Ministerul Educației: Copiii sub 2 ani nu ar trebui să aibă acces la telefoane și tablete, implicit la jocuri – document

Până în 2 ani, copiii să nu aibă acces la telefoane și tablete, mai puțin în momentele când vorbesc cu bunicii sau cu cei dragi, recomandă Ministerul Educației, în proiectul de ordin privind aprobarea Reperelor fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani. Documentul se adresează atât educatorilor cât și părinților și conține cinci capitole despre dezvoltarea copilului pe mai multe planuri: socio-emoțional, dezvoltarea limbajului, dezvoltarea fizică a sănătății și igienei personale, capacitatea de ascultare și înțelegere, și dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii. Întregul document poate fi consultat și descărcat la finalul articolului.

• Ordinul de ministru trebuie să se aplice din toamnă, începând cu anul școlar 2024-2025, potrivit proiectului pus în dezbatere publică.

Copiii mai mici de 18-24 de luni nu ar trebui să aibă acces la telefoane, tablete și implicit la jocuri, în afară de utilizarea camerei video pentru a vorbi cu cei dragi (bunici, mătuși), recomandă Ministerul Educației în Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani. Documentul “se raliază opiniei exprimate de Academia Americană de Pediatrie”, potrivit reperelor.

Pentru copiii între 2 şi 5 ani se recomandă maximum o oră de expunere la ecrane, împreună cu părintele sau educatorul, pentru a discuta despre ceea ce au văzut, dar și pentru a explora personajele preferate în alte jocuri, desene sau activități. De asemenea,
sunt recomandate pauze de 15-20 de minute între reprizele de privit la televizor/
alte ecrane.

Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani se adresează educatorilor dar și părinților, adică tuturor celor care “îngrijesc, cresc și educă copiii cu vârsta cuprinsă în intervalul de la naștere până la 7 ani”, potrivit documentului.

“Studii recente arată că în primii ani de viață, mai mult de 1 milion de noi conexiuni neuronale se formează în fiecare secundă. Astfel, se poate argumenta că primii trei ani constituie cea
mai importantă perioadă în privința creșterii și dezvoltării unui copil. Creierul este descris ca fiind dependent de activitate. Acest lucru se produce prin joacă, comunicarea cu ceilalți, prin stabilirea de relații calde, adecvate și reciproce între copil și adult.

Nu este de ajuns doar să îngrijim copilul, cum nu este de ajuns doar să-l hrănim sau să-l învățăm lucruri noi. Copilul are nevoie simultan și de hrană sănătoasă, și de îngrijire atentă, și de atenție și căldură, și de stimulare, și de încredere, și de răbdare, și de un mediu prielnic în care să se dezvolte, fiecare la timpul potrivit. Lipsa vreuneia dintre aceste condiții, în această perioadă de viață, poate avea consecințe pe termen lung”, scrie în introducerea documentului.

Documentul este structurat pe 5 subcapitole care la rândul lor conțin repere pe intervale de vârste și practici de sprijin, adică ce abilități ar trebui să aibă copilul de la naștere la 18 luni, între 19-36 de luni, (1 an și jumătate – 3 ani ), 37-60 de luni (3 ani – 5 ani) și 60-84 de luni (5 ani – 7 ani). De asemenea sunt trecute și idei de activități pentru fiecare reper, în dreptul cărora este menționat dacă e o activitate pentru educator (E) sau părinte (P).

• Dezvoltarea fizică a sănătății și igienei personale

• Dezvoltarea socio-emoțională

• Capacități și atitudini în învățare
• Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere (comunicare receptivă)
• Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii

Cunoștințe și deprinderi matematice elementare, cunoașterea și înțelegerea lumii

“Toți adulții din viața copilului trebuie să știe că privitul la televizor şi accesul la telefon, tabletă, laptop nu sunt nocive atâta timp cât nu sunt folosite în exces şi nu suplinesc prezenţa părintelui/adultului de referință lângă copil.

Documentul de față se raliază opiniei exprimate de Academia Americană de Pediatrie, care recomandă ca, în afară de utilizarea camerei video pentru a vorbi cu cei dragi (bunici, mătuși), copiii mai mici de 18-24 de luni nu ar trebui să aibă acces la telefoane, tablete și implicit la jocuri. Pentru copiii între 2 şi 5 ani, se recomandă maximum o oră de expunere la ecrane, împreună cu părintele sau educatorul, pentru a discuta despre ceea ce au văzut, dar și pentru a explora personajele preferate în alte jocuri, desene sau activități.

De asemenea, sunt recomandate pauze de 15-20 de minute între reprizele de privit la televizor/ alte ecrane.

Tehnologia poate fi folosită în această perioadă și pentru a împărtăși lucrurile pe care copilul le face cu prietenii, familia sau cu educatoarele, încurajând în felul acesta și pe alții să facă același lucru. Copilul se va bucura să vadă produsele activității lui (desene, construcții sau modelaje) pe ecran, așa cum se va bucura să vadă și ceea ce au realizat colegii săi.

Reper 15: Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diverse echipamente din sfera tehnologiei, utilizate acasă și în sala de grupă

(P,E) Folosiți terminologia adecvată în denumirea echipamentelor electronice.
(P,E) Stabiliți reguli clare privind accesul la ecrane, chiar dacă este vorba despre ecranele la care copilul este privitor pasiv: televizor și dispozitivele electronice cu ecran:
tabletă, telefon.
(P,E) Utilizați tehnologia pentru exemplificarea interacțiunii cu dispozitivele electronice în scopuri definite și conștientizate, de ex. comunicarea cu membrii familiei
aflați în altă localitate (video call), fotografierea unor lucruri interesante, despre care
se poate discuta, filmarea unor scene importante din viață în vederea revederii lor
ulterioare etc.
(P,E) Ajutaţi copilul să înțeleagă diferențele și conexiunile dintre lumea reală și cea
digitală.

Între 3 și 5 ani:

P,E) Faceți fotografii și filme în vizite, excursii, activități și discutați-le cu copiii.
(P,E) Explicați cum se utilizează fiecare echipament electronic. Prezentați regulile de
ergonomie în utilizarea componentelor electronice, folosind un limbaj corect științific, și explicați utilitatea lor.
(P,E) Puneți la dispoziție echipamente care pot fi utilizate de copil acompaniat de un
adult: radio, cameră foto, tabletă, laptop și accesoriile acestora: imprimantă, căști,
mouse, difuzoare.
(E) Prezentați materiale, echipamente în fața copiilor, folosind un limbaj corect științific, și explicați utilitatea lor.

Între 5 și 7 ani

(E,P) Utilizați un vocabular adecvat în denumirea componentelor unui computer.
(E,P) Puneți la dispoziție echipamente care pot fi utilizate independent de către fiecare copil, atunci când are de realizat o sarcină.
(E,P) Alternați perioadele de utilizare cu perioadele de pauză, exerciții fizice, jocuri
de mișcare pentru a exemplifica conceptele de ergonomie în utilizarea calculatorului.
(E,P) Înainte de utilizarea echipamentelor, verificați împreună dacă sunt satisfăcute
elementele de ergonomie pentru utilizarea echipamentelor electronice.
(E) Utilizați computerul în cadrul activităților de învățare, prezentați componentele
acestuia și explicați într-un limbaj accesibil avantajele/dezavantajele utilizării lui.

Reper 16: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze diferite echipamente din sfera tehnologiei, prin imitație, în joc

Între 3 și 7 ani:

(P,E) Folosiți în mod adecvat terminologia.
(P,E) Discutați despre modul în care pot fi utilizate tehnologia digitală și echipamentele electronice.
(E,P) Propuneți jocuri educative, inclusiv în format digital, adecvate vârstei, pe care
copiii le pot accesa.

Reper 17: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea corectă a unor anumite componente/echipamente electronice (mouse, microfon, ecran sensibil la atingere/inteligent).

Între 3 și 5 ani copilul îndeplinește sarcini simple utilizând componente/echipamente electronice: mouse, microfon, ecran sensibil la atingere.

Între 5-7 ani

(P,E) Explicați clar utilizarea echipamentelor electronice.
(P,E) Furnizați componentele electronice pe care copiii le pot utiliza independent sau
supravegheați de adult.
(P,E) Ajutați copilul să folosească dispozitive pentru a se înregistra/filma.
(E) Folosiți indicii/repere vizuale, de ex. puneți un semn colorat pe butonul pe care
copilul trebuie să apese pentru a deschide/închide computerul/tableta.

Copilul ar trebui să fie capabil să selecteze și să utilizeze (cu sprijinul adultului) diferite programe/aplicații cu un scop precis

Între 5 și 7 ani

(E) Utilizaţi în timpul activităţilor jocuri şi aplicaţii prin care copiii să exerseze abilităţi
din diverse domenii, de ex. Paint, Wordwall etc.
(E) Utilizaţi tastatura, calculatorul pentru dezvoltarea abilităţilor de scriere şi citire,
de ex. scrierea unor litere sau cuvinte după model.
(E) Explicați și exemplificați copiilor modalitatea de utilizare a softurilor.

Reper 19: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze folosirea responsabilă a tehnologiei și echipamentelor

(P) Încurajați folosirea de către copil a unor echipamente casnice în scop personal
(uscător de păr) sau în activitățile gospodărești (mixer).
(P,E) Utilizați echipamente electronice aflate la dispoziție pentru a încuraja colaborarea și interacțiunea dintre copil și adulți sau colegi.
(E) Identificați și folosiți echipamente electronice, softuri, aplicații care îi ajută pe
copii să învețe.

Reper 20: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze înțelegerea utilizării tehnologiei în diferite profesii/locuri de muncă

Între 18 -36 luni:

(P,E) Puneți la dispoziția copilului recuzită pentru a iniția jocuri în care se imită utilizarea unor echipamente, instrumente și unelte variate.
(P,E) Încurajați copilul să sorteze și să clasifice echipamente și unelte în funcție de
meserii.

Între 5-7 ani:

(E) Discutați cu copiii despre evoluția tehnologică a omenirii prin prezentarea unor
invenții realizate de-a lungul timpului.
(E) Încorporați cărți, imagini, resurse video, afișe pentru a discuta despre echipamente în diverse locuri de muncă. Includeți hărți, schițe, modele în centrul de construcții.

Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere (comunicare receptivă)

Capitol este împărțit în mai multe repere legate de modul în care copilul se exprimă, în care înțelege limbajul și îl redă atât scris cât și verbal.

Reper 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte în scopul înțelegerii limbajului

Până la 18 luni, copilul ar trebui să recunoască vocile cunoscute și să se întoarcă spre vorbitori.

Între 18 luni și 36 de luni, ascultă povești scurte, simple, pe care le preferă cu un final fericit.

Reper 2: Copil ar trebui să fie capabil să înțeleagă semnificația limbajului vorbit

Între naștere – 18 luni:

(P,E) Explicați copilului pe înțelesul lui motivul pentru care nu are voie să facă un anumit lucru (folosiți consecințele naturale ale acțiunilor)

Între 19-36 de luni:

(P) Răspundeți întotdeauna întrebărilor copilului.

(P, E) Încurajați copilul să pună întrebări în scopul înțelegerii.

Reper 3: Copilul ar trebui să fie capabil să comunice eficient

(P, E) Ajutați copilul să realizeze corespondența dintre număr și cantitate, prin imitație, până la împlinirea vârstei de 3 ani.

(P, E) Răspundeți întrebărilor copilului. Adresați întrebări deschise pentru a oferi modele

Între 3 și 5 ani:

(E) Încurajați toți copiii să folosească Scaunul povestitorului/autorului la întâlnirea de
dimineață sau în alte momente ale zilei.
(E) Solicitați verbalizarea acțiunilor efectuate, utilizând cuvinte și noțiuni specifice diferitelor domenii de cunoaștere (de ex. Am format o grupă/o mulțime de mere mari).

Reper 4: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical

Până la 1 ani și jumătate, ca practici de sprijin se recomandă:

(P,E) Extindeți vocabularul copilului pornind de la experiența sa, de ex. Uite, rața și puii
sunt pe lac.

(P,E) Utilizați în vorbirea cu copilul un limbaj simplu, fără diminutive.

Între 18 luni și 3 ani:

(P,E) Angajați copilul în conversații și adresați-i întrebări deschise, fără să încurajați
răspunsuri monosilabice.
(P,E) Jucați cu copilul jocuri de tipul Eu spun una, tu spui mai multe.

Între 3 și 5 ani:

(E) Jucați jocuri pentru exersarea folosirii corecte a cazurilor substantivelor (dativ și
genitiv), de ex. Cui dau jucăria?, Pe cine chemi la joc?, Prietene, fă ca mine!, Al/ai a cui
este/sunt?

(E) Implicați toți copiii în relatări despre evenimente, fapte care să includă exersarea
folosirii adverbelor. Jucați jocuri de tipul Când/unde/cum s-a întâmplat?

Reper 5: Copilul ar trebui să fie capabil să-și extindă progresiv vocabularul

De la naștere până la 18 luni: Folosește un număr de cuvinte ușor de decodificat (mama, tata, apa) – 10-12 cuvinte și onomatopee.

Între 18 luni și 3 ani:

Verbalizează experiențele senzoriale gustative (acru, dulce, amar, sărat), odorifice (miros de floare, de parfum), auditive, tactile (moale, tare) sau vizuale (denumind întâi
culorile primare).

Practici de sprijin:

(P,E) Utilizați modalități diferite de a exprima aceleași lucruri, expuneți copilul unui
vocabular cât mai divers. Încurajați și apreciați folosirea cuvintelor noi de către copil în
situații și contexte diferite.
(P,E) Propuneți jocuri de despărțire a cuvintelor în silabe pentru a facilita pronunția
cuvintelor alcătuite din mai multe silabe.

Reper 6: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte

Organizați în camera copilului sau într-un loc din casă o minibibliotecă pentru
acesta; este suficientă aranjarea câtorva cărți pe rafturi deschise pentru a încuraja utilizarea lor independentă de către copil.

Invitați autori, ilustratori de carte pentru copii pentru a le citi copiilor și a le explica cum se scrie/ilustrează o carte.

Oferiți copilului modelul personal de interacțiune cu cartea, pe care să îl poată
imita.

Dezvoltarea emoțională

La subcapitolul dezvoltare socială sunt indicatori legați de împărțirea jucăriilor

Până la 1 an și jumătate ar trebui să accepte intervențiile adulților pentru a negocia disputele privind jucăriile.

(P,E) Creați oportunități pentru ca împărțirea jucăriilor să reprezinte primul pas în învățarea comportamentelor prosociale. Valorificați faptul că este o situație care apare
cu mare frecvență (de ex. în familie, dacă sunt mai mulți frați, la locul de joacă ori în
serviciul pentru copilăria timpurie).

Între 1 an și jumătate și 3 ani copilul începe să împartă și să înapoieze jucării cu ajutorul adulților, mai precizează documentul.

Între 3 și 5 ani, copiii participă la luarea deciziilor cu ajutorul adulților.

(P) Invitați acasă sau la un loc de joacă cel mult doi copii cu care copilul să exerseze
abilitățile sociale.

Între 3 și 5 ani:

(P,E) Atunci când apare un conflict între doi copii, arătați înțelegere față de ambii.
Numiți și discutați despre emoții și trăiri (de ex.: Ești trist/ă pentru că…).
(P,E) Validați emoțiile și modul de gândire al copilului (de ex.: Înțeleg de ce te simți așa).
(E) Susțineți fiecare copil să identifice emoțiile analizând expresiile faciale, tonul vocii,
postura corpului.
(E) Încurajați fiecare copil să înțeleagă emoțiile, ideile și acțiunile celorlalți prin citirea
unor cărți, urmărirea unor desene animate sau filme. Centrați discuția pe stările emoționale.
(E) Citiți povești în care personajele trec prin situații neplăcute; reamintiți-le copiilor
cum s-au comportat personajele în acea situație (de ex.: Îți mai amintești ce a făcut
ariciul atunci când a fost necăjit de iepuraș?). Apreciați-le răspunsurile.

Între 5-7 ani:

(E) Sprijiniți fiecare copil să recunoască emoțiile celorlalți și încurajați-l să încerce să
înțeleagă ce simte un alt copil, adresându-i întrebări de tipul: Cum crezi că se simte
acum X?
(E) Prezentați imagini cu oameni locuind în contexte economice diferite, discutați despre economisirea resurselor (apă, energie electrică, mâncare) și despre un consum
echilibrat

Dezvoltarea conceptului de sine

Reper 8: Copilul ar trebui să fie capabil să se perceapă în mod pozitiv, ca persoană unică, cu caracteristici specifice.

(P) Îngrijiți cu afecțiune copilul, răspundeți tuturor nevoilor lui pentru dezvoltarea atașamentului, acordați-i timp pentru a-și explora corpul. Înainte de baie lăsați copilul
câteva momente dezbrăcat ca să ia cunoștință tactil cu corpul lui, la fel când este
schimbat. Masați și denumiți, în același timp, fiecare parte a corpului.

Între 1 ani și jumătate și 3 ani:

(P,E) Evitați să spuneți fată sau băiat unui copil care nu corespunde acestui gen, ca
mod de alintare sau de negare a unei realități.

Specialiști din Ministerul Educației consultați de Edupedu.ro au dat și un exemplu: dacă un băiat se joacă cu păpuși sau are părul lung, părinte sau educatorul să nu îi spună că este o fetiță doar din aceste considerente.

Între 3 ani și 5 ani:

(P,E) Încurajați adresarea de complimente. Evidențiați succesele copiilor, apreciați
eforturile lor.
(E) Realizați împreună cu toți copiii calendarul zilelor de naștere, pe care îl folosiți la
grupă/clasă pentru a pregăti aniversările

(E) Propuneți copilului să-și aleagă activități în funcție de ceea ce preferă și ce îl interesează; discutați în grupuri mici despre preferințele copiilor (de ex. convorbiri pe temele
Activitatea mea preferată, Locul meu preferat, Jocul meu preferat etc.). Încurajați copiii
să arate și să argumenteze aceste preferințe.

(E) Respectați nevoia de intimitate a fiecărui copil.
(E) Încurajați copilul să descrie acțiunile sale și ale copiilor în general; discutați despre
ce poate face fiecare din ei. Implicați toți copiii în jocuri care dezvoltă abilitățile verbale, cognitive și motorii, oferindu-le oportunitatea de a se simți competenți în cât mai
multe domenii de activitate.

Dezvoltarea expresivității emoționale

Reper 9: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască și să exprime adecvat o varietate de emoții

Între 1 an și jumătate și 3 ani:

(P,E) Analizați expresiile personajelor de desene animate. Descrieți imaginile cărților cu
povești și vorbiți despre stările emoționale ale personajelor.
(P,E) Insistați pe exprimarea verbală și nonverbală a emoțiilor trăite mai ales în cazul
copiilor care sunt frustrați, furioși sau iritabili.
(P,E) Stimulați fiecare copil să vorbească despre emoțiile lui, să redea verbal și prin
mimică emoțiile personajelor din filme și cărți.

Între 3 și 5 ani:

(E) Folosiți reflectarea emoțiilor în faza în care copiii învață despre acestea și încă nu
le știu denumirea: fără să întrebați copilul cum se simte, încercați să identificați emoția
copilului și apoi să i-o transmiteți sub formă de întrebare sau afirmație.
(E) Desfășurați jocuri pentru recunoașterea, denumirea și identificarea cauzelor care
produc diferite emoții în care să implicați toți copiii.

Dezvoltarea autocontrolului emoțional
Reper 10: Copilul ar trebui să fie capabil să își regleze trăirile emoționale.

(P,E) Încurajați copilul să-și amâne realizarea dorințelor pentru un timp. (de ex.: Nu
putem să mâncăm acum prăjitură, pentru că mai e foarte puțin timp până la masa de
prânz. După ce te trezești, cu siguranță o să mănânci sau Nu putem merge în acest moment să cumpărăm creioane colorate, căci este târziu și trebuie să ajungem la bunica,
ne așteaptă. Când plecăm de la ea, îți promit că mergem.)

(E) Creați situații în care fiecare copil să identifice propriile emoții și emoțiile altor persoane. Organizați jocuri și observați-i comportamentul la centrul Colțul căsuței sau Joc
de rol.

(E) Organizați jocuri cu mișcare la semnal (de ex. Stăm pe loc până auzim clopoțelul).

Între 3 și 5 ani:

Se calmează cu ajutorul adultului (merge într-un loc liniștit sau cere să i se citească din
cartea preferată când este trist).

(P,E) Puneți la dispoziția copiilor o clepsidră, o jucărie cu sonerie sau un ceas, care să-i
atenționeze atunci când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rândul altui
copil să se joace cu jucăria respectivă. Apreciați-i pentru răbdare.

(P,E) Oferiți și cereți exemple de situații în care v-ați simțit bine sau nu și discutați despre ele cu copiii.
(P,E) Oferiți explicații referitoare la realizarea sarcinilor, modelați prin propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ți se cere, îndrumați copiii în coordonarea
acțiunilor pentru atingerea scopului.
(E) Exersați împreună cu toți copiii tehnici de autoreglare (exerciții de respirație, mindfulness, muzică).

Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani pot fi descărcate mai jos

Proiectul de ordin privind aprobarea reperelor metodologice în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani

Photo 220335423 | Baby Gadgets © Rosshelen | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.