Ministerul Educației: Costul standard per elev, componenta de cheltuieli materiale, pregătirea profesională a cadrelor didactice și organizarea examenelor naționale, crește cu 35% în școlile din mediul rural și cu 15% în urban

8.177 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Costul standard per elev, componenta de cheltuieli materiale, crește cu 35% în școlile din mediul rural și cu 15% în cele din mediul urban, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, primit de Edupedu.ro.

Decizia a fost anunțată după o întâlnire organizată la sediul Guvernului de Prim-ministrul României, Florin Cîțu, cu reprezentanții federațiilor reprezentative din învățământ și ai asociațiilor studenților și elevilor.

Potrivit comunicatului, „reprezentanții elevilor au avansat în discuție aspecte care privesc cadrul legal privind decontarea transportului, accesul egal la educație, implicarea elevilor în evaluarea cadrelor didactice, nevoia de investiții în infrastructura școlară, costul standard per elev, bursele elevilor și susținerea educației prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență)”

”Din discuții au rezultat următoarele:

  1. Sumele necesare decontării navetei elevilor care nu sunt școlarizați în localitatea de domiciliu se regăsesc în bugetul Ministerului Educației;
  2. Sumele necesare asigurării facilităților pentru transportul feroviar și cu metroul se regăsesc în bugetul Ministerului Transporturilor;
  3. Transportul local al elevilor va fi asigurat, conform legii, din bugetele autorităților administrației publice locale;
  4. Pentru prima oară s-a asigurat plata burselor elevilor de la bugetul de stat prin bugetele autorităților administrației publice locale, în suma de 536 milioane lei, cu stabilirea cuantumului minim obligatoriu de 100 de lei/luna. Suma alocată din bugetul de stat pentru bursele elevilor constituie o dublare a sumei acordate cu această destinație de către autoritățile locale în anul precedent;
  5. Creșterea cu 26 % a bugetului destinat costului standard/elev – componenta de cheltuieli materiale; acest buget va asigura o creștere a acestei componente cuprinsă între 15% – 35% pentru mediul urban, respectiv mediul rural, contribuind substanțial la asigurarea echității în educație;
  6. Susținerea metodologiei de acordare a feed back-ului din partea elevilor pentru activități didactice”, potrivit Ministerului Educației.

Reamintim că de la preluarea mandatului ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat de mai multe ori despre această intenție a sa de a crește componenta de cheltuieli materiale din costul standard per elev.

În ultimii 4 ani, coeficientul 1 al costului standard per elev (pentru cheltuieli cu bunuri și servicii, cu pregătirea profesională a cadrelor didactice și organizarea examenelor naționale) a crescut cu doar 66 de lei, de la 321 de lei in anul 2016, la 387 de lei la începutul anului 2020.

Consiliul Național al Elevilor a solicitat încă de anul trecut o creștere cu cel puțin 30% din actuala sumă alocată acestui coeficient. Organizația a mai cerut și aprobarea unui set de coeficienți pentru finanțarea diferențiată a unităților de învățământ, în funcție de nivelul de dezvoltare socioeconomică al fiecărei comunități.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Din 2016 până în 2020 suma alocată pentru acest cost s-a dublat, iar dacă în 2019 costul standard per elev pentru coeficientul 1 (cheltuieli salariale) a avut cea mai mare creștere, de 23%, în anul 2020 aceasta creștere a fost de 13,5%, cea mai mică din ultimii 4 ani.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță conform următorului tabel:

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

  1. finanţarea de bază,
  2. finanţarea complementară,
  3. finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

  • cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
  • cheltuieli cu pregătirea profesională;
  • cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
  • cheltuieli cu bunuri şi servicii;

Potrivit prevederilor art.104 alin. (3) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin aplicarea unei formule de multiplicare a costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.

Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard per elev/preşcolar.

Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile legii şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Miercuri a avut loc la Guvern o întâlnire între premier și sindicatele și asociațiile de părinți și cele de elevi/studenți din Educație. La aceasta au participat Federatia Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din educație „Spiru Haret”, Federația naționala sindicală Alma Mater, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Uniunea Studenților din România, Uniunea Națională a Studenților din România, Liga Studenților Români din Străinătate, Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România și Consiliul Național al Elevilor.

Foto: Image by macco0514 from Pixabay


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Incendiul de duminică de la căminul din Regie s-a produs din cauza unui „scurtcircuit la un aparat electric”, susține Inspectoratul pentru Situații de Urgență / Studenții dau vina pe rețeaua electrică slabă

Incendiul de duminică de la căminul din Regie al Politehnicii (UNSTPB), unde o cameră a ars, s-a produs din cauza unui „scurtcircuit la un aparat electric”, susține Inspectoratul pentru Situații…
Vezi articolul
Repartizarea copiilor în clasa pregătitoare - costul standard pe elev

Practica elevilor din liceele pedagogice să fie recunoscută la nivel universitar, solicită un director Ligiei Deca: Elevele efectuează cam 600 de ore de practică pedagogică, în cei 4 ani școlari

Dorin Lobonț, directorul Colegiului Național Pedagogic „Mihai Eminescu” din Târgu Mureș, i-a solicitat ministrului Educației ca practica pe care o fac elevii liceelor pedagogice să fie recunoscută la nivel universitar. Răspunsul Ligiei Deca a fost…
Vezi articolul

VIDEO Cum să realizezi proiecte finanțate din bani europeni pentru școli. Ministerul Educației desfășoară un curs de formare. Ștefania Manea, secretar de stat: Vom încerca să identificăm resursele astfel încât un număr cât mai mare de profesori și de angajați ai inspectoratelor școlare să beneficieze

Ministerul Educației desfășoară în prezent un program de formare a profesorilor pentru accesarea de fonduri europene de către școli, cu experți de la Banca Mondială. Programul ar urma să fie…
Vezi articolul

Minimum 15 credite transferabile obținute prin cursuri de formare continuă o dată la 5 ani, condiție pentru profesori în proiectul legii Deca. Impactul formărilor va fi monitorizat la clasă, anunță ministra

Profesorii vor trebui să obțină minimum 15 credite ECTS prin cursuri de formare continuă, la fiecare 5 ani, începând de la data licențierii în cariera didactică (actuala definitivare în învățământ…
Vezi articolul