Ministerul Educației susține, într-o clarificare trimisă Edupedu.ro, că “nu există o definiție, un indicator sau o valoare asociate la nivel internațional a noțiunii de analfabetism funcțional”. Documentul este semnat de Biroul de Presă al Instituției. Pe de altă parte, afirmația este contrazisă chiar de către ministrul Ecaterina Andronescu, care a declarat că “Avem 40% analfabetism funcțional și nu putem lăsa așa acest lucru.”
Mesajul primit de Edupedu.ro de la Ministerul Educației pe 24 ianuarie este următorul:
Bună ziua,
Având în vedere articolul publicat pe Edupedu.ro, în data de 22 ianuarie, Ministerul Educației Naționale face următoarele clarificări:
Informație prezentată pe edupedu.ro: În aceeași seară (n.red. 20 ianuarie) ministrul Ecaterina Andronescu și-a manifestat indignarea față de Oana Moraru și Cosmin Prelipceanu, care-i spuneau că avem 40% analfabetism funcțional: „Pe ce vă bazați dl Prelipceanu, pe ce vă bazați? Știți care e drama noastră? Sunt cifre care se vehiculează, care nu au niciun suport în realitate (…) Cred că trebuie să avem foarte mare responsabilitate atunci când vorbim de cifre exacte!”, a declarat Ecaterina Andronescu.
Clarificare MEN: Nu există o definiție, un indicator sau o valoare asociate la nivel internațional (OECD, COM, BM) a noțiunii de analfabetism funcțional. Cei care se referă la această noțiune fac o asociere nefondată între analfabetismul funcțional și rezultatele elevilor la testările PISA. Conform OECD, acest termen se raportează la ponderea elevilor cu performanțe slabe la testările PISA.
Declaraţia ministrului contrazice comunicatul Ministerului, dar și propria-i declarație făcută cu o zi în urmă
Pe 21 ianuarie, chiar Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat pentru Hotnews.ro, în contextul scandalului reintroducerii repetenţiei de la clasa I că “Avem 40% analfabetism funcţional şi nu putem lăsa aşa acest lucru. În noua lege vom propune mai multe idei care vor fi supuse dezbaterii publice şi apoi vor intra în Parlament. Pentru fiecare etapă şcolară găsim o soluţie astfel încât copilul să facă achiziţiile etapei şcolare în care se află. Poate vara îi vom chema pe cei care nu ştiu să scrie şi să citească să recupereze“.
Analfabetismul funcţional – definiţii
Comisia Europeană a definit acest termen încă din anii 2000. În 2009, după rezultatele PISA din acel an, comisarul Androulla Vassiliou pentru Educaţie de la vremea respectivă lega în mod direct rezultatele PISA de analfabetismul funcţional.
Analfabetismul funcțional, spre deosebire de analfabetism, poate fi greu de observat. Decodarea și citirea cu voce tare a textului poate fi atât de solicitantă din punct de vedere mental pentru individ, încât el sau ea nu are nicio capacitate de rezervă pentru a avea acces la sensul textului. Deci, cineva ar putea să citească cu voce tare textul, dar să nu poată să înțeleagă ce au citit și să extragă semnificația de la el. Acest lucru înseamnă că cei care nu sunt învățați din punct de vedere funcțional pot fi deseori invizibili în societățile noastre. Ei reușesc adesea să facă acest lucru și, uneori, chiar prosperă, dar lecturarea și scrierea slabe înseamnă că există limite pentru angajamentul lor față de lumea din jurul lor, scrie pe portalul EPALE (este o inițiativă a Direcției Generale Educație, Tineret, Sport și Cultură a Comisiei Europene), David Mallows – expert cu 30 de ani de experiență în educația adulților ca profesor, profesor trainer, manager și cercetător. El a fost anterior Director de Cercetare al Centrului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Educație și Învățământ pentru Adulți (NRDC) al Institutului de Educație UCL din Londra și reprezintă în prezent Rețeaua europeană de competențe de bază în EPALE ca coordonator tematic pentru abilitățile de viață.
În Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”), reducerea analfabetismului funcţional este a doua prioritate ca importanţă, potrivit Comisiei Europene. Comisia vorbeşte despre reducerea de la 20% la 15% a procentului celor care performează slab la testele PISA, până în 2020.
Banca Mondială analizează chiar analfabetismul funcţional din România pe baza rezultatelor testelor internaţionale PISA (Programme for International Student Assessment), arătând evoluţia acestui indicator, separat pentru citire şi matematică, între 2006 şi 2012.
UNESCO definea încă din 1978 analfabetismul funcţional.
Documente oficiale despre analfabetismul funcţional în România
Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România, adoptată de Guvernul României (premier Victor Ponta, ministru al Educaţiei Sorin Câmpeanu) în 2015, prin Hotărârea de Guvern nr. 417 prevedea următoarele, potrivit documentelor de pe site-ul Ministerului Educaţiei: Scăderea procentajului de elevi
analfabeți funcțional de la 40% la 15% până în 2020.
“Scorurile PISA din perioada 2006-2012 indică o scădere a procentului analfabetismului funcțional și a
competențelor la matematică (figura1.5). 41% dintre elevi nu au competențe matematice de bază și 37% sunt analfabeți funcțional (tabelul1.5). Aceste rezultate sunt considerabil mai mari decât procentul mediu al tinerilor cu performanțe scăzute din UE,” se arată în Strategia pe care Ministerul trebuie să o aplice.
Proiectul România Educată, lansat în dezbatere de Administraţia Prezidenţială, anunţă că ”42% dintre copiii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional. Acest lucru înseamnă că deși pot citi, ei nu reușesc să folosească informația dobândită pentru a rezolva probleme de zi-cu-zi. De exemplu, nu pot înțelege instrucțiunile dintr-un manual sau nu pot alege ruta optimă de deplasare, folosind o hartă. Proiectul #RomaniaEducata adresează inclusiv această problemă și propune soluții pentru reducerea analfabetismului funcțional”.
Alte studii independente:
Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale a făcut un studiu numit “Scăderea analfabetismului funcțional – o posibilă prioritate strategică în educație” Potrivit datelor OECD din 2012, procentul elevilor de 15 ani din învățământul obligatoriu din România, care nu pot selecta informația relevantă și nu pot face raționamente elementare, este de 42%; acest fenomen este denumit “analfabetism funcțional”.
Potrivit precizărilor cercetătoarei Andreea Eşanu, care realizat acest raport, “a folosit drept concept al alfabetizării funcţionale constructul propus de Eric A. Hanushek (în Universal Basic Skills, OECD, 2015) care se referă în principal la incapacitatea realizării unor raţionamente simple pornind de la situaţii concrete (precum incapacitatea de a rezolva o problemă prin rotirea unei figuri intuitive). Astfel, procentul de 42% reprezintă procentul elevilor de 15 ani din România care în 2012 se aflau sub nivelul 2 pe scala PISA combinată pentru matematică şi ştiinţe, adică se aflau în cazul nefericit de mai sus (exemplul cu figura este doar ilustrativ). Mai mult, constructul acesta nu acoperea si dimensiunea citirii/ intelegerii unui text.
Studiul citat exemplifică analfabetismul funcțional printr-o problemă din testarea PISA 2012 la care doar 58% dintre elevii de 15 ani testați au știut răspunsul, restul de 42% fiind cei care au obținut rezultate sub nivelul PISA 2, nivel considerat pragul analfabetismului funcțional.
Exemple de combatere a analfabetismului funcţional
Guvernul Olandei a alocat fonduri suplimentare pentru combaterea analfabetismului funcţional în 2016 prin programul ‘Tel mee met taal’ (disponibil doar in limba olandeză). Anual, fondurile sunt de 18 milioane de euro.
Serbia are un proiect pentru reducerea analfabetismului funcţional în rândul adulţilor. “A doua şansă” a fost lansat în 2010 cu scopul de a creşte angajabilitatea, dar şi de a reduce sărăcia. A fost finanţat de Uniunea Europeană cu 4 milioan de euro.
