România și țările europene trebuie să se asigure că „mai întâi digitalizează sistemele de educație”, proces fără de care folosirea inteligenței artificiale în învățământ va fi dificilă, a reafirmat ministrul Educației, Ligia Deca, în cadrul Consiliului european pentru Educație, reunit săptămâna aceasta. Cu aceeași ocazie, ea a susținut că, în acest domeniu, instrumentele IA „trebuie dezvoltate cu profesorii, pentru a fi folosite la clasă”.
- Aprecierile ei s-au făcut auzite în cadrul unei dezbateri organizate în aceeași zi în care OpenAI, realizatoarea platformelor GPT/ChatGPT, a prezentat versiunea pe care o va lansa în curând, GPT-4o. Prezentarea a inclus, între altele, o traducere „în direct” a unei conversații în italiană-engleză, dar și un moment în care GPT îl „învață” pe unul dintre prezentatori cum să rezolve singur o problemă de matematică. Citește și o analiză Economedia.ro pe tema schimbărilor majore produse de GPT 4o.
Agenda Consiliului UE de săptămâna aceasta, pentru domeniul Educație, a inclus tema inteligenței artificiale și pe cea a mobilităților – despre aceasta din urmă, mai jos.
Ministra Deca a luat cuvântul în discuțiile despre IA, unde a reluat ideea din comentarii recente făcute la București, anume că introducerea IA în educație, deși necesară, trebuie prefațată de o digitalizare mai puternică. Ea a enumerat o serie de investiții pe care România s-a angajat să le facă, prin PNRR, în domeniul tehnologiei și a apreciat că „trebuie să ne asigurăm că mai întâi digitalizăm sistemele de educație – atât în termeni de management, cât și de resurse educaționale deschise, altfel IA este greu de folosită pe deplin”.
- La București, ea aprecia, săptămâna trecută, că „educația nu se poate adapta suficient de rapid” la schimbările tehnologice, fiind cel mai mare sector public. Ea oferea drept exemplu „tărăboiul” produs în societate de simulările examenelor naționale, cu instrumente digitale.
Intervenția Ligiei Deca pe tema IA în dezbaterea de la Bruxelles, pe larg (înregistrarea – aici):
- „Cred că toți împărtășim aceleași convingeri, dorim să ne concentrăm asupra beneficiilor IA în educație, să alegem cele mai bune căi de a le utiliza, cu respectarea regulilor etice și ale GDPR. Am aflat diversele utilizări ale IA, precum generarea unor trasee individualizate de învățare, folosirea îmbunătățită a IA pentru învățare remedială, perfecționare, recalificare.
- Dar un lucru trebuie să rămână preocuparea noastră centrală: să ne asigurăm că instrumentele IA pentru educație sunt dezvoltate împreună cu profesorii, pentru a fi folosite la clasă. Pentru că, la urma urmei, educația este un proces profund social. Vorbim despre asigurarea că IA este inclusă în trio-ul predare-învățare-evaluare. Dar să ne și asigurăm că nu înrăutățim unele tendințe negative în sistemele noastre de educație. Să ne asigurăm că parcurgem toți pașii necesari pentru ca IA să fie un instrument democratic. În unele țări, inclusiv țara mea, ne lipsesc încă competențele digitale suficiente pentru ca toți profesorii să poată avea acces deplin la instrumente IA. De aceea folosim fonduri PNRR, pentru instruirea unui număr de aproximativ 100.000 de profesori. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că mai întâi digitalizăm sistemele de educație – atât în termeni de management, cât și de resurse educaționale deschise, altfel IA este greu de folosită pe deplin.
- În plus, trebuie să ne asigurăm că nu adâncește decalajele socio-economice. România înregistrează încă diferențe între rural și urban, iar IA poate fi de ajutor, dar numai dacă ne asigurăm că școlile au acces la internet de bandă largă, iar profesorii au competențele necesare. Și pentru acest lucru folosim PNRR – să echipăm toate școlile cu laboratoare STEM și echipamente IT, iar toate liceele vor avea laboratoare cu tehnologii avansate, pentru ca elevii să poată folosi IA, realitate augmentată sau robotics. În plus, avem o disciplină opțională la nivel liceu, pe teme legate de „Machine learning” – cred că tinerii trebuie să înțeleagă atât valoarea IA, dar și felul cum tehnologia „învață”, lucru care va influența, ulterior, folosirea IA pe traseele lor educaționale și profesionale.
- În cele din urmă, aș dori să exprim aprecierea pentru European School Education Platform și secțiunea dedicată inteligenței artificiale în educație și formare, unde statele membre pot împărtăși resursele pe această temă. Și credem că aceasta ar putea, poate, să fie dezvoltată ca facilitator pentru accesul la instrumentele cele mai de încredere”.
Mobilități în educație și formare
Tot în reuniunea din 13-14 mai, Consiliul a adoptat o recomandare intitulată „Europa în mișcare”, ce are drept scop „să încurajeze mai mulți oameni să profite de oportunitățile de învățare și studiu în străinătate”. Recomandarea – pe care România o susține, după cum a spus Ligia Deca într-un comentariu pe Facebook – propune noi ținte, în creștere, pentru anul 2030, la nivel UE:
- Cel puțin 23% dintre absolvenții de învățământ superior să aibă o experiență de mobilitate
- Cel puțin 12% dintre cei care frecventează învățământul profesional și tehnic să beneficieze de mobilități internaționale
- Cel puțin 20% dintre cursanții din medii cu oportunități reduse să beneficieze de pe urma mobilităților internaționale până în 2027.
Aceeași recomandare încurajează creșterea mobilităților pentru profesori.
Documentul – anunțat de Consiliu aici, poate fi consultat integral aici.