Ministerul Educației a uitat că are o nouă lege. Proiectul hotărârii de guvern pentru premierea elevilor de 10 la examene este fundamentat pe Legea Miclea-Funeriu, abrogată de aproape un an / UPDATE: Proiectul a fost corectat

16.264 de vizualizări
Conferință de presă la Ministerul Educației / Foto: captură Facebook Live
Funcționarii și juriștii care realizează și aprobă pentru publicarea în dezbatere a proiectelor de acte normative din Ministerul Educației au fundamentat un proiect de HG pe legea 1/2011, vechea lege a Educației cunoscută drept „Legea Miclea-Funeriu”. Este vorba despre proiectul de HG privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a (sesiunea 2024) și la examenul național de bacalaureat (sesiunea iunie – iulie 2024).

UPDATE 30 iulie: Proiectul de HG a fost corectat și repus în dezbatere în forma cu fundamentare pe Legea 198/2023. „Actualizare / 29.07.2024 Proiectul de hotărâre publicat inițial a fost actualizat în urma semnalării unei erori materiale în respectiva versiune”, scriu reprezentanții Ministerului Educației. 

Forma corectată a proiectului de HG/ Captură de la Ministerul Educației

Știrea inițială: Fiecare act normativ trebuie să aibă o fundamentare într-o lege, altfel este lovit de nulitate. Proiectul de HG publicat în dezbatere publică pe 23 iulie, în urmă cu 5 zile, este fundamentat pe Legea 1/2011, o lege abrogată de aproape un an prin intrarea în vigoare a Legii 198/2023, promovată chiar de Ministerul Educației și de ministrul în funcție, Ligia Deca, la finalul proiectului prezidențial al lui Klaus Iohannis „România Educată”.

Poriectul în cauză este identic formulat în privința fundamentării cu cel de anul trecut: „ În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată și al art. 57 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare”. Singurele modificări sunt în textul articolelor în dreptul anului, unde a fost pus „2024” în loc de „2023”.

Practica copy-paste în domeniul actelor normative este una des folosită de Ministerul Educației, care deși se află în plină reformă declarată, publică documente și acte normative copiate aproape în întregime din cele existente, cu unele mici modificări.

Până să ajungă în dezbatere publică, un proiect de act normativ trece prin mai multe proceduri interne și verificări făcute de șeful serviciului acte normative, al direcției generale juridice, secretarul general al ministerului și cabinetul ministrului sau al unui secretar de stat.

Proiectul de HG este în dezbatere publică până pe 2 august, conform anunțului.

Apare o mențiune despre legea nouă, Legea 198/2023, în nota de fundamentare, totuși, însă aceasta nu poate înlocui fundamentarea corectă din textul actului normativ.

„Materializarea unui astfel de demers se înscrie pe linia programelor dezvoltate de ME pentru susținerea excelenței școlare în învățământul preuniversitar și este în conformitate cu prevederile art. 113 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”, conform notei de fundamentare.

Ce prevede art 113, alin 1: „Pentru sprijinirea elevilor capabili de performanțe înalte, Ministerul Educației organizează olimpiade, concursuri școlare, extrașcolare și extracurriculare, tabere de profil, simpozioane și alte activități specifice și poate acorda burse și alte forme de sprijin material și financiar. Normele metodologice privind organizarea și desfășurarea olimpiadelor, a concursurilor școlare, extrașcolare și extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor și a altor activități specifice se aprobă prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea și desfășurarea olimpiadelor, a concursurilor școlare, extrașcolare și extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor și a altor activități specifice, precum și cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor, profesorilor care i-au pregătit și unităților școlare de proveniență a premianților se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.

Acest articol nu prevede nicăieri posibilitatea de premiere a elevilor care au luat media 10 la examene, așa cum indică Ministerul Educației. În articol este vorba despre „sprijinirea elevilor capabili de performanțe înalte” entru care se organizează concursuri și pentru aceștia „Ministerul Educației poate acorda burse și alte forme de sprijin material și financiar”. Or, în acest caz, Evaluarea Națională este o evaluare a competențelor elevilor după 9 ani de școală (clasele P-VIII), iar bacalaureatul este un examen de certificare opțional, la finalul învățământului obligatoriu, pașaport pentru învățământul superior.

Potrivit Ministerului Educației: „Evaluarea Națională a absolvenților clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial”. Nici vorbă despre concurs pentru elevi cu performanțe înalte.

Potrivit Ministerului Educației, „Examenul de bacalaureat este modalitatea de evaluare a competenţelor, a nivelului de cultură generală şi de specializare, atins de absolvenţii de liceu. Dreptul de a susţine bacalaureatul îl au elevii care au promovat învăţământul liceal, indiferent de forma de învăţământ”. Nici vorbă despre concurs pentru elevi cu performanțe înalte.


1 comment
  1. Dacă proiectul nu are o fundamentare în actuala lege a educației,fiind lovit de nulitate, ce rost are dezbaterea ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Asociația cercetătorilor Ad Astra propune un Pact Național pentru Cercetare: evaluări transparente, finanțare predictibilă și bazată pe meritocrație, mai mulți cercetători

Evaluarea transparentă a performanței științifice, alocări bugetare care să crească anual, o schemă de finanțare bazată pe meritocrație, mai mulți cercetători și o finanțare predictibilă pentru competiții – acestea sunt…
Vezi articolul