îl perfectăm până în momentul în care intră pe circuitul de avizare”.

Cîmpeanu a reacționat, în emisiune, la fiecare dintre cele 7 propuneri ale grupului de intelectuali – niciuna dintre propuneri nu s-a calificat ca fiind bună pentru proiectul legii educației propus de acesta, conform explicațiilor sale.

Redăm dialogul între Sorin Cîmpeanu și moderator:

“Moderator: Dacă ați prelungi în momentul de față termenul de dezbatere, așa cum vă solicită inițiatorii acestei petiții, încă două luni, încă cinci luni. S-ar face gaură în cer? Ar fi prea târziu? E un calendar?

Sorin Cîmpeanu: Oricum dezbaterea va continua. Există o lege: 52 din 2003 care te obligă să organizezi minimum două dezbateri (…). Aceste reglementări legale au fost respectate. Dezbaterile continuă. Mai mult decât atât, avem disponibilitate cu reprezentanții acestui grup de intelectuali să avem discuții, chiar dacă perioada de dezbatere, și profit de ocazie: lansez o invitație public. Deschis a fost lansată scrisoarea, deschis lansez și eu invitația. Absolut oricând avem disponibilitate să discutăm pe argumente, dacă sunt idei bune.

Însă, din scrisoarea în care se cer șapte lucruri, aș vrea să vă spun că primul lucru se cere renunțarea la evaluarea standardizată. Asta echivalează cu a nu recunoaște importanța evaluării PISA, care se folosește în toată lumea, care este standardizată. A nu recunoaște importanța evaluării TIMSS, a nu recunoaște evaluarea Cambridge, spre exemplu. Dacă e standardizată și neimportantă, de ce toată lumea vrea să fie evaluată Cambridge? De asemenea, renunțarea la evaluarea standardizată înseamnă că nota 10 sau nota 9 obținută de un elev într-un colegiu național, Tudor Vianu, spre exemplu, are în spate exact aceleași competențe precum nota 10 sau nota 9 obținută într-un liceu în care nimeni nu ia examenul de bacalaureat sau într-o școală gimnazială în care nimeni nu ia nota cinci. (…) Renunțarea la evaluarea standardizată nu se poate face. Mai mult decât atât, se face o confuzie între evaluare standardizată și evaluare de tip grilă. Sunt lucruri cu totul diferite, sunt A, B, C în științele educației. Evaluarea standardizată poate să presupună și subiecte deschise, și întrebări structurate și chiar eseuri. Și ele se folosesc.

A doua cerere: se cere să renunțăm la admiterea în licee. Admiterea în licee este o șansă în plus pentru fiecare elev și pentru acel liceu care are statut de colegiu sau colegiu național, pentru a-și forma una sau două clase de excelență sau de specializare, pentru a susține și în învățământul de stat performanța, așa cum o face acel Liceu Internațional de Informatică, liceu care a dat 4 din 5 componenți ai lotului României de fizică, locul doi mondial, sau liceu care a dat 5 din 6 componenți ai lotului României de matematică. Vrem să încurajăm excelență și performanță și la stat, fără a afecta echitatea, pentru că se constituie într-un șansă în plus, se susține după examenul de evaluare națională pe care îl vor da toți elevii, iar repartiția computerizată se va face după ce ambele procese vor fi încheiate. (…)

Punctul trei: se cere rămânerea la actualul sistem de bacalaureat în scrisoarea celor 100 de intelectuali, care sunt personalități absolut remarcabile, am tot respectul, dar a renunța la a schimba examenul de bacalaureat înseamnă a susține bacalaureatul după un model, nu știu dacă știți și anul acesta am afișat astăzi rezultatele la cea de-a doua sesiune de bacalaureat, organizată după un model din 1997. Elevii de 18 ani care susțin bacalaureatul astăzi nu erau născuți în 1997. Este gândit mult înainte de a se naște ei, este gândit pentru o evaluare a cunoștințelor. În momentul de față, cu toții suntem de acord, deși în scrisoare nu apare nici măcar o dată cuvântul competență, că în școala românească trebuie să mergem pe competențe care sunt necesare dezvoltării tinerilor. Competențele presupune egală măsură cunoștințe, dar presupun și abilități, și atitudini. (…)

Cea de-a patra solicitare este aceea de a nu introduce calificative la Educație Fizică. Orele de Educație Fizică trebuie să fie mai multe. V-am dat exemplu de curriculum la decizia școlii, care înseamnă că o clasă poate fi împărțită în trei sau patru grupe, deci elevii își pot alege o disciplină de Educație Fizică, o ramură sportivă în care să se poate pregăti mult mai serios peste. Am garantat public că numărul de ore nu va scădea la Educație Fizică, va crește, dar la Educație Fizică nu mergi pentru a lua note, mergi pentru a face mișcare, eu așa am înțeles, că acesta ar fi un scop de bază. (…)

Cea de-a cincea revendicare este să renunțăm la „educație pentru viață”, deci să renunțăm la educație rutieră, la educație juridică, la educație financiară, la educație financiară, la educație pentru sănătate, la educație pentru mediu, la toate aceste educații care sunt cerute de o societate întreagă. Într-o democrație cred că suntem datori să ascultăm vocea majoritară, deci nu putem renunța. (…)

Cea de-a șasea solicitarea a fost deja rezolvată. Palatele copiilor, cluburile sportive școlare și cluburile copiilor – mi se spune că nu trebuie să fie sub nicio formă descentralizate, deci se neagă importanța descentralizării, dincolo de faptul că România din 2017 are o strategie națională pentru descentralizare. De ce spun că acest lucru a fost reglat? Din aceste dezbateri, iată, am îmbunătățit proiectul legii în sensul în care aceste instituții (palatele copiilor cluburile copiilor și cluburile școlare) rămân unități de educație, subliniez de educație extrașcolară, deci mai mult decât până acum, pentru că erau unități de învățământ doar cluburile sportive. Toți angajații își păstrează statutul de cadru didactic, cu toate avantajele șederii care derivă din acest statut: de la creșterea salariului până la cel puțin salariul mediu pe economie din anul bugetar încheiat, vacanța și alte avantaje pe care le au cadrele didactice sunt păstrate de toți angajații care au statut de cadru didactic, doar că, exact cum se întâmplă la școli, ele vor trece din administrarea Ministerului Educației în administrarea autorităților locale: consilii județene sau primării. Toate cheltuielile materiale și toate cheltuielile salariale vor fi asigurate de către Ministerul Educației, inclusiv întreținerea.

Moderator: Și atunci și transferați practic la autoritățile locale?

Sorin Cîmpeanu: Au dreptul, spre exemplu, dacă într-un județ doresc să investească într-un club sportiv sau într-un palat al copiilor, au bază legală, pentru că sunt în administrarea autorităților locale. Deci, este un lucru foarte important. (…)

La ultima solicitare, dacă vă uitați, începe exact cum „nu respectă principiul descentralizării asumarea filierelor”. E o contradicție, așa văd eu. La punctul 6 negăm descentralizare, iar la cererea șapte criticăm că nu respectăm descentralizarea. E vorba de asumarea filierei. Avem licee teoretice, licee vocaționale, licee tehnice și profesionale. În liceele teoretice putem să organizăm până la maximum o treime clase vocaționale. În liceele vocaționale – până la maximum o treime clase teoretice. (…) Ce nu vreau să se amestece? Nu vreau colegii pedagogice, cum avem acum, în care avem clase de alimentație publică și tot felul de alte clase. Acela nu mai este liceu pedagogic. (…)

Sorin Cîmpeanu: Varianta de astăzi nu va fi varianta care va intra în Guvern. Varianta care va intra în Guvern va fi varianta care va ține seama de încă o rundă de dezbateri. Noi ne asumăm, deși dezbaterea publică s-a încheiat pe 24 august, dacă se va da curs acestei invitații pe care am făcut-o public și vor reuși propuneri de îmbunătățire, le vom prelua, le vom asuma noi, Ministerul Educației, care avem dreptul să îl perfectăm până în momentul în care intră pe circuitul de avizare. Deci, încă se poate face acest lucru (…)”.

Informații de context

O scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali a fost adresată public ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru modificarea radicală a proiectelor de Legi ale educației și prelungirea perioadei de dezbatere publică.

Amintim că Sorin Cîmpeanu a lansat în dezbatere publică legile Educației, de importanță capitală pentru dezvoltarea societății, în plină perioadă de concedii: pe 13 iulie 2022, cu dată finală miercuri, 24 august 2022.

Ministrul Educației a avut o replică deplasată la adresa celor 100 de intelectuali care i-au cerut modificarea proiectelor de legi ale Educației și prelungirea dezbaterilor publice. Demnitarul i-a calificat drept “un grup de interese”. La o zi distanță, Cîmpeanu a încercat să-și nuanțeze declarațiile.

Citește și:

Noi semnatari ai demersului susținut de 100 de intelectuali, numiți de Cîmpeanu „grup de interese”. Pedagogul Constantin Cucoș: O mai mare batjocură la adresa profesionalismului – dar și a bunului simț – nici că se putea / Andrei Marga: Soluția cea mai bună este oprirea acestor proiecte și elaborarea altora

BREAKING Noi semnături în susținerea celor 100 de intelectuali numiți de Cîmpeanu „grup de interese” după ce i-au propus sa modifice legile educației și să prelungească dezbaterea. Se alătură academicianul Eugen Simion și peste 50 de profesori universitari și din preuniversitar

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, îi califică drept „grup de interese” pe cei 100 de intelectuali care au cerut public prelungirea perioadei de dezbatere pe legile educației

BREAKING Scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Radu Vancu, care îi cer ministrului Educației “consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților”, reanalizarea proiectelor de legi ale educației și prelungirea perioadei de dezbateri