Ministrul Educației, Monica Anisie, a pus miercuri seară, într-o postare pe Facebook, ștampila “fake news”, însoțită de logo-ul instituției, pe un mesaj publicat de o ziaristă care în fapt își exprimase o opinie, o citase pe reprezentanta guvernului și oferise informații statistice pe care aceasta nu le dezminte sub nicio formă. Fără să indice lucrurile “false” și, în fond, care ar fi “știrea” în mesajul ziaristei Diana Oncioiu, oficialul român aplică, astfel, tehnica consacrată de Donald Trump, de a folosi expresia “fake news” pentru a transmite oamenilor “nu mai credeți în presă, credeți-mă pe mine”. Ministrul, candidat pe listele PNL pentru Senat, folosește ocazia și pentru a afirma că “NU am nicio pârghie legală să pot profesionaliza și depolitiza Educația”.
Jurnalista Diana Oncioiu, reporter Dela0.ro, care a scris în trecut despre inspectorii școlari implicați politic, a publicat marți, pe pagina sa de Facebook, un mesaj în care:
- include un element de opinie, sub forma unei întrebări adresate USR ce include un răspuns anticipat din partea ministrului Anisie, cu privire la lipsa concursurilor în inspectorate
- include un citat al ministrului, cu indicarea sursei (HotNews.ro)
- include informații statistice despre implicarea masivă inspectorilor generali în politică, alături de PNL, date publicate de site-ul Dela0.ro
Miercuri seară, această postare a fost calificată de ministrul Anisie drept “fake news”, fiind redată fotografic și fiind însoțită de ștampila cu formula în engleză, plus logo-ul MEC. Formula se traduce în mod comun prin “știre falsă/fabricată/contrafăcută”.
- Termenul, folosit inițial ca “umbrelă” pentru materiale de dezinformare, a devenit de mulți ani unealtă politică prin diluarea diferențelor între diversele tipuri de conținut “incorect” din media – de la materiale complet fabricate și propagandă bazată pe informații false, până la chestiuni care nu aparțin jurnalistului, de exemplu declarațiile politicienilor sau meme-urile de pe Facebook.
- Monica Anisie a căzut victima acestui fenomen, recent, când a promis legiferare într-un domeniu pe care acum dovedește fie că nu îl înțelege, fie că îl înțelege în sensul promovat de liderii autoritari ai lumii în atitudinea lor față de presă.
- Tehnica – explicată succint aici (în engleză) – a fost consacrată de Donald Trump și preluată rapid de mulți politicieni din diverse țări. În prezent, presa occidentală foloseste tot mai rar termenul “fake news”, preferând să identifice în mod clar tipul de conținut fals, pe măsură ce “fake news” e folosit din ce în ce mai mult, acum, de către politicieni în scopuri precum discreditarea rivalilor și criticilor lor.
Ce face ministrul în postarea sa?
- Se ia, în esență, de partea de început a mesajului Dianei Oncioiu, care îmbracă forma unei opinii și a unei speculații și care face trimitere la așteptările create de ministrul Anisie când a preluat funcția.
- Spune că a fost împiedicată legal să organizeze concursurile promise, din cauza unor amendamente aduse de PSD, în context pandemic
- Formulează promisiuni și deziderate personale
- Oferă o informație care nu contrazice nimic din ce a menționat ziarista (faptul că a realizat niște documente de concur încă din aprilie)
- Afirmă: “Cât timp suntem în stare de alertă și cât timp Parlamentul este folosit de PSD, eu, ca ministru al Educației, 𝐍𝐔 am nicio pârghie legală să pot profesionaliza și depolitiza Educația”.
- își exprimă tristețea și revolta că vede atacuri
- face noi promisiuni privind organizarea de concursuri
Ea alătură tuturor acestor mesaje ștampila Fake News, însoțită de logo-ul Ministerului Educației și Cercetării, pusă peste mesajul ziaristei și peste niște prevederi legale. Ce nu face: nu contrazice nimic din conținutul informațional – citatul din propriile declarații, datele statistice – conținut care oricum nu are valoare de știre, nefiind nimic nou.
Diana Oncioiu, susținută pe Facebook de alți ziariști și observatori ai situației din educație, i-a răspuns ministrului Anisie tot miercuri seară, cu hashtagul #atatsaputut: