Minimum 15 credite transferabile obținute prin cursuri de formare continuă o dată la 5 ani, condiție pentru profesori în proiectul legii Deca. Impactul formărilor va fi monitorizat la clasă, anunță ministra

Profesorii vor trebui să obțină minimum 15 credite ECTS prin cursuri de formare continuă, la fiecare 5 ani, începând de la data licențierii în cariera didactică (actuala definitivare în învățământ care ar urma să se reformeze), potrivit proiectului legii învățământului preuniversitar, făcut public de ministra Educației, Ligia Deca, luni, 27 februarie. Sunt 3 categorii de credite care trebuie atinse, iar această formare va fi monitorizată prin Centrele de Carieră Didactică (CCD) din județe, după cum a declarat joi, 2 martie, ministra Ligia Deca, la Radio România Actualități – detalii mai jos.

”Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație”, scrie în proiectul legii educației varianta Deca, la articolul 183, alineatul 1, prevedere aflată și în actuala lege a Educației, legea 1/2011.

Alineatul 2 de la articolul 183 din proiect menționează că ”Personalul didactic, precum și personalul de conducere, de îndrumare și de control din învățământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de licențiere în învățământ, minimum 15 credite ECTS”.

Cum se împart cele 15 credite ECTS, potrivit proiectului de lege?

Minimum 5 credite ECTS ”vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică”, în conformitate cu politicile și strategiile Ministerului Educației, se arată în document.

Alte cel puțin 5 credite vor fi obținute din cursuri de formare continuă legate de nevoile identificate la nivel de școală sau local ”în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul judeţului, realizată de CCD (n. red. Centrul de Carieră Didactică; preia Casa Corpului Didactic din prezent), sau, după caz, în funcţie de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul Comisiei pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică”.

Apoi, cel mult 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic, ”pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă”, mai scrie în proiect.

Ligia Deca: Vom monitoriza impactul acestor formări la clasă

Ministrul Educației, Ligia Deca, a reluat modul de împărțire a creditelor și a spus, într-o intervenție la Radio România Actualități (RRA) de joi, 2 martie, că rezultatele formării continue vor fi monitorizate la clasă:

”Formarea continuă în propunerea legislativă vizează trei paliere: o treime din credite vor fi acordate în funcție de nevoile stabilite la nivel național, de exemplu, creșterea nivelului de alfabetizare funcțională. O treime din credite vor fi adaptate nevoilor școlii: dacă avem o școală unde trebuie să reducem abandonul școlar, atunci profesorii vor fi formați să recunoască semnele timpurii ale abandonului. O treime rămâne la latitudinea profesorului. Practic, având acele centre județene pentru cariera didactică (n. red. CCD care ar urma să preia actualele Case ale Corpului Didactic), vom și monitoriza impactul acestor formări la clasă”, a declarat oficialul.

• Într-un document publicat de Casa Corpului Didactic Cluj apare că un program cu 15 credite presupune 60 de ore de formare. În prezent, un profesor trebuie să parcurgă circa 360 de ore de formare, în situația în care sunt obligatorii 90 de credite în 5 ani. Într-un an, el participă la 72 de ore de pregătire. Pe același calcul, un cadru didactic ar trebui să participe la 60 de ore, iar acest lucru înseamnă 12 ore pe an, conform proiectului de lege Deca, de 6 ori mai puține ore decât în prezent. EduPedu.ro a scris despre tăierea masivă a numărului de credite, pe marginea proiectului legii în prima variantă Deca, obținut și consultat în ianuarie 2023.

Iată ce se arată în proiectul de lege publicat pe 27 februarie 2023:

”Art. 183

(1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept şi o obligaţie.

(2) Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de licenţiere în învăţământ, minimum 15 credite ECTS.

(3) Distribuţia numărului de credite ECTS obţinut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:

a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competenţele prioritare prevăzute în planul naţional de formare continuă în cariera didactică; acestea sunt finanţate prin programe naţionale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea specială a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli privind perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic şi didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei;

(b) minimum 5 credite ECTS vor respecta priorităţile la nivel şcolar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul judeţului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcţie de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul Comisiei pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică; acestea sunt finanţate din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale;

c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic; Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale”, scrie în proiectul legii învățământului, varianta Ligia Deca, consultat de EduPedu.ro.

Participarea la un program de formare continuă acreditat, o dată la 2 ani, obligatoriu

O noutate o reprezintă faptul că profesorii trebuie să participe o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat. Prevederea a rămas din varianta inițială a proiectului propus de Deca, obținut pe surse de EduPedu în ianuarie 2023:

• „Personalul didactic din învăţământul preuniversitar este obligat să participe cel puţin o dată la 2 ani la cel puţin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unităţii de învăţământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD”, scrie la articolul 183, alineatul 7.

FOTO Legea Educației Naționale 1/2011 – Formarea inițială și continuă. Cariera didactică

În actuala Lege a Educației, legea 1/2011, apare că profesorii și directorii sunt obligați să participe periodic la programe de formare profesională, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, minimum 90 de credite profesionale transferabile.

Despre proiectele de legi ale Educației, făcute publice de Ligia Deca la aproape 5 luni de la preluarea mandatului de ministru

În conferința de presă de luni, 27 februarie, în care a prezentat proiectul legii învățământului preuniversitar și proiectul legii învățământului superior, ministra Educației, Ligia Deca, a declarat că proiectele ”vor sta în dezbatere timp de 10 zile. Ne dorim un moment de respiro, nu redeschidem dezbaterea publică, după cele 10 zile, pentru că nu am mai termina niciodată, însă este clar că discuția pe legile educației nu s-a oprit niciodată”, a spus oficialul.

“Aproximativ pe 8 martie ne dorim să pornească procesul de avizare interministerială în Guvern. Dupa adoptarea în Guvern a legilor Educației, acestea vor merge în Parlament și vor urma traseul democratic pentru dezbatere”, a mai spus Deca în conferință.  

Amintim că Bacalaureatul va avea tot atâtea probe scrise ca acum, în sesiunea de vară/toamnă, iar cele de competențe și o probă complementară vor putea fi date în timpul clasei a XII-a, conform proiectului legii învățământului preuniversitar. De asemenea, admiterea separată la liceu poate fi organizată pentru cel mult 60% din locuri, potrivit aceluiași proiect. Prima generație care ar da acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, spune Ligia Deca.

În ceea ce privește profesorii, salarizarea acestora va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie și va fi inclusă în legile educației, a declarat luni, 27 februarie, Ligia Deca. Generalizarea masteratului didactic, titularizarea pe jumătate de normă, eliminarea definitivatului și înlocuirea lui cu licențierea în carierea didactică, sunt și ele anunțate de ministrul Educației, Ligia Deca, în proiectul Legii învățământului preuniversitar.

Foto: © Andreysha | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Cei care vor să devină profesori de gimnaziu și liceu vor avea nevoie de un masterat didactic cu durata de un an sau un an și jumătate, pentru a putea preda elevilor, prevede proiectul legii Deca

Liceele pedagogice vor putea forma învățători, dar vor fi angajați pe perioadă determinată. Pentru a se titulariza, aceștia trebuie să termine o facultate de profil – proiectul legii Deca

Profesorii ar putea realiza planuri de învățare pentru fiecare elev, în funcție de rezultatele evaluărilor și de interacțiunea cu elevii și părinții, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar / Planurile individualizate fac parte din portofoliul educațional obligatoriu

Generalizarea masteratului didactic, titularizarea pe jumătate de normă, eliminarea definitivatului și înlocuirea lui cu licențierea în carierea didactică, anunțate de ministrul Educației, Ligia Deca, în proiectul Legii învățământului preuniversitar

SURSE Tăiere masivă a numărului de credite obligatorii pentru formarea continuă a profesorilor. Proiectul legii Deca prevede cel puțin 15 credite profesionale transferabile, față de 90 în prezent