Ministerul Educaţiei: În acest moment, nu este confirmată participarea la evaluarea PISA 2021

Ministerul Educaţiei anunţă că până acum “nu este confirmată participarea României la evaluarea PISA 2021”, potrivit unui comunicat oficial publicat pe edu.ro. Anunţul vine în condiţiile în care chiar ministerul Educaţiei trebuie să facă demersurile pentru această participare, taxa formală pentru testare şi includerea României în PISA 2021 fiind aprobată apoi prin hotărâre de guvern, hotărâre realizată tot de către ministerul Educaţiei.

După ce ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a avut luni, 9 decembrie, o întâlnire cu experți și specialiști în educație, ministerul a comunicat câteva “aspecte privind implementarea PISA”. Acestea sunt:

Întârzierea cu care România a confirmat participarea la PISA 2018, întârziere ce nu a permis evaluarea online. În acest moment, nu este confirmată participarea la evaluarea PISA 2021.
Testarea PISA e dificil de planificat pe un calendar încărcat în școli, iar gradul de implicare a echipei de conducere a școlilor în PISA influențează atitudinea și seriozitatea elevilor;
Elevii nu sunt motivați să participe și să depună efort;
Elevii au avut dificultăți în parcurgerea și înțelegerea cerințelor într-un format care nu le era familiar;
Sunt îngrijorătoare clivajele dintre rural și urban, teoretic și tehnologic – acestea indică o inechitate care se adâncește în sistem.

“Toți cei prezenți au fost de acord cu faptul că testarile internaționale precum PISA, PIRLS sau TIMSS, dar și cele naționale arată că România nu asigură atingerea unui nivel bun de învățare pentru elevii săi de 15 ani”, precizează ministerul.

Planul de “intervenții educaționale este următorul:

Reglaje la nivelul curriculumului scris: planuri-cadru și programe școlare (primar si gimnaziu – revizuire), liceal (nou); pilotarea unor noi variante de curriculum, în școli-pilot, conform prevederilor din Legea educației naționale nr 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
Reglaje ale contextului de învățare – starea de bine a copiilor, managementul clasei, facilitarea învățării vizibile;
Standarde profesionale ale profesorilor și stabilirea responsabilităților acestora față de dezvoltarea competențelor cheie;
Revizuirea sistemului de formare inițială a cadrelor didactice;
Dezvoltarea și extinderea serviciilor de orientare și consiliere;
Formarea cadrelor didactice pentru oferirea de servicii de educație remedială și/sau educație incluzivă;
Regândirea managementul timpului de învățare – program școlar, organizarea orarului și a programului de Școală după școală;
Dezvoltarea competentelor non-cognitive ale copiilor (încredere în sine), dezvoltarea unei mentalități pentru dezvoltare (așteptări reduse de la copii produc rezultate slabe); încurajarea rezilienței academice;
Analiza sistemului actual de resurse/finanțare, în special pentru elevii în situație de risc cu prioritizarea de alocări financiare pentru cei aflați în cea mai mare nevoie.

Intervenții non-educaționale:

Măsuri integrate de sprijin pentru menținerea copilului în școală și accesul lui la educație potrivită, de calitate, cu finanțare națională și din Fondul Social European;
Măsuri de sprijin pentru familie (educație parentală pentru funcționarea parteneriatului de sprijin și valorizare a importanței educației);
Capacitatea națională întărită pentru integrarea masurilor educationale cu cele non-educaționale.

Reamintim că vineri, 6 decembrie, ministerul Educaţiei a anunţat că după întâlnirea de pe 9 decembrie a grupului de experţi şi specialişti (n.r. pentru care selecţia s-a făcut netransparent, fără să existe criterii publice sau măcar lista acestor persoane), luni, pe 16 decembrie, “va avea loc o dezbatere pe acest subiect, adresată atât specialiștilor și reprezentanților profesorilor, cât și elevilor și societății civile”, potrivit comunicatului oficial numit “Măsuri imediate și de perspectivă“.

“În urma consultărilor, la sfârșitul lunii decembrie va fi definitivat un set de măsuri concrete, cunoscute și asumate de toți actorii educaționali”, anunţa ministerul în documentul amintit.

În comunicatul emis de acelaşi minister luni seara, după întâlnirea ministrului cu specialiştii şi experţii, comunicat cu titlul “Plan de acțiuni cu măsuri pe termen scurt“, se precizează că grupul de lucru va finaliza Raportul Național PISA 2018 până la 1 martie 2020, iar “grupul de lucru va dezvolta un plan de acțiuni cu măsuri pe termen scurt, până la următorul exercițiu PISA și propuneri de măsuri pe termen lung”.

“Asistatul educațional” de tip PISA

Grupul de lucru constituit de ministrul Educației (pe criterii netransparente, prin invitarea nominală, fără vreun criteriu de selecție public) are sarcina să identifice ”elevul care are nevoie de sprijin”, se mai arată în comunicatul ministerului.

”Profilul elevului care are nevoie de sprijin și tipurile de sarcini la care acesta nu obține un nivel mediu de performanță (în relație cu tipurile de itemi, competențe și practici didactice)”, iar după această sarcină, ”grupul va dezvolta și un plan de acțiuni cu măsuri pe termen scurt, până la următorul exercițiu PISA și propuneri de măsuri pe termen lung”, potrivit sursei citate.

Potrivit fotografiilor publicate pe pagina oficială a Ministerului, din Grupul de lucru pentru Rezultatele PISA fac parte:

Ciprian Fartușnic, cercetător IȘE
Simona Velea, cercetător IȘE, managerul de proiect pe România PISA 2018
Ligia Deca, consilier prezidențial
Mariana Moarcăș, reprezentant al Băncii Mondiale
Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică
Șerban Iosifescu, președintele ARACIP
Marian Staș, editorialist adevărul.ro
Daniela Vișoianu, consilier al ministrului Educației
Oana Mosoiu, coordonator intervenții sistemice în proiectul ROSE
Cristian Hatu, Președinte Centrul de Evaluare și Analize Educaționale
Andreea Eșanu, manager de proiecte educaționale al CEAE
Lucian Ciolan, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București
Luminita Costache, specialist educație al UNICEF România