Mihai Pop, șeful Inspectoratului Școlar Maramureș, către profesori: Hai să facem toți cinci lucruri în fiecare lecție. După consolidare trebuie să avem minute de învățare la fiecare oră de curs. Dacă știm că avem elevi care nu pot învăța acasă din diverse motive, predăm mai puțin și învățăm lecția cu ei la clasă

Șeful Inspectoratului Școlar Maramureș, Mihai Pop, a îndemnat profesorii să aloce minute de învățare la sfârșitul fiecărei ore de curs pentru a se asigura că elevii care nu pot învăța suficient acasă din diferite motive își fixează informațiile de bază desprinse din lecția predată. În deschiderea conferinței „Lecții eficiente – cum să folosești eficient cele 50 de minute din lecție”, Mihai Pop a mai enumerat încă patru activități de care profesorii trebuie să țină cont la fiecare lecție: transmiterea informației astfel încât elevul să o înțeleagă, acordarea feedback-ului, implicarea elevilor și alocarea unor minute de literație.

„Am propus colegilor model de lecție prin care le cerem să creeze niște reflexe copiilor, să facem aceleași lucruri. La învățământul primar, știți că reușiți să le creați copiilor niște reguli foarte clare și știu în permanență ce au de făcut. În învățământul gimnazial și apoi și liceu lucrurile astea se pierd, pentru că fiecare dascăl vine cu regulile lui. Copiii sunt prinși într-o centrifugă și nu mai știu unde să se îndrepte. Și am zis «hai să facem toți cinci lucruri în fiecare lecție!»”, a explicat șeful ISJ Maramureș.

„Să stabilim un obiectiv foarte clar, pe care să-l prezentăm la început și, la final, copilul să știe că am vorbit despre acel lucru”, a menționat acesta ca primă regulă pentru profesori.

În continuare, cadrele didactice trebuie să le ofere copiilor feedback-uri pozitive în mod constant și să se asigure că mare parte dintre aceștia participă activ la oră.

„Să dăm copiilor două lucruri obligatorii: un feedback pozitiv și de fiecare dată și să îi integrăm pe copii în lecție – cel puțin 75% dintre ei să lucreze de fiecare dată. Dacă ei nu participă la lecție, de multe ori, lecția este degeaba”.

O altă regulă propusă de Mihai Pop este aceea de a introduce minute de literație în cadrul fiecărei ore, indiferent de disciplină. Această măsură vine în contextul în care analfabetismul funcțional a ajuns să fie tot mai răspândit în rândul românilor.

„Apoi am cerut tuturor să aibă cinci minute de literație, pentru că avem o problemă mare la nivel național cu analfabetismul funcțional. Nu o să cerem doamnei de Chimie să citească Harap-Alb. La Chimie să citească despre chimie și la Biologie despre biologie. Dar să-i facem prin copii să înțeleagă și să le traducem din limba română în limba română de fiecare dată, pentru că problema este mare și gravă și este generală”.

În plus, cadrele didactice trebuie să pună accentul pe fixarea și asimilarea informațiilor predate. Astfel, majoritatea elevilor, care nu se pregătesc suficient acasă, vor fi pregătiți, spune el.

„La final, de fiecare dată trebuie să avem, după consolidare, minute de învățare. Știm că cei mai mulți dintre copii, din cauza socialului și a problemelor de tot felul, învață sau se pregătesc prea puțin acasă. Dacă știm că în clasa în care noi ne aflăm lucrul ăsta nu se întâmplă, atunci predăm mai puțin și învățăm împreună cu ei în clasă, pentru că altfel am predat lecția degeaba”.

„Cred că este important ca toți să răspundă, nu doar profesorii de Limba Română sau Matematică sau profesorii care predau materii de Bacalaureat. Noi, toți ceilalți care nu predăm Limba Română și Matematică, am putea să avem minute de literație de fiecare dată sau să exersăm competențe matematice sau orice alt fel de competență pentru a putea să-i sprijinim pe cei care au Bacalaureatul”, a completat acesta.

Redăm pe larg intervenția lui Mihai Pop, șeful Inspectoratului Școlar Maramureș:

„Există o diferență foarte mari între mediile de la clasă și mediile de la Evaluarea Națională. Vă dau un singur exemplu: avem copil cu media gimnazială 9,58, iar la Evaluare a obținut media 2,40. Sunt destul de multe astfel de astfel de situații și asta ne spune că mai trebuie să facem ceva. Pornind de la această realitate, toamna trecută am spus «hai să ne oprim, hai să lăsăm un pic birocrația deoparte și să ne întoarcem la lecții. Să facem tot ce ne stă în putință ca să ne întoarcem acolo și să facem ceea ce trebuie pentru copii.

Am discutat cu colegii directori și am venit cu trei propuneri. Ce am adus nou în povestea asta a lecției? Am venit cu mai multă prezență a celor care se pricep în clasă. Am cerut directorilor să facă mai multă asistență la la ore. Am cerut directorilor să facă asistență împreună cu profesorii la oare pentru a vedea un feedback cât mai pozitiv și cât mai corect din ceea ce dăm colegilor profesori.

Am venit cu o fișă de asistență care nu este nouă. O găsim în liceele pedagogice și o găsim și modelul britanic. Este foaie albă cu o linie trasă la mijloc. În stânga punem ce face profesorul, în dreapta ce face elevul și dacă cele două lucruri se întâlnesc, înseamnă că lecția a fost bună.

Am propus colegilor model de lecție prin care le cerem să creeze niște reflexe copiilor, să facem aceleași lucruri. La învățământul primar, știți că reușiți să le creați copiilor niște reguli foarte clare și știu în permanență ce au de făcut. În învățământul gimnazial și apoi și liceu lucrurile astea se pierd, pentru că fiecare dascăl vine cu regulile lui. Copiii sunt prinși într-o centrifugă și nu mai știu unde să se îndrepte. Și am zis «hai să facem toți cinci lucruri în fiecare lecție!».

Să stabilim un obiectiv foarte clar, pe care să-l prezentăm la început și, la final, copilul să știe că am vorbit despre acel lucru.

Să dăm copiilor două lucruri obligatorii: un feedback pozitiv și de fiecare dată și să îi integrăm pe copii în lecție – cel puțin 75% dintre ei să lucreze de fiecare dată. Dacă ei nu participă la lecție, de multe ori, lecția este degeaba.

Apoi am cerut tuturor să aibă cinci minute de literație, pentru că avem o problemă mare la nivel național cu analfabetismul funcțional. Nu o să cerem doamnei de Chimie să citească Harap-Alb. La Chimie să citească despre chimie și la Biologie despre biologie. Dar să-i facem prin copii să înțeleagă și să le traducem din limba română în limba română de fiecare dată, pentru că problema este mare și gravă și este generală.

Apoi, la final, de fiecare dată trebuie să avem, după consolidare, minute de învățare. Știm că cei mai mulți dintre copii, din cauza socialului și a problemelor de tot felul, învață sau se pregătesc prea puțin acasă. Dacă știm că în clasa în care noi ne aflăm lucrul ăsta nu se întâmplă, atunci predăm mai puțin și învățăm împreună cu ei în clasă, pentru că altfel am predat lecția degeaba. Dacă toți am face lucrurile astea, dacă în fiecare sală profesorală, în fiecare consiliu profesoral s-ar discuta lucrurile astea, fie că suntem în cea mai îndepărtată școală din mediul rural sau în cel mai mare colegiu național, lucrurile ar fi mai bine, pentru că toți ne-am asuma performanța sau neperformanța școlii atunci când ea nu este obținută.

Cred că este important ca toți să răspundă, nu doar profesorii de Limba Română sau Matematică sau profesorii care predau materii de Bacalaureat. Noi, toți ceilalți care nu predăm Limba Română și Matematică, am putea să avem minute de literație de fiecare dată sau să exersăm competențe matematice sau orice alt fel de competență pentru a putea să-i sprijinim pe cei care au Bacalaureatul”.

VIDEO Conferința „Lecții eficiente – folosirea eficientă a celor 50 de minute din oră”

Citește și

Ministrul Educației, întrebat dacă mai știe să facă un calcul diferențial: Acele exerciții de matematică, poate complicate de liceu, m-au ajutat să nu fiu prost. Ele sunt pentru creier ca mersul la sală pentru corp. Nu mergi la sală neapărat ca să fii campion, dar „te ține în priză”

RAPORT 42% dintre elevi nu pot interpreta o informație, nu pot construi idei proprii, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, arată Raportul național de literație / Doar 11% au competențe funcționale de literație

INFOGRAFICE Profesorii ar putea întări competențele socio-emoționale ale elevilor prin feedback, activități extracurriculare sau întărirea sentimentului de apartenență la comunitatea școlară, dar puține cadre didactice se simt pregătite pentru astfel de lucruri – studiu internațional OCDE

Daniel David despre scopul schimbării planurilor-cadru: Aș vrea să văd o reducere drastică a analfabetismului funcțional, care este de 47 – 48% la nivelul liceului

Analfabetismul funcțional este problemă de securitate națională, avertizează ministrul Daniel David: Lipsa de alfabetizare științifică a peste 40% dintre români și faptul că avem 3 Românii antagonizate pun la risc statul pe care îl avem. Avem România tradițională, România antisistem și România euroatlantică