Ministerul Educației a publicat, în ziua lansării rezultatelor PISA 2022, o traducere „aranjată”, în limba română, a Notei de țară făcută de OCDE în limba engleză. Documentul de 8 pagini a fost distribuit tuturor jurnaliștilor și invitaților la conferința de lansare a rezultatelor PISA 2022 de la Biblioteca Centrală Universitară, organizată de același minister. De asemenea, în comunicatul de presă publicat pe edu.ro, nu există nicio referire la aceste scoruri negative, ci sunt menționate doar rezultatele peste nivelul 2, considerat de bază.
Documentul în varianta română conține 90% din documentul publicat în limba engleză de OCDE. Au fost extrase, fără vreo semnalizare specifică pe text sau atenționare verbală la fața locului, în timpul conferinței de lansare sau la declarațiile de după, mai multe pasaje și grafice esențiale, în special cele care puneau rezultatele României la PISA într-o lumină care ar fi considerată neavantajoasă de oficialii din minister. Este vorba despre un grafic cu procentele de analfabetism funcțional la Matematică, Citire și Științe, mai multe paragrafe sau propoziții care puteau atrage critici la adresa autorităților.
Cel mai bun exemplu este cel al graficului care ilustrează procentul de analfabetism funcțional – 49% la Matematică, 42% la citire și 44% la Științe. Acest grafic a fost cu totul șters din prezentarea OCDE în varianta românească publicată de Ministerul Educației. Acest grafic mai arăta și procentul foarte mic de excelență – 4% pentru Matematică (față de 9% media OCDE), 2% la lectură (față de 7% media OCDE) și 1% la Științe (față de 7% media OCDE.
Un al doilea grafic din prezentarea OCDE a fost „prelucrat” în varianta tradusă de Ministerul Educației din România. În graficul origial era ilustrată diferența foarte mare între elevii de 15 ani cu statut socio-economic și cultural dezavantajat și cu rezultatele cele mai slabe față de cei cu rezultatele cele mai bune. Comparația era făcută cu două state premiante la PISA tocmai pentru a vedea contrastul și pentru a sublinia ce înseamnă echitatea educațională și reducerea vulnerabilităților reprezentate de aceste criterii. Statele erau Estonia – cea mai bună țară la PISA din Uniunea Europeană și a patra în lume – și Japonia, a doua țară în clasamentul rezultatelor PISA 2022, cu o medie de 150 de puncte peste România. A fost introdusă pentru comparație o singură țară în graficul respectiv, făcut de Ministerul Educației – este vorba despre Turcia, care deși este cu câteva locuri înaintea României, nu poate decât să se asemene cu structura din România a diferențelor și decalajelor create de statutul socio-economic.
Graficul original:
Graficul „prelucrat” românește:
Contret, din pagina 1 a documentului a fost extras paragraful: „De asemenea, sugerează că rezultatele PISA pentru elevii mai avantajați – cei a căror situație școlară nu s-a schimbat ca urmare a expansiunii educaționale – nu au scăzut la nicio materie”.
La paginile 4-5 ale documentului în Limba română a fost înlocuit paragraful OCDE comparativ care arăta că cei mai avantajați dintre elevi din punct de vedere socio-economic sunt mult sub cei cu același statut din Estonia și Japonia la rezultatele PISA: „În România, 26% dintre elevi (cea mai mare pondere) se aflau în prima quintilă internațională a scalei socioeconomice, ceea ce înseamnă că se aflau printre cei mai avantajați elevi care au susținut testul PISA în 2022. Media scorului la matematică a fost de 498 de puncte. În Estonia și Japonia, elevii cu un mediu socioeconomic similar tind să obțină scoruri semnificativ mai mari.”
În raportul românesc a apărut o altă abordare, care scoate în evidență elevii cei mai dezavantajați din punct de vedere socioeconomic, iar comparația este cu Turcia și Vietnam: „Cei 7,5% dintre elevii din România care se află în quintila inferioară a scalei socioeconomice ‒ ceea ce înseamnă că se numără printre cei mai dezavantajați elevi care au susținut testul PISA în 2022 ‒ au obținut la matematică scorul mediu de 337 de puncte. Prin comparație, în Turcia și Vietnam, unde aproximativ unul din trei elevi au un statut socioeconomic similar, performanța medie în rândul acestui grup a fost de 424, și respectiv 438 de puncte”.
Tot la pagina 5 un întreg paragraf a dispărut din varianta OCDE în traducerea română. „Indicele PISA al statutului economic, social și cultural poate fi, de asemenea, utilizat pentru a ordona elevii de la cei mai dezavantajați la cei mai avantajați în cadrul fiecărei țări și economii și pentru a crea patru grupuri de elevi de dimensiuni egale (fiecare cuprinzând 25% din populația de elevi de 15 ani din fiecare țară/economie)”, conform OCDE. Ul al doilea
Un al doilea grafic important din documentul OCDE, care a fost exclus din varianta publicată de Ministerul Educației, este cel care arată sentimentul de apartenență al elevilor la școală. Acesta ilustra faptul că din 2018 până în 2022 există un declin cu 5 puncte al sentimentului de aparteneță la școală, declarat de elevii de 15 ani.
Puteți descărca de aici ambele documente:
Redacția
Diana Ghimiși
R.P.
Mihai Peticilă
5 comments
Aici sa ajuns. Cadrele didactice au incompetenta și o incapacitate de nedescris. Au ajuns sa creadă ca școala e pe persoana lor și arunca tot în spatele părinților. Toate domnișoarele cred ca pot devenii un cadru didactic, dar se înșală amar. Iar cei mai în vârstă, sunt depășiți de situație.
Atracția celor 4 ore de munca și cele 5 luni de concediu, face sa apara în câmpul educației tot felul de măscărici care se cred mari învățători/învățătoare.
Rușine sa va fie, și sa va dați demisia în masă.
Sa plecați sa munciți la privat câte 12 ore și ture de noapte, apoi din salariul vostru sa vedeți cum sunt plătiți cadrele didactice care își bat joc de banul vostru.
Atunci ne veți înțelege și pe noi.
Nu doresc să am dreptate dar tot ce se întâmplă în domeniul educației mă duce cu gândul la dorința celor ce iau decizii de a fi formată ,, masa….” care să nu gândească, analizeze sau să compare.
Ascunderea gunoiului sub preș!- tipic politrucilor incompetenți din educația românească. Ministresa Deca este ruptă de realitate la fel ca toți cei ce conduc destinele învățământului la nivel local, județean și național. Și cum să nu fie ruptă de realitate dacă nu a luat contact cu școala românească, decât în momentul când patronul de la România (Ne)educată a pus-o în vârful bradului( de Crăciun). Deși este în vârf nu i s-a aprins niciun beculeț. Noi cei care suntem la catedră trăim momentele cele mai triste ale degradării educației. Rezultatele evaluării testelor PISA în viziunea DECA, vrea să mascheze trista realitate a învățământului.
Subiectele examenelor naționale au decăzut tocmai pentru a asigura procente demne de ”umflat în pene” și ne mirăm că avem analfabeți funcționali care se regăsesc și în clasa politică. Halal educație, halal națiune!
Tradus simplu: rezultatele sunt în legătură cu nivelul de trai care este vai de capul lui pentru procente însemnate de populație… Se încearcă, de către politic, mușamalizarea eșecului prestației lor și mutarea răspunderii efective pe seama profesorilor… Aceste rezultate exprimă în termeni clari slaba finanțare, politizarea profundă a învățământului, excluderea experților reali în luarea deciziilor importante în ceea ce privesc mecanismele învățării, programele școlare și planurile cadru, în conceperea unui regulament școlar real, adaptat culturii noastre și la nivelul de dezvoltare socio-economic. Chiar mai simplu de atât: campanie electorală prin pixurile dascălilor! Acești executanți politic vor pleca dar efectele vor fi dezastruoase. Școala ține mai mult de exigențe decât de libertăți.
De acord! As preciza ca acesti conducatori de prin ministere, inspectorate, etc sunt numiti sau ocupa posturile fara sa fie capabili sa faca ceva, ei nefiind experti in vreun domeniu din educatie. Fara meritocratie vom avea numai insuccese de acest fel. In plus, ca toti incompetentii, folosesc metoda furturilor (in acest caz la ascunderea realitatii furand parti din text) pentru a-si pastra posturile si a “da bine” in fata altor incompetenti, oamenii politici care i-au numit sau impins in fata pentru ocuparea posturilor!