Ministerul Educației renunță la proiectul european Catalog electronic (SIMS), cu o finanțare nerambursabilă aprobată încă din 2019, de peste 40 de milioane de euro – document / Între timp peste 740 de școli au cumpărat cataloage electronice de la companii private

13.313 vizualizări
Foto: Octav Ganea / INQUAM Photos
Proiectul cu finanțare europeană Sistemul Informatic de Management al Școlarității – SIMS, cu funcții de catalog electronic și platformă de management performantă, nu va mai fi derulat de Ministerul Educației, potrivit fișei bugetare publicate de Ministerul de Finanțe. În documentul pe care-l puteți consulta în articol, finanțarea se încheie în acest an, pentru 2023 fiind prevăzute zero fonduri. Instituția a avut la dispoziție peste 225 de milioane de lei, echivalentul a peste 40 de milioane de euro, încă din 2019, dar timp de 3 ani nu a reușit nici măcar să scoată la licitație proiectul.

Investiția în Educație, mai exact în digitalizarea Educației, pierde astfel 40 de milioane de euro.

Proiectul Sistemul Informatic de Management al Școlarității – SIMS – avea o valoare de 225 milioane de lei, dintre care circa 191 milioane lei – fonduri nerambursabile. Pe lista proiectelor cu finanțare europeană aflate în derulare, publicată de Ministerul Educației în martie 2021, acest proiect apărea cu următoarea descriere: „SIMS va oferi o imagine în timp real a problemelor din sistem, cum ar fi absenteismul și abandonul școlar”.

În comunicatul Ministerului Educației, de la data semnării, era precizat faptul că această platformă ar fi trebuit să gestioneze în anul 2023 “înscrierea online la liceu, implementarea Catalogului electronic la nivel naționalprecum și evaluarea online a lucrărilor scrise la examenele naționale“.

Fișa de buget din proiectul Legii Bugetului, Anexa 3, Ministerul Educației, pagina 27, arată că au fost cheltuite 37 de mii de lei, credite bugetare, în 2021 și în 2022, iar de anul viitor alocarea va fi zero.

Foto: captură din proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2023

Despre acest proiect fostul ministru Sorin Cîmpeanu spunea că incapacitatea Ministerului Educației de a-l scoate măcar la licitație „este un semnal de alarmă major pentru sumele pe care le avem la dispoziție prin PNRR”. În noiembrie 2021 Cîmpeanu declara următoarele: „Alt proiect pe care n-am avut capacitatea să-l gestionăm cum se cuvine – catalogul electronic – este vorba de un instrument fără de care orice dezvoltare digitală sustenabilă nu poate fi concepută. Până acum, deși contractul a fost semnat în 2019, nu s-a reușit nici măcar demararea licitației, darămite încheierea contractului de peste 40 de milioane de euro, care, pe baza unei slabe capacități administrative, nu a putut nici măcar să fie demarat. Este un semnal de alarmă major pentru sumele pe care le avem la dispoziție prin PNRR. (…) Lucrurile trebuie să se deruleze cu o viteză mult mai mare pentru că acel ministru al Educației care nu va reuși să valorifice această oportunitate nu va mai avea la dispoziție nici măcar scuza pe care toți miniștrii Educației au avut-o până acum – nu am avut resurse”, a spus Cîmpeanu.

Între timp, în loc să dezvolte proiectul public gratuit pentru școli, pentru care fondurile europene ar fi asigurat resursele de finanțare, Ministerul Educației a lansat un așa-zis „program-pilot”, aprobat prin ordin de ministru, prin care școlile pot folosi aplicații comerciale de catalog electronic, înlocuind catalogul clasic, cu anumite obligații, aplicații cumpărate de multe ori din banii părinților, după cum Edupedu.ro a semnalat. Anul acesta 742 de școli folosesc catalog electronic, anunța pe 1 septembrie 2022 Ministerul Educației, într-un comunicat de presă

Catalogul electronic al Ministerului – proiectul SIMS – a fost anunțat și semnat pe 10 septembrie 2019 ca proiect finanțat din fonduri europene. Totul s-a făcut cu ceremonie publică la care au participat trei miniștri – cel interimar al Educației (Daniel Breaz), al Comunicațiilor (Alexandru Petrescu) și al Fondurilor Europene (Roxana Mînzatu).

Foto: edu.ro

Responsabilă de scoaterea la licitație și de implementarea proiectului era Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare – AARNIEC. Această structură este în subordinea Ministerului Educației și este condusă din 2009 până în prezent, de 13 ani, de Gheorghe Dinu, directorul direcției de informatizare și resurse umane din Universitatea Politehnica București. Acesta a fost prezent și la semnarea contractului pentru Catalogul Electronic, în fotografia de mai jos fiind primul din stânga.

Foto: gov.ro

Gheorghe Dinu a câștigat în 2021 un venit de peste 90 de mii de euro, echivalentul a 7.500 de euro pe lună de la cele două locuri de muncă. Conform declarației de avere, el și soția sa au avut un venit de 660.697 lei în 2021, echivalentul a 133 de mii de euro, adică 55 de mii de lei pe lună (11.100 de euro/lună).

Agenţia ARNIEC, prin reţeaua RoEduNet, asigură conexiuni de date pentru universităţi, şcoli şi licee, pentru instituţiile de cercetare din România, spitale universitare, biblioteci, muzee şi instituţii culturale. Acestea sunt conectate prin intermediul unui număr de 47 puncte de prezenţă a reţelei RoEduNet în ţară, găzduite de către Universităţi și Inspectorate Şcolare Judeţene în municipiile reşedinţă de judeţ sau licee. Traficul este agregat la nivel regional prin şapte centre de operare a reţelei.

Gheorghe Dinu a semnat în 2019, din partea AARNIEC, contractul de finanțare pentru proiectele ”Sistem informatic de management al şcolarităţii – SIMS” (catalogul electronic) și ”Platformă digitală cu resurse educaţionale deschise – Biblioteca virtuală EduLib”. Aceasta din urmă a fost atribuită, cu o săptămână înaintea expirării licitației, pe 8 decembrie 2021, câștigătorilor licitației publice – adică asocierii dintre S & T România (Leader), Trencadis Corp SRL, Ascendia, Cyberllence Inovatie, Software Imagination & Vision, S&T CZ s.r.o. și Tema Energy S.R.L. Printre acționarii acestora s-au aflat foști consultanți ai președintelui Klaus Iohannis.

Biblioteca Școlară virtuală – EduLib – nu a fost nici până acum lansată, deși subsecretarul de stat din Ministerul Educației, Tudor Oprea, declara în august 2021 pentru Edupedu.ro, că „termenul de implementare este de 36 de luni de la data semnării care a fost pe 10 septembrie 2019, deci în 10 septembrie 2022 proiectul ar trebui să fie finalizat și implementat și să aibă un prim rând de conținut”. Suntem în 8 decembrie 2022 și abia joi, pe 7 decembrie, Ministerul Educației a anunțat într-o postare pe Facebook că „cele 5.400 de școli incluse în proiectul „Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – EDULIB (Biblioteca virtuală)”, cod SMIS 130181, au început să intre în posesia kiturilor multimedia (notebook, videoproiector cu ecran și suport, precum și un kit STEM pentru laboratorul de fizică)”. Asta fără să precizeze cât va dura această dotare sau la câte școli au ajuns respectivele dispozitive.

Foto: gov.ro / Ceremonia de semnare a proiectelor EduLib și SIMS
Video de la ceremonie:

6 comments
  1. Catalogul electronic ar trebui sa fie implementat la nivel național, o singura platforma a ministerului. Costurile generate prin cumpărarea de licențe pentru fiecare scoală, independent de la firmele private sunt de cel puțin zece ori mai mari decât ar fi investiția ministerului.
    Eu nu cred ca doamna DECA nu are capacitatea sa înțeleagă acest lucru!
    Ea vorbește de Inteligenta artificială sărind peste etapa de digitalizare. E ca și cum am vrea sa călătorim în spațiu fără sa călătorim cu avionul, doi implică unu.

  2. Proiectul de catalog a fost blocat de conservatorismul din sistem nu de ARNIEC. Ar fi permis analize incomode si practici moderne pe care multi dintre conii si coanele Leonida nu le vor preferand “reactiunea”. Proiectul de biblioteca virtuala merge inainte chiar daca a fost mult intarziat de acelasi forte conservatoare. Spre bucuria parintilor si elevilor incepand din anul scolar 2023-2024 biblioteca virtuala va porni si va creste in ciuda opozitiei celor care nu vor sa renunte la scrisul pe tabla.

  3. Dincolode aspectul mercantil (tipic conducatorilor din ultimii 30 de ani), cum sa le convina digitalizarea? Pai nu se mai pot face cotcariile clasice, ca in electronic lasa urme!!!

    1. Subscriu, impostorii clientelari nu au nici voința și nici competența de a face orice în interes public. Demisia!

  4. eu suspectez că firmele private ce dețin catalogul electronic au făcut în așa fel încât să rămână pe piața. sistemul nu ar fi fost greu de pus pe un server și apoi întrun calculator/tabletă. urmează alte două proiecte mari… prin PNRR cu o valoare de 1.5 miliarde de euro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mulți profesori din România se simt singuri și doar o treime se declară într-o etapă de “prosperitate” / Ce efect are munca asupra sănătății lor mintale? – Studiu despre starea de bine a cadrelor didactice

Doar unul din trei cadre didactice din învățământul preuniversitar declară că sunt într-o etapă de “prosperitate”, iar două treimi apreciază că au un nivel moderat de sănătate mintală, potrivit unui…
Vezi articolul

Revista Science: Măsurile anti-pandemie care afectează bunăstarea copiilor, cum ar fi închiderea școlilor, trebuie luate doar dacă sunt dovedit utile / Există foarte multe dovezi că astfel de măsuri mai mult dăunează celor mici

La opt luni de când pandemia de Covid-19 a cauzat închiderea școlilor în majoritatea țărilor lumii, timp în care s-a făcut școală online după posibilități, s-au dat examene și s-a…
Vezi articolul

EXCLUSIV Ministrul Educației din Estonia explică pentru Edupedu.ro cum funcționează școala în țara europeană cu cele mai bune rezultate PISA 2018: Examinările sunt digitale, învățământul este pe deplin gratuit, de la mese, îngrijire medicală până la activități tip hobby

“Școlile noastre au ajuns să înțeleagă faptul că, pentru a oferi abilități moderne și pentru a-i învăța pe elevii noștri să fie pregătiți în fața provocărilor moderne, calea digitală este…
Vezi articolul

O preocupare pentru cercetători români în pedagogie, în 2023: Cât de folositoare este concepția despre educație a Sfântului Ioan Gură de Aur, ale cărui texte includ “aspecte în acord cu idealul actual al școlii românești”

“În textele marelui pedagog creștin, identificăm aspecte în acord cu idealul educațional actual al școlii românești”, constată doi cercetători români care au găsit de folos să analizeze “recomandările privind procesul…
Vezi articolul

Lungimea unghiilor pentru eleve, reglementată de o școală din Sibiu la maximum „3 mm de la buricul degetului”, la fel și pentru fuste – 2 cm deasupra genunchiului. La un liceu din oraș elevii nu au voie să staționeze în fața cancelariei – Analiză

Școlile și liceele din județul Sibiu au adoptat în acest an școlar regulamentare care conțin prevederi controversate pentru elevi. Unitățile de învățământ îi sancționează pe tineri pentru ceea ce conducerile…
Vezi articolul