Ministerul reformei de formă. După un an de la punerea în consultare publică, proiectele de înființare a Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și a Institutului de Științe ale Educației au fost abandonate

3.620 de vizualizări
Foto: Edupedu.ro
În urmă cu un an, ministerul Educației a pus în dezbatere publică două proiecte de hotărâri de Guvern prin care se vor înființa Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și Institutul de Științe ale Educației, care vor avea 197 de angajați, dintre care 53 de posturi erau noi, în locul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), care ar fi trebuit să se desființeze.

Cele două proiecte de hotărâri nu au fost însă adoptate nici până în prezent, la mai bine de un an de la punerea în consultare publică pe 29 septembrie 2023. Ministerul Educației nu a mai revenit cu detalii despre întârzierea adoptării proiectelor.

De altfel, niciuna dintre instituțiile „reformate” prevăzute de legile Iohannis-Deca nu a fost înființată sau nu are un regulament de înființare aprobat. A existat doar această punere în dezbatere a proiectelor de HG pentru înființarea Institutului de Științele Educației și a Centrului Național de Curriculum și Evaluare, abandonate după consultarea publică, în urmă cu un an.

În raportul „Reforma învățământului preuniversitar din România: Consolidarea sistemelor de conducere, de evaluare și de sprijin”, făcut de OCDE și finanțat de Comisia Europeană, publicat pe 24 aprilie 2024, autorii scriau că „Sistemul de învățământ din România se află într-un moment hotărâtor. În 2023, Parlamentul României a adoptat o nouă lege care prevede schimbări semnificative în ceea ce privește desfășurarea, administrarea și finanțarea învățământului preuniversitar. Aceste schimbări vin într-un moment critic pentru dezvoltarea țării. Deși România este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, performanțele școlare ale elevilor sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Măsurile din noua lege sunt cruciale pentru asigurarea unui învățământ de calitate, pentru stimularea creșterii economice și pentru sporirea incluziunii sociale”.

Aceștia prezentau reformele instituțiilor din subordinea Ministerului Educației drept unele care „introduc schimbări la nivel de conducere pentru a consolida echipele specializate din Ministerul Educației și din agențiile sale”. Aici erau menționate următoarele:

„Legea învățământului preuniversitar din 2023 modifică organizarea sistemului de învățământ din România. Prin lege se restructurează și se înființează noi agenții specializate cu rolul de a susține evaluarea și perfecționarea școlilor, calitatea procesului didactic, precum și utilizarea datelor și a dovezilor pentru elaborarea politicilor. De exemplu, pachetul legislativ stabilește că Agenția Română pentru Asigurare a Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar (ARACIIP) este principala instituție națională cu atribuții de evaluare a școlilor. Se înființează noul Centru Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD), pentru a asigura o mai mare coerență a politicilor privind cadrele didactice și pentru a promova și menține standarde ridicate în profesie. De asemenea, se înființează Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) și Institutul de Științe ale Educației ca entități separate. Aceste instituții vor fi responsabile de elaborarea curriculumului, de coordonarea sistemului național de evaluare și examinare pentru a monitoriza rezultatele școlare ale elevilor, precum și de realizarea unor cercetări independente pentru fundamentarea elaborării și evaluării politicilor publice.

În cadrul Ministerului Educației, se constituie echipe noi care contribuie la coordonarea,
implementarea și monitorizarea politicilor planificate. Direcția Generală de Implementare a Proiectului România Educată (DGIPRE) a fost înființată pentru a face din România Educată o realitate prin coordonarea, monitorizarea și evaluarea eforturilor de reformă.

DGIPRE va fi sprijinită de o nouă unitate care va găzdui și va dezvolta sistemul informatic de gestionare a datelor educaționale al Ministerului Educației. De asemenea, Ministerul Educației intenționează să creeze un nou Centru Național pentru Educație Incluzivă (CNEI) care să elaboreze politici menite să asigure integrarea și sprijinirea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES). Împreună, cu condiția disponibilității resurselor umane și financiare adecvate, aceste modificări în sistemul de guvernanță au potențialul de a dezvolta funcții specializate și de a consolida capacitățile cruciale de planificare, coordonare și monitorizare din Ministerul Educației. Figura 4 prezintă o imagine de ansamblu a modului în care organismele specializate profesionale ar putea sprijini Ministerul Educației în realizarea reformelor. Ar fi bine ca unele dintre aceste instituții să funcționeze independent de minister, astfel încât activitatea lor să se bazeze pe competențe de specialitate și să transceandă politica națională”.

La un an de la intrarea în vigoare a celor două legi ale educației, după doi ani de mandat Ligia Deca, niciuna dintre vechile instituții nu este reformată, niciuna dintre noile instituții nu este înființată, nici măcar nu sunt semne că ar fi început o reformă, nicio instituție nu a fost profesionalizată, deși discursul oficialului abundă în expresii despre ce trebuie sau ar trebui să facă acestea, sau care sunt prevederile din lege.

Revenind la proiectele de HG privind IȘE și CNCE, Edupedu.ro prezintă mai jos ce prevedeau cele două documente abandonate „în dezbatere” timp de un an de zile.

  • Pentru CNCE se solicită aprobarea unui număr 121 de posturi, dintre care 39 de posturi noi, iar pentru pentru IȘE, 76 posturi, dintre care 14 posturi nou înființate.
  • CNCE preia atribuțiile CNPEE legate de coordonarea elaborării și revizuirii periodice a componentelor curriculumului național, coordonarea evaluării manualelor școlare, precum și coordonarea sistemului național de evaluare și examinare în învățământul preuniversitar.
  • Institutul de Științe ale Educației preia atribuțiile privind fundamentarea politicilor educaționale pe baza cercetării științifice.

Mai mult, Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, are o serie de prevederi referitor la atribuțiile CNCE, precum:

– „coordonarea elaborării subiectelor standardizate și unice la nivel național, pentru probele aferente concursului de admitere în clasa a IX-a;

– gestionarea Platformelor dedicate Raportului descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor cognitive și socio-emoționale ale copilului la finalul grupei mari a grădiniței, Raportului descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor socio- emoționale și cognitive, cu centrare pe abilitățile de citit, scris și calcul matematic ale elevului – la finalul clasei pregătitoare și la finalul clasei I;

– realizarea și administrarea băncii de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023;

– gestionarea Platformei naționale de alfabetizare funcțională;
– realizarea băncilor de itemi standardizați”, potrivit notei de fundamentare.

Conducerea CNCE este asigurată de un director general şi de un director general adjunct, funcționari publici de conducere, numiți prin ordin al ministrului educaţiei, pe baza rezultatelor concursurilor organizate în condițiile legii, potrivit Art. 13.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se realizează încadrarea personalului preluat, în numărul maxim de posturi aprobat şi în noile structuri organizatorice, cu respectarea procedurii şi regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal și cu menținerea drepturilor salariale avute la data preluării.

Lista posturilor pentru Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare 

„În vederea punerii în executare a prevederilor Legii nr. 198/2023 prin care CNCE are noi atribuții, se solicită aprobarea unui număr 121 de posturi, din care 82 provenite din structura CNPEE și alte 39 de posturi noi astfel: un post de înalt funcționar public de Secretar general (potrivit art.51 alin. (2) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare), 16 posturi funcționari publici și 22 contractuali.

Astfel se impune completarea statului de funcții al instituției cu 10 posturi care vor avea ca principale atribuții în domeniul evaluarii și examenelor naționale:
– coordonarea realizării variantelor de subiecte pentru examene: EN VIII la disciplina matematică + matematică admitere în liceu (1 post – funcție publică);
– coordonarea realizării variantelor de subiecte la discipline tehnice pentru examenele de licențiere în cariera didactică, titularizare, coordonarea realizării variantelor de subiecte pentru examene la învățământul special și pedagogie (1 post -funcție publică);
– coordonarea realizării variantelor de subiecte pentru examene la informatică și competențe digitale (1 post – funcție publică);
– coordonarea realizării variantelor de subiecte pentru examene la limbile moderne și competențele lingvistice (1 post – funcție publică);
– coordonarea și implementarea programelor de alfabetizare funcțională – Aria curriculară Matematică și Științe – învățământ primar și alfabetizare funcțională (1 post – funcție publică);
– coordonarea și implementarea programelor de alfabetizare funcțională – Aria curriculară Limbă și comunicare – învățământ primar și alfabetizare funcțională (1 post – funcție publică);
– coordonarea realizării variantelor de subiecte pentru evaluări și examene + admitere în liceu la limbile materne (1 post – funcție publică);
– coordonarea și implementarea programelor de alfabetizare funcțională – Limbi materne – învățământ primar și alfabetizare funcțională (1 post – funcție publică);
– coordonarea realizării rapoartelor statistice de analizare a pilotării programelor de alfabetizare funcțională, a evaluărilor și examenelor naționale (1 post – funcție publică);
– coordonarea analizelor statistice și dezvoltarea rapoartelor tehnice ale evaluărilor naționale (1 post funcție publică);
5 posturi – funcții publice vor fi alocate pentru îndeplinirea atribuțiilor în domeniul coordonării evaluării manualelor și auxiliarelor didactice.
5 posturi – personal contractual vor fi alocate pentru îndeplinirea atribuțiilor din domeniul digitalizării: – monitorizarea softurilor și dezvoltare, programare și testare aplicații (3 posturi – personal contractual);
– administrarea serverelor și a cloud-urilor pe care sunt implementate platformele digitale (2 posturi – personal contractual).

De asemenea un număr de 17 posturi va fi alocat pentru îndeplinirea atribuțiilor privind curriculumul național, astfel:

– coordonarea științifică a elaborării şi revizuirii periodice a componentelor curriculumului național (planuri-cadru, programe școlare și standarde naționale de evaluare) pentru învățământul special și special integrat, în limba română și în limba minorităților naționale (8 posturi),

–  coordonarea științifică a elaborării şi revizuirii periodice a componentelor curriculumului național (planuri-cadru, programe școlare și standarde naționale de evaluare) pentru învățământul tehnologic (6 posturi);

–  coordonarea științifică a elaborării şi revizuirii periodice a componentelor curriculumului național (planuri-cadru, programe școlare și standarde naționale de evaluare) pentru Programele A doua Șansă și Învățare remedială, fundamentate inclusiv pe rezultatele evaluărilor naționale (1 post);

–  coordonarea metodologică pentru elaborarea reperelor de adaptare a curriculumului școlar pentru nivelul II, III și IV de sprijin special (3 posturi);
Se înființează postul unic de Secretar general, post de înalt funcționar public, potrivit art.51 alin. (2) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Unul din cele 39 de posturi nou înființate va fi de auditor – funcție publică, având în vedere faptul că în prezent există un singur post aprobat, iar Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările și completările ulterioare definește, la art. 2 lit. f): „compartiment de audit public intern – noţiune generică privind tipul de structură funcţională de bază a auditului public intern care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor şi de riscurile asociate de la nivelul entităţii publice, poate fi: direcţie generală, direcţie, serviciu, birou sau compartiment cu minimum 2 auditori interni, angajaţi cu normă întreagă”.

Atribuțiile Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare

În domeniul coordonării elaborării şi revizuirii periodice a curriculumului național, respectiv a planurilor-cadru de învățământ, programelor școlare și standardelor naționale de evaluare, CNCE exercită următoarele atribuții:

a) asigură coordonarea metodologică pentru elaborarea curriculumului pentru educație timpurie în limba română și în limba minorităților naționale;

b) asigură coordonarea metodologică pentru elaborarea planurilor-cadru pentru disciplinele de studiu din învățământul preuniversitar de masă și special, în limba română și în limba minorităților naționale, inclusiv din învățământul tehnologic respectiv programul „A doua șansă”;

c) asigură coordonarea metodologică pentru elaborarea programelor școlare pentru disciplinele de studiu din învățământul preuniversitar de masă și special, în limba română și în limba minorităților naționale, inclusiv din învățământul tehnologic respectiv programul „A doua șansă”;

d) coordonează elaborarea programelor școlare pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun;
e) asigură coordonarea elaborării normelor metodologice de aplicare a programului „Învățare remedială”, fundamentate inclusiv pe rezultatele evaluărilor naționale;

f) asigură coordonarea metodologică pentru elaborarea reperelor de adaptare a curriculumului școlar pentru nivelul II, III și IV de sprijin special, cu asistență din partea Centrului Național pentru Educație Incluzivă;
g) elaborează standardele naționale de evaluare pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, de masă și special, în limba română și în limba minorităților naționale, A doua șansă, filierele teoretică, vocațională, precum și cea tehnologică – pentru disciplinele din trunchiul comun;

h) coordonează elaborarea standardele naționalelor de evaluare pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun;

i) colaborează cu Institutul de Științe ale Educației în vederea elaborării și revizuirii, după caz, a profilului de formare al absolventului;
j) analizeazădinpunctdevedereștiințific,avizeazăpropuneriledeprogrameșcolare pentru disciplinele care fac parte din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), elaborate la nivel național, și le propune spre aprobare, prin ordin al ministrului educației;

k) asigură, la solicitarea Ministerului Educației, evaluarea și revizuirea periodică a componentelor curriculumului național, conform metodologiei aprobată prin ordin al ministrului educației;
l) analizează din punct de vedere științific și avizează propunerile de curriculum înaintate de diferite instituții, organizații sau grupuri de lucru;

m) elaborează diferite resurse educaționale, precum ghiduri, suporturi metodologice, auxiliare curriculare pentru cadre didactice, inclusiv acelea necesare implementării adaptate, diferențiate și eficiente a curriculumului național, în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației, cu Centrul Național pentru Educație Incluzivă și/sau cu alte instituții având competențe în domeniu;

n) oferă, la solicitarea diferitelor instituții, organizații sau grupuri de lucru, consultanță/expertiză pentru elaborarea, aplicarea şi evaluarea resurselor curriculare proiectate la nivel local.

În domeniul evaluărilor şi examinărilor în învățământul preuniversitar, CNCE exercită următoarele atribuții:

a) elaborează și supune spre aprobare prin ordin al ministrului educației metodologia de proiectare și administrare a evaluărilor naționale scrise de la finalul claselor a II-a a IV-a și a VI-a, respectiv a evaluărilor periodice privind nivelul de alfabetizare funcțională a elevilor;

b) elaborează instrumentele de evaluare pentru evaluările naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, care includ și itemi pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, respectiv a evaluărilor anuale privind nivelul de alfabetizare funcțională a elevilor;

c) elaborează metodologia de elaborare și administrare privind Raportul descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor cognitive și socio- emoționale ale copilului la finalul grupei mari a grădiniței;

d) elaborează metodologia de elaborare și administrare privind Raportul descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor socio-emoționale și cognitive, cu centrare pe abilitățile de citit, scris și calcul matematic ale elevului – la finalul clasei pregătitoare și la finalul clasei I;

e) elaborează subiecte standardizate pentru Evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a. Prin excepție, în perioada 2024-2027, CNCE poate să elaboreze subiecte nestandardizate;

f) coordonează elaborarea probelor standardizate și unice la nivel național pentru concursul de admitere în clasa a IX-a;

g) elaborează subiecte standardizate pentru bacalaureat. Prin excepție, în perioada 2024-2027, CNCE poate să elaboreze subiecte nestandardizate;

h) elaborează instrumentele de evaluare pentru examenul de licențiere și pentru concursul național de ocupare a posturilor didactice de predare, potrivit art. 248 alin. (6) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare. Prin excepție, în perioada 2024-2028, CNCE elaborează instrumentele de evaluare pentru examenul de definitivat;

i) elaborează subiecte și pentru alte examene și concursuri naționale unice, după caz, pentru care este nominalizat prin metodologiile aprobate prin ordin al ministrului; j) elaborează și supune aprobării prin ordin al ministrului educației, programele școlare pentru examenele și concursurile naționale prevăzute la lit. d) – h);
k) elaborează, cu asistență din partea Centrului Național pentru Educație Incluzivă, metodologia de asigurare a condiţiilor de egalizare de şanse, în funcţie de tipul de tulburare/afecţiune/dizabilitate, la susţinerea evaluării naţionale, a examenului naţional de bacalaureat şi a examenelor de certificare a competenţelor profesionale/calificării;
l) poate acorda sprijin tehnic şi de specialitate în realizarea unor acțiuni de evaluare întreprinse de minister;
m) elaborează, împreună cu direcțiile specializate din Ministerul Educației, metodologii, proceduri şi regulamente pentru organizarea şi desfășurarea evaluărilor şi examenelor în învățământul preuniversitar, pe care le supune aprobării ministrului educației;

n) formează experți evaluatori pentru evaluările, examenele și concursurile naționale prin derularea de programe de formare.

În domeniul evaluării manualelor elevilor, manualelor cadrelor didactice și auxiliarelor didactice pentru învățământul preuniversitar de masă și special, în limba română și în limba minorităților naționale, inclusiv învățământul tehnologic și programul „A doua șansă”, CNCE exercită următoarele atribuții:

a)  contribuie la elaborarea și implementarea politicilor referitoare la manualele elevilor, manualele cadrelor didactice și auxiliarele didactice;

b)  coordonează derularea activităților de evaluare a calității proiectelor de manuale ale elevilor, manuale ale cadrelor didactice și auxiliarelor didactice;

c)  verifică respectarea de către edituri a condițiilor tehnice de editare a manualelor elevilor, manualelor cadrelor didactice și auxiliarelor didactice;

d)  formează experți evaluatori de manuale școlare și auxiliare didactice, prin derularea de programe de formare;

e)colaborează cu Centrul Național pentru Educație Incluzivă pentru formarea experților evaluatori privind evaluarea manualelor școlare și auxiliarelor didactice din punct de vedere al accesibilității, adaptabilității, nediscriminării, nestigmatizării, respectării și recunoașterii identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a tuturor cetăţenilor români.

f)  organizează cadrul general al difuzării manualelor elevilor, manualelor cadrelor didactice și auxiliarelor didactice;

g)  realizează, la solicitarea Ministerului Educației, expertize şi sondaje cu privire la procesul de alegere și utilizare a manualelor elevilor și manualelor cadrelor didactice;

h)  coordonează, potrivit art. 93 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, activitățile în vederea aprobării/avizării auxiliarelor didactice pentru învățământul preuniversitar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Categoriile de auxiliare care intră în procedura derulată de către CNCE în vederea aprobării se stabilesc prin ordin al ministrului educației.

În domeniul gestionării platformelor dedicate digitalizării evaluărilor și examenelor naționale și asigurarea funcționării acestora, CNCE exercită următoarele atribuții:

a) gestionează Platformele dedicate Raportului descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor cognitive și socio-emoționale ale copilului la finalul grupei mari a grădiniței, Raportului descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor socio-emoționale și cognitive, cu centrare pe abilitățile de citit, scris și calcul matematic ale elevului – la finalul clasei pregătitoare și la finalul clasei I, precum și cea destinată evaluărilor naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a;

b) configurează si administrează platformele privind apelurile grupurilor de lucru pentru curriculum, examenele și evaluările naționale, precum și pentru evaluările proiectelor de manuale și proiectelor auxiliarelor didactice;

c) postează modelele de subiecte si subiectele administrate, conform metodologiilor specifice;

d) configurează si administrează platforma privind transferurile de subiecte de la evaluările și examenele naționale;

e) postează, pe platforma dedicată, manualele in format PDF si digital;

f) realizează și administrează banca de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1) și art. la 99 alin. (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023;

g)  asigură funcționarea și gestionarea Platformei naționale de alfabetizare funcțională;

h) colaborează cu Unitatea Executivă pentru Suport Mentenanță și Asistență Tehnică
pentru Digitalizare și cu alte instituții cu atribuții în domeniul educației în vederea asigurării accesibilității resurselor educaționale online;

i) configurează și administrează website-ul CNCE ca instrument de comunicare publică instituțională, conform legii.”

Lista posturilor pentru Institutul de Științe ale Educației

„În vederea punerii în executare a prevederilor Legii nr. 198/2023, se solicită aprobarea unui număr de 76 posturi pentru IȘE, dintre care 62 posturi provenind din structura CNPEE și 14 posturi nou înființate.

Pentru posturile nou create se dorește a fi angajate următoarele categorii de personal:

  • a) personal de cercetare – pentru secția de cercetare și inovare pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, nou înființată conform prevederilor Legii 198/2023; pentru implementarea opțiunilor internaționale aferente Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (Programme for International Student Assessment) – PISA 2025, la care România participă pentru prima dată, și anume: Chestionarul TIC pentru elevi, Chestionarul pentru părinți, Chestionarul pentru profesorii de științe, Evaluarea la Limbă străină – Engleză, Chestionarul pentru profesorii de limba engleză, conform HG nr. 272/2023 privind participarea României la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor – PISA 2025, inclusiv la opțiunile internaționale dezvoltate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, dar și pentru atribuțiile suplimentare privind monitorizarea și evaluarea impactului pogramelor pilot și a programelor naționale ale Ministerului Educației și gestionarea altor proiecte OECD,
    IEA etc.;
  • b) personal financiar-contabilitate (necesar pentru funcționarea unei instituții nou înființate);
  • c) consilier juridic (necesar pentru funcționarea unei instituții nou înființate);
  • d) consilier resurse umane (necesar pentru funcționarea unei instituții nou înființate);
  • e) personal administrativ (necesar pentru funcționarea unei instituții nou înființate);
  • f) expert IT (necesar pentru funcționarea unei instituții nou înființate);
  • g) expert comunicare (necesar pentru funcționarea unei instituții nou înființate).
  • h) director general adjunct (necesar pentru funcționarea unei instituții nou înființate).”
Atribuțiile principale ale Institutului de Științe ale Educației:

„a) elaborează studii și cercetări care se bazează pe date relevante la nivel național și internațional, cu rol de fundamentare și de evaluare a politicilor educaționale;

b)  participă la realizarea de studii și cercetări naționale și internaționale pentru colectarea de date comparative și realizarea de analize, în scopul identificării unor soluții ameliorative în context național și internațional;

c) realizează, la solicitarea Ministerului Educaţiei, studii, cercetări în vederea fundamentării strategiilor, politicilor publice, programelor pilot și programelor naționale din domeniul educației;

d) la solicitarea Ministerului Educației formulează recomandări, opțiuni și scenarii de politică publică pentru soluționarea unor probleme din domeniul educației;

e)  realizează, la solicitarea Ministerului Educației, metodologii, analize și studii de monitorizare și evaluare a rezultatelor și impactului strategiilor naționale și politicilor publice ale Ministerului Educației respectiv a programelor pilot și naționale desfășurate de Ministerul Educației;

f)  contribuie la dezvoltarea unor abordări și produse inovative în educație, prin elaborarea de resurse educaționale, realizarea unor programe de formare, implementarea unor cercetări experimentale/aplicații în unitățile de învățământ;

g) contribuie la racordarea cercetării educaționale la spațiul de cercetare național și internațional, prin: promovarea rezultatelor de cercetare; realizarea de publicații și articole științifice; participarea la evenimente științifice; reprezentarea în rețele și asociații profesionale, naționale sau internaționale, în domeniul educației; dezvoltarea de parteneriate de cercetare la nivel național sau internațional, inclusiv prin implementarea de proiecte cu finanțare internă sau externă;

h) contribuie la diseminarea rezultatelor cercetării științifice în rândul cadrelor didactice,
susținând învățarea pe parcursul întregii vieți și îmbunătățirea activității didactice și de
management școlar;

i) realizează programe de formare continuă aferente domeniului său de activitate pentru
cadre didactice, experţi, personal de conducere din învăţământul preuniversitar şi
universitar;

j) realizează programe și resurse educaţionale pentru diferite categorii de beneficiari, în
contexte formale şi nonformale, susţinând învăţarea pe parcursul întregii vieți;

k) editează publicaţii de specialitate – reviste, volume, cărți, rapoarte de cercetare în domeniul educației.”

DOCUMENTE Proiect hotărâre privind organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare şi Nota de fundamentare:
DOCUMENTE Proiect hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Institutului de Științe ale Educaţiei şi Nota de fundamentare

2 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum vede școala Marinela Muntean, olimpică la Limba rromani și prima din familia ei „cu liceu”: Am întâlnit persoane care îmi spuneau să mă las de școală, că oricum n-o să ajung educatoare, profesoară. Dar eu știam cum se descurcă ai mei și știam că vreau și că pot mai mult. În școală eu mă regăsesc

Am întâlnit persoane care mi-au spus să mă las de școală, că oricum n-o să ajung educatoare. Am văzut în aceste persoane proiectată neîncrederea lor în sine, povestește Marinela Muntean,…
Vezi articolul