Profesorii pot arhiva catalogul electronic exclusiv în mod digital, anunță ministra Educației, Ligia Deca. Oficialul a precizat la un podcast de partid că „aceasta este noua reglementare pe care am dat-o recent”.
Ministra Educației a spus în podcastul PNL publicat miercuri pe Youtube că a crescut foarte mult numărul școlilor interesate să implementeze un catalog electronic.
Ea a motivat această creștere și pe seama faptului că în loc să mai printeze la final de an catalogul completat online, școlile pot alege să-l arhiveze „direct digital”.
Reglementarea de care vorbește Ligia Deca, însă, nu există în realitate, cel puțin în legislația din educație în vigoare care stabilește regimul catalogului electronic ca act de studii.
În prezent, standardele tehnice minime pentru catalogul școlar electronic sunt aprobate prin ordinul de ministru al educației (OME) 3.896 din martie 2023. Acesta prevede, la articolul 11, alineatul 2, că evidența online a situațiilor școlare anuale se printează la finalul anului școlar:
- „Catalogul electronic se tipărește, se semnează, se avizează și se arhivează de directorul unității de învățământ, la finalul anului școlar, în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (5) și (8) din Regulamentul privind regimul actelor de studii și al documentelor școlare gestionate de unitățile de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.844/2016, cu modificările și completările ulterioare”.
„A crescut fantastic numărul școlilor care implementează o astfel de soluție. Inițial erau reticente. acum, de când am eliminat bariera aceasta – că trebuiau să completeze în dublu și în catalogul electronic, și în cel clasic pe care îl știm noi și am spus că pot printa pur și simplu cataloagele, să le semneze și să le arhiveze, sau le pot arhiva direct digital. Aceasta este noua reglementare pe care am dat-o recent, normal că școlile au devenit mult mai deschise”, a declarat Ligia Deca.
„De ce? Pentru că nu fac doar notare, trimit și teme, comunicăm cu părinții, reușesc să aibă un profil al elevului, reușesc să vadă o evoluție în timp.
Deci cataloagele acestea electronice sunt în multe cazuri deja sisteme de management al școlarității. O să avem un catalog național pe care o să-l realizăm cu fonduri europene și mai avem un progres. În general statele dezvoltate au deja digitalizată partea de management școlar”, a mai spus ministra Educației la podcast.
Oficialul a continuat prin a explica ce înseamnă catalogul național.
„Fiecare școală practic are ce se întâmplă și acum în catalogul electronic, existând posibilitatea să interoghezi tu la nivel județean, național și să poți să faci statistici anonimizate.
Pe mine nu mă interesează ce notă a luat Georgescu, pe mine mă interesează să știu pe intervale de notare cum stă o anumită generație, ca să pot să îmi dau seama ce trebuie să fac eu ca politică publică să intervin, ce remedial să plătesc, ce performanță trebuie susținută. Deci asta face catalogul electronic. Dar știți cum am început deja să facem asta? Cu digitalizarea evaluării la examenele naționale. A fost primul an, anul trecut școlar, în care toate examenele naționale au fost corectate digital”.
Context. Peste 2.000 de școli pot folosi catalogul electronic în anul școlar 2024-2025, iar lista a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 11 octombrie. Ministerul Educației a aprobat extinderea listei, care conținea anterior 1.897 de școli în pilotare.
De precizat este că nu există un catalog electronic pus la dispoziție de către Ministerul Educației. Toate aceste școli apelează la aplicații/programe private. Amintim că, printr-un ordin de ministru, școlile trebuie să asigure din fonduri proprii achiziționarea catalogului electronic, fiind interzis ca părinților să li se ceară bani.
Redacția
Raluca Pantazi
G4Media.ro
Diana Ghimiși
7 comments
“Pe mine nu mă interesează ce notă a luat Georgescu, pe mine mă interesează să știu pe intervale de notare cum stă o anumită generație ,ca să pot să îmi dau seama ce trebuie să fac eu ca politică publică să intervin, ce remedial să plătesc, ce performanță trebuie susținută.”
De când atâta preocupare pentru elevi? Și la ce vă folosesc intervalele de notare în afară de statistici? Ca doar nu vreți să faceți vreo reforma a învățământului, cu mai puține materii și cu informație relevantă care să fie și reținută de elevi și folositoare? Cat timp ne concentrăm pe cantitate și nu pe calitate, rezultatele vor fi tot mai proaste. Iar acolo unde rezultatele sunt bune în nici un caz nu este meritul sistemului, ci al elevilor care au muncit mai mult decât niște adulți, și al meditațiilor care împovărează deopotrivă copiii și părinții.
Cum se poate să fie legal ca un elev de gimnaziu să aibă aproape 30 de ore pe săptămână la școală + teme, adică minim 40 de ore de lucru pe săptămână? Și apoi ne întrebăm de ce avem abandon școlar sau motivația este inexistentă?
Ce performanță susține ministerul? Ca pe cea sportivă au tăiat-o de pe listă odată cu noile criterii pentru burse. Bine ca avem manuale pentru sport. Sunt școli unde nu există săli de sport sau spațiul este insuficient. Dar nu va îngrijorați, puteți citi în manual cum să faceți mișcare.
În rest numai de bine, așteptăm cu interes ideile inovatoare ale următorului ministru al educației. Probabil le va mai adăuga câteva materii de interes elevilor, ca dacă tot ai rezultate proaste, să remedieze ceva.
Sperăm că există și un audit pentru programele folosite la catalogul electronic / utilizarea lui – în caz că apar disfuncții, discrepanțe între program și legislație etc.!
Vise…
Poate într-o altă Românie unde educația nu e scoasă la mezat interesele grupărilor rapace din partide care pot face bani și din vânzarea cataloagelor, bibliotecilor, manualelor etc
Mortul se acoperă cu pământ, omul viu se acoperă cu hârtii. Îi aduc aminte trecătoarei ministre că datele se pot pierde la un moment dat, dar cataloagele tipărite, cu excepția unor catastrofe, rămân. Școala mea are cereri și acum de eliberare a actelor școlar pentru elevi care au absolvit în anii 80-90, iar cataloagele există. Suportul de date se perimează – am prins dischete, Cd-uri, DVD-uri, BLUrays, HDD, SSD, memory stick, cloud de date etc – dintre toate astea doar ultimele mai există, iar asta în doar vreo 30 de ani. Peste încă 30 de ani cum recuperezi datele, dacă nu există fizic iar suportul e perimat?
Cataloage electronice există, asta este, să le folosească cei ce n-au ce face cu timpul la ora lor, dar mi se pare o tâmpenie să nu le tipărești pentru arhivare la final de an.
Dar trăim în țara în care trăim.
sunteți cel puțin idioți… profesorul are o singură misiune… să învețe elevii să le deschidă mințile…restul sunt aberații din puțul gândirii unor ideologi de partid …pt a se afla în treabă conform dictonului noi ne facem că muncim ei se fac că ne plătesc…hai noroc băi ..
Anomalia catalogului electronic continuă.
Ministerul NU îl oferă ca școala să poată să opteze.
Nu, îl oferă ca posibilitate de achiziționare de pe piața privată.
De ce ?
Pt că milioanele de euro alocate pt acest lucru ca si pt Edulib, si alte proiecte df digitale mărețe NU sunt folosite.
Interesul e mare pt că in acest fel diriginții și învățătorii scapă de 50% din birocrația aberantă deoarece softul calculează și medii si absențe lunare/modulare, da statistici provind provenința rural urban, fete băieți și alte detalii cronofage care până acum erau in spinarea fraierilor.
Totuși multe școli NU au acest catalog pt că NU au bani.
In funcție de nr de elevi, la 1 euro pe lună cel mai ieftin poate fi cam 2000 euro pe an dar in școli mari poate fi si 12.000 euro.
Asta uită mereu Deca să spună.
E drept că nici nu o întreabă nimeni.
Bine ar fi…
Am crezut că folosind catalogul digital nu mai trebuie să anulăm rubrici, să găurim , să legăm cu sfoară, să lipim triunghiul cu ștampila în trei colțuri pentru “securizare”….
Ei, nu! Exact la fel am procedat și cu catalogul digital printat…
“Pe mine nu mă interesează ce notă a luat Georgescu, pe mine mă interesează să știu pe intervale de notare cum stă o anumită generație ,ca să pot să îmi dau seama ce trebuie să fac eu ca politică publică să intervin, ce remedial să plătesc, ce performanță trebuie susținută. Deci asta face catalogul electronic. ”
…și noi care credeam că a fost implementat pentru o comunicare mai eficientă
școală -părinți…
:))