Proiectul de ordonanță de urgență care modifică legile Educației, inițiat de Ministerul Educației pe 25 martie, este plimbat printre instituții de 3 luni. Este vorba despre proiectul care printre altele ar permite montarea camerelor de supraveghere în săli de clasă fără acordul părților implicate și modificări aduse modului de acordare a burselor din toamnă. Consiliul Economic și Social (CES) l-a pus în dezbatere abia pe 19 iunie și l-a trimis înapoi Ministerului Educației pentru că nu avea avize de la Justiție și Finanțe. Azi, 26 iunie, CES a avizat favorabil cu observații documentul.
Proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea Legilor educației, a fost pus în transparență pe 25 martie, după ce a fost prezentat în prima conferință a ministrului Educației, Ligia Deca, din actualul său mandat în Cabinetul Ciolacu. De atunci este plimbat printre instituții. A fost publicat pe site-ul Ministerului Educației, unde a stat în dezbatere timp de 10 zile. A existat chiar și o dezbatere online pe 5 aprilie, a acestui proiect, dezbatere după care Ministerul Educației a publicat propunerile primite sub forma unui tabel centralizator cu 23 de pagini, în care apare și forma articolelor rezultată în urma procesului, conform legii transparenței în administrația publică, acest lucru fiind rar întâlnit până acum.
Să nu uităm, este vorba despre un proiect de Ordonanță de urgență. Ce este o „Ordonanță de urgență” potrivit Consiliului Legislativ: Ordonanța de urgență a Guvernului este un act normativ cu o forță juridică similară cu cea a unei legi, al cărui temei legal este în art.115 alin.(4) din Constituţia României, republicată. Acesta prevede: „(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.
Cum motivează urgența autorul de la Ministerul Educației în proiectul de OUG semnat de Ligia Deca: „Având în vedere faptul că interesul superior al elevului presupune adaptarea cadrului legal la realitățile sociale astfel încât să asigure un mediu educațional sigur și sănătos, în acest mod demersurile întreprinse de unitățile de învățământ vor avea efect prevenirea și reducerea activităților și comportamentelor care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violență verbală, fizică, psihologică – bullying,
Având în vedere faptul că în foarte multe situații intervenția autorităților se realizează după consumarea faptelor de violență verbală, fizică, psihologică – bullying, multe dintre acestea nefiind sesizate de persoanele vătămate și au un impact negativ asupra dezvoltării armonioase a beneficiarului direct, este necesar să se întărească măsurile de prevenție a acestora, pentru asigurarea mediului educațional sigur și sănătos,
Ținând cont de faptul că luarea măsurilor de reglementare a supravegherii audio-video în spațiul școlar este o măsură urgentă și necesară, se impune adoptarea prezentei ordonanțe de urgență.
Având în vedere faptul că pentru a exista continuitate în educația copiilor cu cerințe educaționale speciale aceștia trebuie să fie școlarizați în unități de învățământ special, respectiv înscriși în clasa pregătitoare, după finalizarea nivelului de învățământ preșcolar special,
Ținând cont de faptul că tot pentru a asigura continuitatea în educația elevilor este necesară clarificarea textului de lege în sensul că înscrierea în clasa pregătitoare din învățământul special să se facă și pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani împliniți până la data de 31 decembrie a anului în care se face înscrierea.
De asemenea, având în vedere că nivelurile de calificare sunt corelate în cuprinsul legii cu durata studiilor, este necesară precizarea, la art. 33, alin. (9) și (12) din Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, a formei de organizare, respectiv învățământ cu frecvență zi. Totodată, este necesară corelarea prevederilor de la alin. (9) cu cele de la alin. (6), în sensul că absolvenții clasei a XI-a din învățământ liceal, pentru filierele, profilurile și specializările care au o orientare practică pot obține, în urma promovării unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale, nivelul 3 de calificare. Astfel, se asigură o abordare multidisciplinară a intervențiilor specifice pentru beneficiarii primari identificați cu cerințe educaționale speciale. În acest mod, CJRAE/CMBRAE vor putea constitui echipe multidisciplinare care vor asigura atât elaborarea unui plan educațional personalizat, cât și servicii psihologice și servicii de sprijin în învățare și sprijin pentru familie, astfel încât beneficiarul primar să acceseze în condiții echitabile și adecvate procesul educațional.
Având în vedere faptul că există elevi din învățământul special care nu se pot deplasa la școală cu mijloacele de transport în comun, pentru asigurarea dreptului la educație, este necesară completarea cadrului legal prin prezenta ordonanță de urgență, astfel încât aceștia să poată beneficia de suma forfetară acordată elevilor din învățământul de masă.
În ceea ce privește acordarea burselor, având în vedere numeroasele sesizări venite din partea părinților, atât la Ministerul Educației, cât și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, sesizări care au relevat nevoia de îmbunătățire a prevederilor legale în vigoare în sensul eliminării condițiilor de medie minimă pentru acordarea burselor de merit, păstrând totuși regula de stimulare a progresului școlar pentru un procent de 30% dintre elevii fiecărei clase, au fost prevăzute o serie de modificări a condițiilor de acordare și a fost introdusă bursa de reziliență pentru a motiva elevii cu rezultate medii să obțină rezultate mai bune, în timp ce acordarea bursei de merit se va face doar elevilor care obțin performanțe școlare.
Având în vedere nevoia de estimare a impactului bugetar, ținând seama de faptul că valoarea burselor acordate în perioada septembrie – decembrie a anului școlar 2024-2025 este prevăzută în bugetul anului calendaristic 2024, s-a propus menținerea, și în anul școlar 2024-2025, a cuantumului burselor la nivelul cuantumului din anul școlar curent.
Știind că acordarea burselor se realizează pe an școlar, se impune reglementarea de urgență, astfel încât până la data de 1 septembrie 2024 beneficiarii primari să cunoască condițiile de acordare a burselor în anul școlar următor.
Având în vedere faptul că în prezent, curriculumul național, din perspectiva specializărilor din cadrul profilului Pedagogic, filiera vocațională, învățământ liceal, are la bază planurile-cadru elaborate pentru următoarele specializări: învățători-educatoare, educator-puericultor, instructor de educație extrașcolară, mediator școlar, pedagog școlar, bibliotecar-documentarist,
Știind faptul că aplicarea noului curriculum, elaborat conform Legii nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, începând cu anul școlar 2025-2026 implică faptul că prima promoție de absolvenți ai învățământului liceal care vor urma studiile în baza noului curriculum corespunde anului școlar 2028-2029 (promoția 2029) precum și faptul că în aceste condiții, absolvenții de liceu din anul școlar 2027-2028 (promoția 2028) constituie ultima promoție care va studia pe curriculumul în vigoare,
În considerarea faptului că toate promoțiile până la anul 2028, inclusiv cea din anul 2028, de la învățământul liceal, filiera vocațională, profil pedagogic vor avea pe actele de studii de absolvire consemnate denumirile specializărilor prevăzute anterior Legii nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare precum și a faptului că îndeplinirea condițiilor de studii necesare pentru ocuparea funcțiilor didactice în învățământul preuniversitar în conformitate cu prevederile art. 176 din Legea nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare va fi posibilă începând cu anul 2029,
Având în vedere faptul că prevederile actuale ale Legii nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare, art. 249, alin.(5), (6), (7), (9) și (23) asigură cadrul legal pentru ocuparea funcțiilor didactice în învățământul preuniversitar, cu îndeplinirea condițiilor de studii pentru toate promoțiile până la anul 2027, însă aceste prevederi trebuie să fie extinse până la promoția anului 2029, pentru toate specializările și programele de studii care asigură pregătirea inițială pentru cariera didactică în învățământul preuniversitar, aferente atât învățământului preuniversitar, cât și învățământului superior, este necesară și urgentă modificarea termenelor pentru anul 2028, respectiv pentru anul 2029, fiind astfel asigurate condițiile pentru asigurarea încadrarea în creșe a personalului didactic de predare.
În contextul în care, începând cu 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung care a reglementat condițiile în care instituțiile publice cu personalitate jurid
ică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților administrației publice centrale își pot desfășura activitatea, stabilind ca data de 01.01.2025 ca termen de finalizare a procesului de desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate pentru aceste instituții, dar și condiții legate de numărul de posturi sau numărul de funcții de conducere necesare pentru desfășurarea activităților acestei instituții,
Pentru o corelare în aplicabilitate a Legii nr. 198/2023 cu modificările și completările ulterioare, cu Legea nr. 296/2023, astfel încât procedura de cercetare disciplinară să se desfășoare potrivit reglementării Legii nr. 198/2023, se impune adoptarea prezentei ordonanțe de urgență care să cuprindă și reglementarea de urgență a procedurii de urmat până la înființarea și funcționarea efectivă a Comisiei Naționale pentru Inspecție Școlară din cadrul Agenției Române pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar.
Pentru asigurarea unei evidențe complete a unităților de învățământ care au parcurs procedurile de verificare a calității actului educațional este necesar ca modelul și conținutul acestor documente să fie reglementate unitar, se impune crearea în legea organică a cadrului legal care să justifice demersul Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar.
Având în vedere faptul că prevederile actuale, din Legea învățământului superior nr. 199/2023 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, introduc o nouă denumire a diplomelor conferite absolvenților programelor de studii universitare de masterat – diplomă de masterat (în loc de diplomă de master) și acest aspect generează interpretări neunitare și confuzii la nivelul instituțiilor în procesul de ocupare a posturilor, atât la angajare, cât și la promovare, deoarece pentru absolvenți ai aceluiași program de studii universitare de masterat, cu aceeași denumire și același număr de credite de studii transferabile sunt emise acte de studii cu titulatură diferită (diplomă de master, respectiv diplomă de masterat),
Pentru elaborarea într-o abordare consecventă a documentelor emise în aplicarea legii, este necesară reglementarea de urgență a unei terminologii unitare prin ordonanță de urgență, astfel încât la finalul anului universitar 2023-2024 diplomele de studii universitare de masterat să fie completate unitar.
Știind că, încă din anul 2016, instituțiile de învățământ superior, respectiv instituțiile organizatoare de studii universitare de doctorat din România recunosc, în baza metodologiilor proprii, calitatea de conducător de doctorat sau abilitarea obținută în străinătate, și în corelare, totodată, cu recunoașterea diplomei de doctor și a funcției didactice, pe care o asigură în baza expertizei și a autonomiei universitare,
Pentru a se evita blocarea accesului la concursurile de promovare în cariera didactică, concursuri care se organizează de către instituțiile de învățământ superior conform unui calendar planificat de fiecare instituție, pentru a asigura un mecanism unitar de recunoaștere de către instituțiile de învățământ superior în baza expertizei și a autonomiei universitare, este necesară modificarea cadrului legal.
Având în vedere faptul că Ministerul Educației poate acorda studenților români, anual, prin concurs organizat la nivel național, burse pentru stagii de studii universitare și postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop și cadrul legal de acordare a acestor burse și fondurile constituite în acest scop, este necesar să se asigure cadru legal la nivel primar, astfel încât să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului, iar numărul, domeniile, condițiile de finanțare și procedura de acordare a burselor să fie stabilite prin ordin al ministrului educației.
Știind că la nivelul instituțiilor de învățământ superior de stat din România, studenții români de pretutindeni au performanțe academice foarte bune, ținând cont de contextul politicii Guvernului României de sprijinire a comunităților de români de pretutindeni și considerând importanța politicii de internaționalizare a învățământului superior este necesară completarea cadrului legal în ceea ce privește acordarea burselor.
Având în vedere faptul că instituțiile de învățământ superior au accesat și implementează proiecte de infrastructură cu finanțare din fonduri externe nerambursabile sau din venituri proprii pentru dezvoltarea acestora este necesară luarea unor măsuri care să ajute la implementarea acestor proiecte.
Având în vedere faptul că resursa umană reprezintă cheia dezvoltării unui învățământ de calitate care să contribuie la continuitatea progresului social al României, ținând cont de lipsa de resursă umană specializată și având în vedere importanța activității personalului didactic auxiliar, în învățământul superior românesc, pentru a nu fi generate inegalități de tratament în ceea ce privește acordarea dreptului la pensie pentru personalul didactic auxiliar care desfășoară activitate suport pentru întreg procesul educațional direct din universități, se impune adoptarea prezentei ordonanțe de urgență prin care se corelează prevederile Legii nr. 199/2023 cu modificările și completările ulterioare, cu cele ale Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii,
Având în vedere că toate elementele mai sus menționate constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, astfel că o eventuală legiferare, pe altă cale decât delegarea legislativă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată consecințele negative identificate, fapt ce ar determina un impact suplimentar asupra dreptului la o educație de calitate în ansamblul său, prin raportare la numărul persoanelor afectate, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.
În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”.
Cu toate aceste „urgențe” care au „consecințe negative” asupra elevilor și profesorilor și determină „un impact suplimentar asupra dreptului la o educație de calitate în ansamblul său” abia pe 10 iunie proiectul de OUG a ajuns la Consiliul Economic și Social, pentru avizare, după cum reiese din proiectul postat pe site-ul instituției. Pe 12 iunie a fost discutat în ședință de CES, avizarea fiind amânată pentru că proiectul nu avea toate avizele obligatorii de la ministere. Pe 19 iunie a fost discutat din nou în ședință. CES a decis să îl retrimită Ministerului Educației înapoi pentru că nici acum nu avea avizele Ministerelor Justiției și Finanțelor, obligatorii pentru un asemnea act.
Pe 26 iunie în ședința CES a primit avizul cu observații. Observațiile țin în special de Articolul 86, controversata introducere a camerelor de supraveghere fără acordul celor vizați, elevi și profesori. Acolo CES recomandă să fie cerut acest acord, conform legilor în vigoare.
Proiectul trebuie să obțină și avizul Consiliului Legislativ, iar pe site-ul instituției nu apare că ar fi fost trimis de către Secretariatul General al Guvernului pentru această etapă.
Ce prevede proiectul de OUG
Proiectul de OUG a stârnit controverse în spațiul public pentru că prevede printre altele, instalarea unor sisteme de supraveghere audio-video în toate școlile, fără acordul celor implicați și modificări aduse modului de acordare a burselor din toamnă.
Din septembrie 2024, elevii vor primi și o bursă de reziliență, pentru elevi cu rezultate medii, prevede proiectul de OUG. Acest tip de bursă se va acorda elevilor cu medii peste 7, în valoare de 300 de lei pe lună. “Îi va motiva pe elevii care au în acest moment rezultate medii, să progreseze”, a spus Deca în prima conferință de presă susținută în Guvernarea Ciolacu, luni, 25 martie.
În proiectul de ordonanță este invocată și poziția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și cea a părinților în spațiul public, referitor la acordarea burselor de merit cu pragul de 30% pentru elevii unei clase.
“În ceea ce privește acordarea burselor, având în vedere numeroasele sesizări venite din partea părinților, atât la Ministerul Educației, cât și la Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, sesizări care au relevat nevoia de îmbunătățire a prevederilor legale în vigoare în sensul eliminării condițiilor de medie minimă pentru acordarea burselor de merit, păstrând totuși regula de stimulare a progresului școlar pentru un procent de 30 % dintre elevii fiecărei clase, au fost prevăzute o serie de modificări a condițiilor de acordare și a fost introdusă bursa de reziliență pentru a motiva elevii cu rezultate medii să obțină rezultate mai bune, în timp ce acordarea bursei de merit se va face doar elevilor care obțin performanțe școlare“, scrie în proiectul de ordonanță pus în dezbatere publică pe 25 martie.
Proiectul de OUG modifică și legea învățământului superior nr 199/2023, și printre schimbări este și cea legată de pensionarea personalul didactic auxiliar:
“Se înlătură o inechitate între personalul didactic auxiliar și personalul didactic de predare, în ceea ce priveste dreptul de ieșire la pensie, prin completarea art. 219, cu două noi alineate, alin.(5) şi alin.(6), în sensul că personalul didactic auxiliar se pensionează la momentul îndeplinirii conditiilor privind vârsta standard de pensionare §i stagiul minim de cotizare, prevăzute de Legea nr. 360/2023 privind privind sistemul public de pensii, iar la cerere,
să poate continua activitatea până la finalul anului universitar în care împlineşte vârsta de pensionare. De asemenea, pe baza criteriilor de performanță profesională §i a situatiei financiare, senatul universitar să poată decide continuarea activității unui cadru didactic auxiliar după împlinirea condițiilor de pensionare”.
Proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Legii Învățământului Preuniversitar retransmis Ministerului Educației de CES
Informații de context
Proiectul de OUG va modifica legile Educației – atât pe cea a învățământului preuniversitar cât și pe cea a învățământului superior, pentru a treia oară, la nici un an de la aplicarea legilor.
Legea învățământului preuniversitar Deca-Iohannis promulgată de președinte tot pe 5 iulie 2023, la 8 ani după ce a anunțat că lucrează la aceste noi pachete de legi ale educației, a fost modificată deja de 3 ori prin OUG. nr. 72 / 2023, prin OUG. nr. 115 / 2023 și prin OUG. nr. 10 / 2024.
Legea învățământului superior Deca-Iohannis, promulgată pe 5 iulie 2023 de președintele Iohannis, a fost modificată deja de 2 ori prin OUG. nr. 72 / 2023 publicată în Monitor pe 1 septembrie 2023, cu 3 zile înainte de intrarea în vigoare a Legii, și prin OUG 115/2023 cunoscută ca Ordonanța austerității, acte normative inițiate de ministerul Educației condus de Ligia Deca și de Guvernul Ciolacu.