Nicio facultate cu programe de studii în informatică din țară nu va putea primi cu 33% mai mulți bani pentru fondul de burse și protecție socială per student, așa cum prevede legea educației în învățământul superior în vigoare pentru facultățile cu programe de studii în științe, tehnologie, inginerie și matematică (ȘTIM), pentru că Ministerul Educației a scos informatica din acest ansamblu de discipline care, în alte țări, o conține în forma unor diverse programe de studii. Sute de studenți de la programe de licență în informatică din toată țara s-ar putea adăuga celor care în prezent pot primi burse de la facultăți, de exemplu, dacă bugetul instituțiilor ar fi suplimentat pe baza acestui mecanism din care informatica lipsește, spun profesori pentru Edupedu.ro.
O adresă trimisă recent de Ministerul Educației în universități, obținută de Edupedu.ro, menționează clar programele de studii vizate de alocarea de 33% în plus la sumele per student prevăzută în lege, iar informatica nu se află printre acestea. Deși discursul autorităților este îndreptat spre susținerea informaticii ca domeniu din ce în ce mai căutat pe piața muncii și de formare a profesorilor, poate cel mai relevant în prezent, tot ce ține de informatică, inclusiv informatica economică, a fost exclusă dintre acestea.
Ministerul Educației a redefinit astfel aria de domenii de studiu ȘTIM (STEM în engleză – Science, Technology, Engineering, Mathematics), stabilită la nivel global încă de la începutul anilor 2000 de autorități din Statele Unite, pentru a crea un cadru de pregătire a elevilor și studenților pentru o societate în dezvoltare din punct de vedere științific și tehnologic (sursa). Mai multe universități din lume care au publicat documente pe site-urile lor despre ȘTIM/STEM și disciplinele incluse conțin variate forme de programe de studii din ramura de știință Informatică, precum Computer Science, Computer Programming și chiar Informatics – detalii mai jos.
- Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației un punct de vedere pe acest subiect, despre decizia de a nu include Informatica în ramurile de științe cu programe de studii organizate în STEM. În momentul primirii lui, îl vom publica.
În cea mai recentă poziție publică pe acest subiect, ministra Educației, Ligia Deca, a subliniat importanța domeniului și nevoia de investiții pentru a-l dezvolta: „Discuţia despre competenţe digitale şi câţi absolvenţi de programe de computer science la modul general avem este una relevantă nu numai în România, dar şi la nivel european (…) Nu stăm atât de rău când vine vorba de specialişti în zona IT&C la nivel european. La nivel naţional avem 26,2% dintre specialişti în IT&C care sunt femei, ceea ce ne plasează pe locul trei în Uniunea Europeană”, potrivit Agerpres – detalii mai jos.
Costul standard pentru fondul de burse și protecție socială alocat universităților de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) este cu 33% mai mare în cazul studenților de la programele de studii de licență potrivit articolului 149, alineatul 23, de la capitolul XVIII, Finanțarea și patrimoniul instituțiilor de învățământ superior de stat din legea educației în învățământul superior 199/2023, intrată în vigoare la începutul lunii septembrie:
- „În cazul studenților înmatriculați în cadrul programelor de studii de licență din domeniile aferente STIM, costului standard pentru fondul de burse și protecție socială i se aplică un coeficient de 33%”.
În anexa 1 la lege, în care sunt definiți termenii folosiți în actul normativ, la punctul 51 se menționează care sunt programele de studii vizate. Informatica lipsește:
- „Programele de studii în domeniile învățării științelor exacte, ingineriei și matematicii (STIM) sunt programe de studii din ramurile de știință: matematică, fizică, chimie și inginerie chimică, biologie, biochimie și științe inginerești”.
Într-o adresă către universități de la Ministerul Educației, de luni, 27 noiembrie, semnată de secretarul de stat pentru învățământ superior Gigel Paraschiv, document obținut de Edupedu.ro, universităților li se menționează, pentru fiecare facultate componentă în parte, pentru ce programe de studii primesc finanțarea suplimentară, pentru a stabili necesarul, în vederea acordării banilor de burse.
De exemplu, la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, conform documentelor postate de instituție despre repartizările burselor în funcție de fond – standard și prin ȘTIM -, apar ca burse repartizate prin fondul facultății cele pentru studenții de la Inteligență artificială, Informatică, Inginerie software sau Securitate Cibernetică și, prin ȘTIM, pentru studenții de la Matematică și Ingineria Informației.
„Se ia numărul de studenți la buget și se înmulțește cu alocația alocată per student stabilită de CNFIS. Fondul de burse al universității, rezultat din suma primită de la Ministerul Educației pe baza calcului cu numărul de studenți bugetați și veniturile proprii, se împarte pe facultăți și pe programe de studii.
Banii alocați fiecărei facultăți se împart la cuantumul stabilit de universitate și rezultă numărul de burse pe care facultatea le poate acorda. În lipsa unei finanțări suplimentare, numărul de burse este mai mic decât ar fi fost, de exemplu, și pentru informatici, cu 33% mărit”, explică un cadru universitar sub protecția anonimatului despre traseul banilor.
- „Valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/lună/student este echivalentul a 10% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată”, scrie la articolul 149, alineatul 21, din legea educației în învățământul superior. Acest lucru înseamnă că suma per student alocată este de 330 de lei, salariul de referință fiind 3.300 de lei de la 1 octombrie, potrivit Ministerului Muncii (MMSS).
Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) ar urma să primească finanțare suplimentare de 33% per student pentru studenții de la programul de studii Calculatoare și tehnologia informației (domeniul Inginerie din ȘTIM), specializarea Tehnologia informației și de la programul de studii Matematică (domeniul Matematică din ȘTIM), specializările Matematică, Matematică informatică și Matematică aplicată, conform nomenclatorului domeniilor și specializărilor universitare din anul universitar curent.
La Informatică, la FMI-UB, sunt circa 1.200 de studenți la ciclul de licență în toți cei trei ani de studii. Conform procedurii facultății, aproximativ 15% din studenți pot beneficia de burse, iar cu suplimentarea de 33% prevăzută de lege pentru domeniile ȘTIM ar putea acorda burse la 20% din studenți, potrivit informațiilor noastre.
Informatica, ramură de știință STEM. Exemplul Statelor Unite
În cazul clasificării propuse de Departamentul pentru Securitate Națională al Statelor Unite, departament federal responsabil cu securitatea publică, anti-terorism, imigrație, securitate cibernetică, similar ministerelor de interne din țări din Europa, informatica este prezentă în lista programelor STEM acceptate de Departamentul pentru Educație, se arată într-un document care legitimează programele de studii pentru a veni în ajutorul studenților străini.
Fundația Națională pentru Știință (NSF), departament al Guvernului Statelor Unite pentru inovare și cercetare în domeniile non-medicale ale științei și ingineriei și instituția la care lucra biologul american Judith Ramaley în 2001 când a contribuit la definitivarea STEM de la acea vreme, aprobă într-un document publicat de alianța universitară Big Ten că printre domeniile STEM se află și „Computer and Information Sciences and Engineering” (CISE) care include, printre altele, Computer Architecture, Databases, Machine Learning, Informatics, Software Systems and Software Engineering.
„La nivel global există dezbateri dacă să fie incluse în STEM domenii precum economie, psihologie și alte științe sociale, însă nu este și cazul pentru Informatică, un rezultat al matematicii și o bază pentru toate tehnologiile moderne”, explică mai mulți profesori de matematică și informatică de la universități pentru Edupedu.ro.
Ligia Deca: Ne putem concentra atât pe formarea iniţială cât şi pe formarea continuă în zona IT&C pentru a acoperi deficitul de specialişti în viitor în acest sector
În cea mai recentă declarație pe subiectul informaticii și digitalizării, ministra Educației Ligia Deca, care a contribuit la legile educației și înainte să devină ministru în octombrie 2022, când ocupa funcția de consilier prezidențial pe Educație, și care a pledat în nenumărate rânduri pentru investiții în infrastructură și formarea profesorilor, a recunoscut că în viitor ar urma să existe un deficit de specialiști în acest sector și că „ne putem concentra atât pe formarea iniţială cât şi pe formarea continuă” pentru a acoperi lipsurile.
“Discuţia despre competenţe digitale şi câţi absolvenţi de programe de computer science la modul general avem este una relevantă nu numai în România, dar şi la nivel european. Vedem o serie de iniţiative care vizează nu neapărat o competiţie între femei şi bărbaţi, ci acoperirea deficitului de specialişti în zona digitală, în sens larg, pentru că există un deficit şi la nivel naţional şi la nivel european şi o resursă insuficient gândită pentru a-şi atinge potenţialul sunt fetele/femeile care ar putea fi implicate şi care ar putea avea acces la programe de formare atât în zona învăţământului superior, cât şi în zona formării profesionale”, a spus Deca la un eveniment care a avut loc miercuri, 22 noiembrie, la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din București, relatează Agerpres.
„Nu stăm atât de rău când vine vorba de specialişti în zona IT&C la nivel european. La nivel naţional avem 26,2% dintre specialişti în IT&C care sunt femei, ceea ce ne plasează pe locul trei în Uniunea Europeană, deci România stă mai bine decât multe alte state din spaţiul comunitar, ceea ce înseamnă că avem totuşi o deschidere la nivelul fetelor pentru a urma programe de computer science“, a continuat Deca.
Ligia Deca a precizat că un alt motiv pentru care ar trebui stimulat şi sprijinit accesul femeilor la programe de IT&C ar fi şi pentru acoperirea deficitului de specialişti în viitor. „Se spune că dacă vrei să educi o comunitate, începi prin a educa femei, pentru că femeile sunt cele care de regulă stau alături de copii în procesul educaţional, care inspiră alegerile copiilor lor şi atunci aşa cum ne concentrăm pe educaţia fetelor şi femeilor la nivel global pentru a combate probleme de tip analfabetism, aşa cred că ne putem concentra atât pe formarea iniţială cât şi pe formarea continuă a femeilor în zona IT&C pentru a acoperi deficitul de specialişti în viitor în acest sector“, a mai afirmat ministrul.
Informatica, neinclusă în STEM în lege de când legea era proiect
Edupedu.ro scria la începutul acestui an, după consultarea proiectului legii educației Deca nefăcut public la acea vreme, că universitățile cu domenii de licență în științe și inginerie vor primi cu 33% mai mulți bani pentru burse și protecție socială. Tot de atunci, în actul normativ apărea și un „Program Național” de sprijin pentru educație în științe exacte și inginerie, existent în lege și în prezent, însă nepus în aplicare și asupra căruia oficialii din Ministerul Educației nu au ieșit cu precizări.
- Prevederile, nota Edupedu pe 11 ianuarie 2023, apăreau în condițiile în care, în urma unor negocieri “între prieteni”, fostul ministru Sorin Cîmpeanu și rectorul Universității Politehnica din București anunțaseră, în septembrie 2022, un acord pentru o “susținere privilegiată” pentru “pentru domeniul științe, tehnologie, matematică, atât pentru partea de inginerie cât și pentru partea de profesori de care avem nevoie în învățământul preuniversitar, respectiv științe și matematică”.
- Anterior, în august 2022, după discuții cu studenții înaintea încheierii consultărilor de atunci pe proiectele de legi ale educației, Ministerul Educației anunțase “Creșterea cu cel puțin 30% a finanțării de bază” pentru studenții înmatriculați în domeniile STIM (științe – tehnologie – inginerie – matematică), corelat cu preluarea propunerii transmise de Alianța Română a Universităților de Tehnologie (ARUT) privind înființarea Programului Național pentru Educația în domeniul Științelor, Ingineriei, Tehnologiei și Matematicii PN-STIM (Science, Technology Engineering and Mathematics – STEM) cu scopul stimulării tinerilor în vederea participării la programe de studii universitare în domenii aferente STIM, care va fi sprijinit prin creșterea alocațiilor bugetare per student.
Cu alte cuvinte, prevederea, în aceeași formă, despre ȘTIM și ce domenii vizează, a fost cuprinsă în proiectul legii încă de acum aproape un an. De atunci, niciun oficial nu a explicat public noutatea și, implicit, nici faptul că informatica nu este inclusă și motivul pentru selecția făcută.
Amintim că, până în anul 2015, „informatica nu a fost separată de matematică la facultăți ca ramură de știință, deși tendința internațională era la acea vreme sau chiar de mai devreme să fie distinsă și de matematică, și de inginerie. Modificarea s-a produs începând cu anul universitar 2016, după ce mai mulți reprezentanți ai facultăților din țară au trimis o scrisoare comună către Ministerul Educației”, explică profesori din mai multe centre universitare pentru Edupedu.ro.
Bursele încă nu s-au plătit. Surse din universități: Singura soluție, o ordonanță de urgență
Aceeași prevedere din lege este reluată și în metodologia-cadru cu criteriile de acordare a burselor pe noua lege a educației în învățământul superior. La articolul 16, alineatul 3, se menționează:
- „În cazul studenților înmatriculați în cadrul programelor de studii de licență din domeniile aferente STIM (Științe Exacte, Tehnologie, Inginerie și Matematică), costului standard pentru fondul de burse și protecție socială i se aplică un coeficient de 33%”.
Metodologia de acordare a burselor studențești a fost publicată în Monitorul Oficial pe 13 octombrie și, pe baza acesteia, au fost definitivate metodologiile interne în perioada 20-28 octombrie, în urmă cu o lună. De atunci, studenții au putut depune cereri și documente pentru obținerea burselor. Plățile nu au fost efectuate și ar urma să se facă, conform informațiilor primite de la unele universități, în decembrie, până la sărbătorile de iarnă.
Singura soluție pentru a îndrepta situația, spun profesori din mai multe centre universitare din țară, ar fi să se modifice legea educației printr-o ordonanță de urgență (OUG) și, apoi, corectarea metodologiei de acordare a burselor.
Edupedu.ro a scris pe 16 noiembrie că un proiect de Hotărâre de Guvern (HG) prevede o alocare de peste 3 miliarde de lei pentru Ministerul Educației, din Fondul de rezervă al Guvernului, pentru a plăti salariile profesorilor și bursele elevilor și studenților pe noiembrie.
Citește și:
Surse: Universitățile cu domenii de licență în științe și inginerie vor primi cu 33% mai mulți bani pentru burse și protecție socială, prevede proiectul Legii Deca, în care apare și un „Program Național” de sprijin pentru educație în științe exacte și inginerie / Cîmpeanu anunța „susținere privilegiată” pentru domeniile STIM
9 septembrie 2022 – Negociere între prieteni, pentru banii în plus oferiți universităților tehnice prin viitoarele legi ale Educației. Mihnea Costoiu și Sorin Cîmpeanu au povestit cum au stabilit împreună „o susținere privilegiată” pentru anumite domenii
12 august 2022 – Va fi înființat un Program Național pentru Educația în domeniul Științelor, Ingineriei și Tehnologiei și Matematicii, pentru a încuraja tinerii să participe la studii de profil, anunță ministrul Cîmpeanu după discuții cu reprezentanții universităților tehnice / Cursanții studiilor de scurtă durată vor fi recunoscuți ca studenți
9 august 2022 – Alianța Română a Universităților de Tehnologie vrea, în noua lege a Educației, un Program Național de încurajare a elevilor din gimnaziu și liceu să studieze științele exacte și ingineria / “România traversează cea mai mare criză de resursă umană din istoria sa, care se va adânci în următorii 30 de ani”, subliniază Alianța
Diana Ghimiși
G4Media.ro
Redacția
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă
21 comments
Un alt succes din povestea Romania Educata!
Hai sa stricam tot ce poate aduce profit in tara!
Bravo domnilor de la butoanele tarii,cu facultăți făcute pe ici pe colo,la particulari (pe bani)!!!
Bucurie mare pentru că distrugeți controlat sănătatea și educația (adică fundamentul unei nații)
VICTORIE!
REVOLUTIA (NE)-A INVINS!
Se produc mult prea multi chimiști pt că se dau subvenții și se mențin mai departe facultățile cu specialități chimice necăutate, deși piata nu-i cere.
Aceștia ajung precum femeia aia care intrase cu pile la apele romane Iași și nu știa nici simbolurile chimice la azot și siliciu. Lucrase 6 ani barman după absolvirea facultății de chimie pt că nu găsise de lucru cu facultatea aia falimentara. Și apoi tot barman s-au dus după ce a renunțat din rușine la acel post unde nu se pricepea după investigatiile recorderului. Deci statul a cheltuit cu ea inutil. Cine plătește aceste gafe ale statului sa tina așa cheltuieli inutile de produs Căpșunari și barmani cu facultate de chimie. Ne întrebăm apoi de ce avem taxe pe munca 45% in Romania și unde merg banii. Pai o parte uite unde merg, la gunoi pe apa sâmbetei adică.
Ne întrebăm de ce nu sunt bani pt salarii in educație. Pai cum să fie când o grămadă de cadre nu produc plusvaloare din cauza materiilor lor și a specializărilor lor mentinute doar că sa aibă ei salar.
E că și cum ai tine materia cizmărie și ai avea domeniu de facultate cizmărie, dar prea putini mai pot profesa cu ceva ce nu mai are căutare.
Chimia se caută în China, au industrie aia, au chimiștii lor, noi sa ne vedem de treaba noastră.
Câtă vreme ai absolvenți cu licență și master de chimie care pun cutii cu pateu și bere in raft la Lidl și Kaufland in timp ce în software te angajează și cu liceul de mate-info cred că este evident cum e situația.
Ceea ce ar fi normal sa se întâmple e sa se desființeze din facultățile de chimie și fizica și să se mai tina doar maxim 2-3 grupe de studenți în toată țara fiind suficient nr lor pt ce posturi de specialitate mai apar odată la 5 ani undeva. Totodată învățământul chimic și fizic sa fie dual adică studenții absolvenți sa fie angajați la absolvire imediat fara a face lor de șomaj. Sa fie băgați direct profesori cei care dovedesc vocație iar ceilalți la firme partenere dual. Nu debandada actuala. Posturile de chimie și fizica din scoli blocate iar chimiștii și fizicienii sa lucre la sparanghel și shaormerie.
Nu le e lor rușine celor din minister care promovează și mențin o așa situație rușinoasă.
E contraproductiv sa tii specialități pe subvenție doar că sa fie de lucru la profesori. Cu siguranță știți că în America nu doar că nu fac așa ceva ba chiar facultatea e cu taxă. Deci mergi acolo după ce ai analizat bine și știi că vei lucra cu specializarea dobândită si-ti vei amortiza investiția. In timp ce în România aduna boschetarii de pe străzi sa le de-a diploma de chimie sau fizica și bursa pe 3-4 ani iar apoi ii arunca înapoi în stradă.
Nu sunt bani în educație pentru că nu se bagă bani în educație și nu pentru că sunt facultăți ce nu sunt căutate.
Și dacă ar fi o singură facultate în țară tot n-ar fi bani pentru ea, pentru că România n-are voie (dar nici nevoie) să aibă o populație educată și o industrie competitivă ce ar putea face cât de cât competiție coloniștilor.
cam asta arata treaba in IT , numai in Iasi de exemplu
https://pinmagazine.ro/cum-arata-industria-it-din-iasi/
Financiar vorbind, are sens ce fac ăștia. Informatica e oricum căutată, nu are nevoie de stimulente. Stimulentele trebuie să meargă spre domeniile deficitare de solicitanți, ca să-i încurajeze să vină acolo.
Oricât de puțini chimiști sunt necesari, e imposibil să ai zero chimiști. Sau fizicieni, sau ingineri, etc. Dacă tot vă plângeți că n-aveți profesori pentru domeniile STEM, nu fiți ipocriți acum – fără o bază minimă de cunoștințe și abilități (care trebuie formate în preuniversitar) nu vor exista nici studenți în domeniile respective, și pentru că nu există niciun specialist în domeniu, nu va veni nimeni să investească în ceva ce are nevoie de personalul respectiv. E un cerc vicios. Pentru asta e nevoie de stimulente.
Deși e, ca de obicei, prea puțin și prea târziu.
Legea beca joianus care susține mai departe fabricile de diplome și de șomeri cu facultate.
Ultima șansă a României e informatica și it-ul, e ultimul domeniu în care mai funcționăm. Daca și de astă ne batem joc o sa ajungem un faliment national care va însemna o țară care își va închide tot sau cel mult va trăi pe datorie + din banii capsunarilor.
București și Cluj sunt singurii poli de creștere economică din Romania pt că au IT mult, dar ce sa știe tolomacul de bruchental și savanta de renume rural care cred că țara poate trăi din chirie meditații și frecat menta la minister adică la stat.
Ne-am bătut joc de industrie, acum și de IT? Incredibil ce conducători idioți avem care ne pun sa ne autodistrugem.
Chiar și Ceaușescu deja investea masiv in informatica și electronică in finalul anilor 80 și spunea că e de viitor.
Bine că finanțează mai departe niște fabrici de diplome unde merg aia fara bac ca sa devina spălători de weceuri cu diploma de științe sau de inginerii necautate.
Sa le fie rușine lor când vor mai aminti de digitizare in scoli, când ei habar nu au cine face softul.
Nu știu ce alternative am avea daca ăștia care sunt anti -IT ar avea câștig de cauză, că ce nu știu ei e că industrie nu putem avea că e mai rentabila Turcia aici aproape de noi că sa nu zic de țările emergente. De fapt daca și IT-ul se reduce mai rămânem doar cu cerșitul din Horeca și capsuneria, exact că ultimii milogi. Ne va bate și Bulgaria și Albania și Moldova și Ucraina.
Orice proiect informatic necesita si specialisti din alte domenii – chimisti, fizicieni, biologi etc. Un IT-ist nu poate realiza o aplicatie software fara un specialist ff. bun din domeniul de aplicare al proiectului.
Fizica si chimia nu sunt mai usoare decat programarea iar fizicienii si chimisti sunt din ce in ce mai putini – iar programarea adevarata necesita matematica – altfel oricine “butoneaza”.un calculator.
ai uitat de e-comerț , unde e implicat doar beneficiarul și echipa de IT. nici urma de biologi și chimisti. și sti de ce ? pentru ca Romania nu mai are industrie.
importam tot ce inseamna produs finit și exportam tot ce inseamna materie primă. În curand vom exporta și gaz metan din mare ( către fostul imperiu austro-ungar 😤) pt ca nu mai avem industrie chimica și nici capacitate de stocare
Chimiștii și fizicienii matura străzile in Romania și Europa. Nu exista joburi disponibile pt că nu e industrie care sa ceara așa ceva. Iar in învățământ chimia și fizica se vor reduce și mai mult și vor fi preluate de titularii de alte discipline, de aceea posturile sunt blocate deși nu au cadre calificate. Se completează grupele chiar fictiv la facultatile de chimie și fizica. Bate vântul pe acolo. Chiar pe situl facultății de fizică din Iași absolvenții scriau acum câțiva ani că nu muncesc în domeniul pregătirii iar specializarea facultății i-a ajutat doar in propria dezvoltare. La acele facultăți nici studenți nu prea sunt, se intra cu dosarul și fără bacalaureat uneori. Am cunoștințe absolvenți de chimie și fizica și lucrează necalificați prin Italia Germania sau agenți de pază pe la firma prin Romania pe la Lidl pe la MC donalds șoferi curieri.
Am fost la cineva la universitate și avea curs cu sectie de chimie la acea ora. Ceva curs de specialitate de chimie mi-a zis dar nu-mi amintesc numele materiei. El preda mai multe discipline chimice. Mi-a zis că nu au studenți nici de nivel de școala profesională. In 20 de ani de când a terminat și s-au angajat în propria facultate nivelul a scăzut groaznic, s-au prăbușit complet. Vin cei mai slabi studenți unii nu știu nici simboluri chimice unii vin și de la uman, și toți vin doar sa se afle- n treaba și pt facilitățile de student gratuități și burse, ei fiind de fapt sub nivelul minim de a intra în orice facultate. Multi picați de pe la engleza medicina economic alte inginerii, deci pleava absoluta. Au un nivel groaznic de mediocru și se chinuie să-și țină grupele cu nr minim de studenți. La curs nu venea niciunul, nu era nimeni interesat, toți aveau alte treburi, erau și prin străinătate plecați nici nu știau de ei. Erau înscriși și fictiv multi. Dar trebuia să-i treacă că altfel pierdeau secțiile și deci locurile de munca ale profesorilor din catedra. M-a rugat daca am pe cineva care dorește facultate sa facă sau chiar eu daca vreau sa mă înscriu pt a doua facultate ca sa poată supraviețui sectia. Mi-a spus că fac înscrieri oricând în orice an doresc chiar și în an terminal. I-am spus că nici dacă imi da diploma gratis nu am ce sa fac cu așa specializare, mai valoros fiind un curs de barman sau ospătar. Totodată mi-a spus că ei recomanda absolvenților de chimie sa facă master de altceva in special de info sau reconversiei că sa poată lucra ceva apoi și să nu ajungă cu licență la matura roaba sau capsuni. Dar nu o spun de la început asta că ar pierde grupele in 3 ani.
Mi-a povestit că situația e firească și e și pe la alte secții, dar nu așa de grotesc ca la ei. Totuși o inginerie de orice e mai sus pe piata muncii dar chimie pura cum au ei nu are viitor deloc.
De ce sa ne ascundem și să ne mințim cand asta e realitatea.
Și facultățile necăutate nu fac admitere ci te iau de pe strada fara examen fara nimic. La alea căutate cum sunt informatica economie medicina se da admitere cu examen că e concurenta e cautare.
Numai mințiți tinerii că e viitor cu domeniile inutile chimie fizica că își ratează viitorul cu așa ceva și apoi peste ani va înjură și se revolta contra voastra. Ajung in diaspora și va înjură că v-ați bătut joc de ei și acum au ajuns departe de tara la munci de jos ca sa poată trăi.
Trebuie sa ai retard sever sau ces sa spui că informatica și it-ul nu merg.
Mai căutați pe eJobs BestJobs și pe situl ANOFM sa vedeți cate joburi de IT sunt și câte de chimie. Sunt zeci de mii de joburi pe IT iar pe chimie sunt doar 2-3 in toată țara chiar în toată Europa.
Cine crede că cu chimia va lucra chimist se înșală, nu e niciun post in multe județe și nu mai exista nici uzine chimice. Plus că e mediul toxic.
Într-adevăr dacă ești mediocru și nu ești capabil de informatica poți merge cu dosarul la facultatea de chimie și apoi să livrezi pe bicicleta pizza și șaorma sau sa pui conserve in raft la Lidl, sa manevrezi tomberoane sau chiar sa te faci prof suplinitor dar fara vocație de profesor ești mai rău ca la tomberon.
Pe vremea lui Ceaușescu, atunci când eram eu elevă circula un banc a cărui poantă era ” țara te vrea prost” … eu bine acum calchiind această propozitie ” Guvernul te vrea prost” … într-o era in care tehnologia informatică a ajuns aproape ombiprezentă e inadmisibil cum Guvernul își bate joc, iar și iar, de învățământ. RUȘINE!
Vă agitați degeaba. Valul IT în România (și cam toată Europa) e cam pe la final. După ce în pandemie angajau orice absolvent de IT, acum seniorii caută locuri de muncă și sunt plătiți ca începătorii, iar începătorii nu mai găsesc nimic.
Ce e val, ca valul trece. Puteți scoate mii de absolvenți, locurile de muncă bine plătite se cam duc spre Asia, iar pentru puținele rămase, sunt prea mulți doritori pe loc, așa că prețul lor scade.
Dacă trimiteți acum un elev la IT, îl pregătiți pentru șomaj. Nu sunt toți genii, majoritatea trag din greu pentru traiul zilnic. Pe ăștia îi condamnați la stagnare sau chiar regres împingându-i spre IT.
Comentariul este gresit. Pe ce date statistice se bazeaza afirmatia ca IT-istii vor fi someri? Datele de la OECD, UN, WEF si alte institutii serioase vorbesc despre digitalizarea profunda si ireversibila a pietei muncii. Digitalizare=IT! Numarul de IT-isti necesari in viitor va creste enorm.
Observ ca exista o atitudine negativa la adresa IT-istilor in societatea romaneasca. Nu trebuie insa uitat ca IT-stii genereaza o mare parte din PIB si platesc pensii, asistenta medicala si asistenta sociala pentru tot felul de categorii sociale dependente de bani publici.
In momentul actual exista o criza economica mondiala care afecteaza toate domeniile de activitate inclusiv unele proiecte de IT insa aceasta situatie e temporara. Viitorul e al Industriei 4.0! Nu trebuie uitat ca doar educand cat mai multi tineri in IT Romania are sansa sa prospere! Desigur, IT nu inseamna cod in C/C++ ci mai degraba AI, cyber, blockchain, big data , IoT si multe altele.
Voi pricepeți că nu e vorba de ieri sau azi, ci de peste 4-5 ani de acum înainte? Avem promoții relativ nou-nouțe care sunt din ce în ce mai mari, în timp ce cererea (la prețurile acceptate și solicitate de ITștii noștri) e în scădere. Oamenii de ACUM nu vor dispărea în 4 ani de acum înainte, dar vor fi chiar mai scumpi, presupunând că mai sunt în domeniu.
Unde veți angaja următoarele 4-5-câte vor mai fi, promoții? Piața e saturată.
Sigur, sunt câteva sute care sunt căutați și se încearcă recrutarea lor la greu… dar nu toți. Nici măcar marea lor majoritate.
Măi fraților (că tot vine 1 decembrie, ne căutăm familii) – voi înțelegeți că nu poate funcționa la nesfârșit un scenariu în care pregătești un/o tânăr/ă, îl angajezi la preț mic când e începător, storci tot din el vreme de maxim 5-10 ani apoi îl/o schimbi cu următorul tânăr de-abia ieșit (sau încă) din facultate, dornic să se facă cunoscut… lucrând pe salarii relativ mici (în comparație cu ce se ”purta” în timpul pandemiei), până e stors și el complet – altul la rând!
Speranța de viață încă e sus în România, pe la 70+ ani pentru bărbați, oamenii ăștia trebuie să poată lucra vreo 45+ ani ca să aibă șansă să se lase vreodată de muncă. Câți ITști aveți care încă lucrează în domeniu, și se apropie sau au trecut de 50 de ani? La ce salarii?
Vă faceți toate calculele de parcă niște câștiguri mari vreme de 10 ani vor compensa tot restul vieții lor. Iar acum se găsesc niște șmenari la stat care oricum îi vor jupui și pe cei care câștigau binișor din domeniu, ca să aibă de unde da pensii speciale. Nu vor mai câștiga bine (față de restul României). Să vedem dacă păstrează apetența asta de a arde lumânarea la ambele capete, să crească PIB-ul României. Halal!
PS Am văzut cât de mult se cer ITști. Se cer, corect. Dar la prețuri mici. Mai intrați în contact cu cei din domeniu, vedeți cam câte firme strâng cureaua acum și cam cum rămân cei cu experiență suficientă, care-și cunosc prețul și nu vor să renunțe la el, cam pe dinafară. Sunt locuri de muncă, doar dacă vrei să muncești pe firimituri. Iar când prea mulți experimentați vor începe să accepte locuri mai prost plătite pentru că nu trăiesc din fotosinteză (au și început de altfel, întrebați-i pe foștii angajați ai FintechOS, de exemplu.) Iar aici este vorba de azi. Peste 4 ani va fi mai rău.
Serios, vă dați seama că oricât de inteligenți ar fi românii, indienii sunt un miliard și jumătate față de 18 milioane ale noastre și cer de 10-20 de ori mai puțin ca românii? Mai gândiți-vă și la viitor, nu doar la azi.
sa se ducă la informatică cei pe care ii ajuta capul. cererea pe piață e mare, dar nu de absolvenți de scoala informala sau de feaa sau alte măscări. Informatica pura . ca exemplu , promoția 2023 este integral intrată pe piața muncii , 80% lucrau din timpul facultății . seniorii de care vorbesti vor salarii bombastice și da , epoca salariilor bombastice apune. Dar incepe epoca salariilor decente. Juniorii respinși sunt la furat. descurcaretii care și au cumpărat proiectele pe parcurs..
Dacă nu ar fi un act normativ am zice ca e un banc de Radio Erevan. Informatica, adică computer science, este esența STEM. AI, Cybersecurity,cloud, blockchain etc reprezintă parte a informaticii și înseamnă viitor. Să spui ca chimia e mai importantă ca și AI-ul e un punct de vedere retrograd.
După povestea cu bursele de merit date la elevii de nota 1 din centrele de detenție, după bursele sociale date și familiilor monoparentale din Primăverii avem acum o nouă “realizare” demnă de bancuri.
Asta în momentul când România începea să conteze pe piața internațională a informaticii. Pentru cei mai tineri reamintesc ca în 1978 Elena Ceausescu a interzis utilizarea cuvântului “informatică” în universități pe motiv ca informaticienii deveniseră ușor “burghezi” și era geloasă pe succesul informaticii în fața chimiei.
Facultatile de IT , asigura angajabilitate 99%, degeaba dai burse la chimie industriala ca tot vînzători la glovo ajung
industria de IT atinge 8% din pib, salariile in IT sunt decente ca sa nu zic bune așa ca megeți la Informatica copii, e multa munca se da examen de admitere dar se merita va cauta firmele pt angajare , nu stati cu căciula in mana. Nu puneți la inima ca v a luat deca trei firfirici.
ea a facut marină ce să priceapă ea sireaca , care e directia bună, ea stie numai pe apa cum e treaba , pe uscat se dezorientează…
ce industrie de chimie avem asa grozavă , cati ingineri chimisti se angajează anual SI câti it isti ?
Din pacate, supararea noastra este aiurea.
La nivelul Comisiei Europene, exista o separare clara (dar discutie sub aceeasi umbrela):
STEAM si IC&T.
Adicatelea, Informatica (dar si domenii legate de Calculatoare) sunt considerate separat fata de STEAM, deoarece intra sub umbrela IC&T.
Prin urmare, o problema apare in momentul in care directii de studii cum ar fi Calculatoare si Tehnologia informatiei sunt incluse (oarecum fortat) sub umbrela STEAM, desi sunt, evident, IC&T.
Iar o a doua problema apare atunci cand Romania, spre deosebire de Comisia Europeana, ofera masuri partiale, prin neoferirea unei abordari similare pentru IC&T.
Pentru ca, intr-un final, despre asta ar fi trebuit sa fie vorba…
The European Union (EU) faces skills shortages, in particular in the STEM – science, technology, engineering and mathematics – and information and communications technology (ICT) fields. Women especially are underrepresented in these fields.
Computer Science nu e o știință serioasă. La fel și Political Science, Social Science, etc.
De aceea a trebuit să se adauge cuvântul Science la coadă … ca să-i dea un aer de știință, deși clar nu e.
Computer Science va dispărea în câțiva ani … nu va mai fi nevoie de ea!
mihaiță , nu te ai impacat bine cu matematica nici cu logica.
Ceeee??
cand Romania a prins avânt pe industria IT , tu „scoți„ informatica din schema ???
Femeia asta nu lucrează pentru Romania. Cred că e platita de sistemele educationale din afara, alea au nevoie de creiere SI prin aceste legi ea face jocul industriilor din educatie din exterior.
pentru ca in exterior educatia este defapt un bisnis.