“Mai multă materie, mai puțin stat în școală [la un volum de materie similar cu cel din ațte țări] rezultă mai multe teme pentru acasă. Nivelul de satisfacție pentru volumul mare de teme pentru casă îl cunoaștem cu toții. Eu nu susțin un volum mare al temelor pentru casă. Pe cale de consecință, cred că este logic să susțin o durată mai mare a cursurilor”, a spus, miercuri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Într-o discuție găzduită de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, în cadrul campaniei „Vaccinare și testare pentru învățare”, oficialul a intrat într-un schimb de replici cu unul dintre participanți, pe tema nevoii de extindere a anului școlar în România. Cîmpeanu a spus că va exista o dezbatere oficială și amplă pe această temă, dar momentan a respins, personal, argumentul că nu ar fi valabilă o comparație cu anii școlari mai lungi din alte state.
El a anunțat dorința Ministerului de a discuta o extindere a anului școlar, din 2022-2023, România având una dintre cele mai scurte perioade de cursuri din Europa. În acel moment, o persoană din sală – nu un profesor, ci Eugen Ilea, reprezentant pentru București al Federației Asociațiilor de Părinți – a intervenit spunând că nu s-ar susține o asemenea comparație, înaintea altor discuții: “Haideți să intrăm pe conținut, pe ceea ce se predă în aceste state considerate civilizate din punct de vedere al educației, să vedem, să facem o paralelă în ceea ce avem noi cu ceea ce au ei, ca infrastructură, ca număr de elevi la clasă, ca sistem informațional”, a spus el.
Ministrul a răspuns reafirmând că va avea loc o consultare, inclusiv cu experți în științele educației, dar că el, prin același volum de materie într-un timp mai restrâns ca în școlile din alte țări, înțelege mai multe teme pentru acasă: “Eu nu susțin un volum mare al temelor pentru casă. Pe cale de consecință, cred că este logic să susțin o durată mai mare a cursurilor”.
Schimbul de replici, integral:
Sorin Cîmpeanu: Am spus că Ministerul Educației are disponibilitate de intervenție asupra structurii anului școlar cu o singură condiție esențială: să existe un acord între partenerii de dialog pe care ministerul i-a consultat înainte de a promova această structură a anului școlar, să existe practic un consens. Acest consens – nu fac aprecieri – nu există. Atâta vreme cât nu există un consens al celor care au validat structura anului școlar, e vorba despre profesori, elevi, părinți, Ministerul Educației nu va avea inițiativa de a modifica ceva ce se găsește deja în anul școlar 2020-2021. Pe de altă parte, însă, tot Ministerul Educației va avea inițiativa unor consultări pentru anul școlar viitor, 2022-2023. Din această perspectivă, reamintesc că România are una din cele scurte perioade de cursuri. Are cele mai lungi vacanțe. Nu vă convine, știu. (Adresându-se unei persoane din sală:) Puteți să mă contraziceți? Aveți date, argumente? Eu am.
Eugen Ilea: Nu este chiar așa. Nu putem face o diferențiere între sistemul nostru de învățământ și, să zicem, sistemul de învățământ din Germania, din Franța, din Spania. Anglia și așa mai departe. Atunci când vom putea face aceste diferențieri, atunci putem discuta. Dar în acest moment nu cred că putem vorbi despre faptul că noi avem mai multă vacanță, mai puțină carte ca număr de zile și așa mai departe. Haideți să intrăm pe conținut, pe ceea ce se predă în aceste state considerate civilizate din punct de vedere al educației, să vedem, să facem o paralelă în ceea ce avem noi cu ceea ce au ei, ca infrastructură, ca număr de elevi la clasă, ca sistem informațional. Și atunci putem intra in discuții legate de cum este ei, că vrem să facem sau să nu modificăm numărul de zile ale unui an școlar. Sunt multe lucruri de rezolvat pentru a face acea diferențiere
Sorin Cîmpeanu: Acesta este rolul acelor consultări, pe care le dorim a fi cât mai extinse și, spre deosebire de modalitatea curentă de consultare, în care se lansează proiectul structurii anului școlar în ianuarie, noi îl vom lansa cel mai târziu în toamna acestui an, pentru septembrie 2022. Până atunci, cred că am și eu dreptul să vă prezint o situație cu privire la numărul de zile de școală. 2021-2022. 168 de zile de școală în România. În Germania, sunt 210 zile de școală. Diferența cumulată pe 12 ani: un elev din Germania petrece în școală doi ani și jumătate în plus în raport cu un elev din România. Există, într-adevăr, Albania și Bulgaria, sunt sisteme de educație remarcabile. Doar că în Albania numărul de zile de școală este mai mic decât în România, 156 de zile față de 168 la noi. La durata vacanței, în România avem aceeași durată a vacanțelor precum Bulgaria, Turcia. Deci pe acolo suntem. Doi: nu intrăm pe dezbatere acum. Sigur, am înțeles aspectul riidicat de colegul nostru. Când stai mai puțin în școală și predai la fel de multă materie sau mai multă, decât în acele sisteme de educație despre care am făcut vorbire, consecința e clară: mai multă materie, mai puțin stat în școală rezultă mai multe teme pentru acasă. Nivelul de satisfacție pentru volumul mare de teme pentru casă îl cunoaștem cu toții. Eu nu susțin un volum mare al temelor pentru casă. Pe cale de consecință, cred că este logic să susțin o durată mai mare a cursurilor. Este o inițiativă la care Ministerul Educației are tot dreptul să apeleze și să lanseze consultări, cu argumente pro și contra, pentru că nu ne considerăm deținătorii adevărului absolut. Experții în științele educației vor avea un rol foarte important în această dezbatere.
Vezi integral dezbaterea găzduită de ISMB
Photo 87795891 © Oleksandr Brylov – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
G4Media.ro
Raluca Pantazi
C.I.
Ștefan Lefter
11 comments
Domnul ministru pune că de obicei in Romania căruță înaintea cailor .Mai întâi să aerisească programa încărcată inutil după revoluție , sa scoată materiile inutile introduse dupa 1989, să facă școli sa nu mai fie 30 de elevi în clase ( deși sunt mai putini copii că în 1989), sa modernizeze sălile de clase că în Germania, sa fac sa manuale logice că în Germania și apoi să mărească numărul de zile de scoala. Altfel este copilărie furata de la copii .
La școală elevul înțelege, pune întrebări dacă nu înțelege, prinde cât de mult, însă de învățat se învață acasă, cu creionul în mana, mai ales la matematica, fizica, chimie, gramatica etc.
De aceea erau pregătiti elevii în trecut.
Că nu existau fițe și mofturi.
prelungirea anului cu aceeasi profersori slabi pregatiti nu rezolva nimic. mai multe teme pe care nu multi le fac nu rezolva nimic. trebuie schimbat personalul de la director la femeia de serviciu.
Nu îmi vine sa cred ca nu exista în scoala la care este copilul dvs nici un profesor care sa merite tragerea de inima la învățătură a copilului dvs și sa merite respectul de care ii vorbiți acasă cu atâta dragoste părintească.
Bună idee! Să plece toți, că e plină țara de oameni foarte bine pregătiți care pot schimba față învățământului românesc!
Fratilor, materia este multă, fără noimă de multe ori. De exemplu, la matematica se predau lecții noi după lecții noi și după ce nu exista timp fizic să le aprofundezi trebuie doar mult exercițiu acasă sau meditații 🙂 . Multe exerciții și metode fără o aplicabilitate practică sau foarte puțină, dar 80% din ele nu le mai folosești niciodată în viață.
Cunosc programele școlare. Sunt profesor, dar și părinte.
Aveți dreptate, trebuie mult exercițiu acasă SAU meditații. Bine spus.
Și ce e nefiresc în a exersa?
Matematica, oricare parte a ei, va avea mereu aplicabilitate practică.
Adevărat, cea de liceu profil real nu e aplicabilă în viață oricui, dar îți antrenează și ordonează mintea; rău nu-ți face, în niciun caz.
Repetiția este mama învățării. Daca dumneavoastră nu susțineți temele eu ca om informat le susțin și pe cât pot voi suplini această prostie monumentala cu teme cat mai puține.
Clase cu maxim 20 de elevi! Programa aerisită! Revenirea la note în clasele primare! Examen de treaptă! Școli profesionale! Astea ar fi priorități pentru redresarea învățământului, nu mai multe săptămâni de școală. Ministrul îmi aduce aminte de o caricatură din comunism cu un om al muncii care scria pe un afiș: ”mai mult, mai repede, mai bi….”
”Bine” nu mai avea loc.
Nu consider ca o prelungire al anului școlar e necesara. Consider ca scurtarea si simplificarea e o măsură mult mai buna! Făceți-vă de lucru cu școlile ce stau sa cada nu cu prelungirea anului, oameni fără cap calare pe măgari fără cruce!
poate sustineti si aparitia in regim de urgenta pana in Septembrie de programe si manuale actualizate, ca vad o gramada de experti pe Edupedu. [comentariu editat pentru a elimina majusculele]