Mihaela Popa, fost secretar de stat în Educație: Alergăm prin materie, dăm “informație”, nu facem educație, nu avem timp să vorbim cu elevii

16.057 de vizualizări
Foto: Facebook.com
Profesorii ”aleargă prin materie”, ”dau informație” și nu au timp să discute cu elevii, ”să vedem dacă trăiesc drame în familie, dacă sunt flămânzi”, scrie Mihaela Popa, fost secretar de stat în Ministerul Educației, profesor de Matematică la un colegiu din Iași. În reacție la cazul profesoarei de japoneză din Capitală, înjunghiată miercuri de un elev de clasa a X-a, Mihaela Popa subliniază că profesorii nu au timp să consolideze materia ”folosind jocul și creativitatea, nu facem decât să le arătăm [N. Red. elevilor] că “nu pot” ține ritmul și atunci apar meditațiile”.

Profesoara se întreabă: ”Elevul violent din clasa a X-a e reținut. Și după? Și iar după?… Înțelegem ceva din ce se petrece în scoală românească, în care în fiecare an ni se repetă că “educația e prioritate națională”? În acest moment nimic, dar nimic nu e așa cum se zice”.

Și continuă punctând că învățământul nu e gratuit și că ”educație nu înseamnă toată ziua teste și iar teste și iar evaluări și iar statistici”.

  • Amintim că elevul de 16 ani la Colegiul Național „Ion Creangă” din București, arestat preventiv pentru 30 de zile, este acuzat de tentativă de omor calificat. Procurorii susțin că ”a premeditat săvârşirea faptei, s-a interesat despre pedeapsa aplicabilă, a făcut planuri în legătură cu modul în care urma să acţioneze şi s-a înarmat cu un cuţit”.

Redăm mai jos mesajul fostului secretar de stat:

”Elevul violent din clasa a X-a e reținut. Și după? Și iar după?… Înțelegem ceva din ce se petrece în scoală românească, în care în fiecare an ni se repetă că “educația e prioritate națională”? În acest moment nimic, dar nimic nu e așa cum se zice:

1. Învățământul nu e gratuit. Și nu e!

2. Educație nu înseamnă toată ziua teste și iar teste și iar evaluări și iar statistici.

3. Alergăm prin materie, dăm “informație”, nu facem educație, nu avem timp să vorbim cu elevii, să vedem dacă trăiesc drame în familie, dacă sunt flămânzi, nu avem timp să consolidăm materia folosind jocul și creativitatea, nu facem decât să le arătăm că “nu pot” tine ritmul și atunci apar meditațiile…

4. Discutam banalități din România Educată, că să ținem mintea ocupată celor care ar putea vedea “Elefantul” din Lege și uităm mereu de elev și profesor.

5. Umilim zi de zi și elevii și profesorii, iar elevii în proporție covârșitoare decid să plece în alte țări, iar profesorii, din ce în ce mai puțini, decid să nu mai fie… profesori…

Elevul X e arestat… S-a rezolvat problema”.

Mihaela Popa este profesoară în Iași, a fost europarlamentar PDL în perioada 2007-2008, senator PNL în perioada 2008 – 2016, iar în septembrie 2020 a fost numită în funcția de secretar de stat pe fonduri europene, funcție pe care a ocupat-o până în februarie 2021, când poziția a fost preluată de Marina Manea, odată cu schimbarea Guvernului Orban.


26 comments
  1. Păi da, săracul elev, strigă creștinii.
    La drama trăită de profesoară și de eleviii prezenți la acest măcel, se gândește cineva?
    Astfel de persoane ar trebui să facă închisoare pe viață indiferent dacă au discernământ sau nu.

    1. Bună ziua! Nu critic nici copilul, nici profesorul! Sunt CD și eu și am copil in instituțiile de învățământ și mă revolta până la nesfârșit atitudinea și aroganță unor ,, profesori”! Uneori chiar compătimești elevii care nimeresc peste așa CD! Dar nu judec pe nimeni! Sunt mândră că încă există PROFESORI în instituțiile de învățământ!

  2. Suntem sătui de EXPERȚI ca doamna Mihaela Popa, care, din 2007 și până astăzi nu a făcut nimic remarcabil pentru învățământ, dar acum e foarte inteligentă și emite mari judecăți de valoare. Mi-e scârbă!

    1. Zici ce vrei in comentariul tau, ca oricum scrii din spatele unei tastaturi plina de firmituri si nu te poti ridica de pe scaun de cat esti de gras. Doamna Popa a fost profesoara mea de matematica timp de 3 ani, si pot spune ca se dedica sa ajute elevii, atat in clasa, cat si in minister. Ca nu i se da voie fiindca niste javre cu rang mai mare isi urmaresc castigul propriu, este partea a doua, dar dumneaei a propus mai multe proiecte in favoarea elevilor si profesorilor din invatamantul preuniversitar din Romania

  3. De tot ce scrieți aici v – ați dat seama cand atrageați fonduri europene la minister?
    Sau in timp ce profesați efectiv?

  4. Politrucii își dau cu părerea! În lunga sa activitate politică, nu de profesor, ce a făcut doamna înspre binele învățământului românesc?

  5. Aveti mare dreptate. Nimeni nu se gandeste la cauza din spatele gestului acestui elev.
    De ce un elev bun, fara antecedente a ajuns in stare sa faca asa ceva. Nu cumva din cauza presiunii scolare? Multi elevi sufera de depresie din cauza stresului scolar, surmenajului, din cauza sistemului. Materii inutile, volum mare de informatii, teme peste teme, pierderea ritmului, disperare…si ne mai miram de ce clacheaza elevii…
    Da, vrem o scoala ca afara, pentru copiii nostri. Vrem sa fie sanatosi din punct de vedere emotional pt a se putea dezvolta ca oameni. Vrem sa se duca cu drag la scoala.
    Pentru asta trebuie sa investiti in profesori din punct de vedere material, dar si prin programe speciale dedicate profesorilor. Sa devina cei mai buni mentori si psihologi pentru copii. Sa invete metode de predare, sa se autoinventeze, sa le sensibilizeze inima, sa-i invete prin joaca…
    O fi greu?

    1. Oare nu din alte cauze? De ce se induce in mintea elevilor că trebuie să fie permanenți fericiți, iar școala trebuie sa contribuie din plin la asta? Invățarea presupune un efort, mai mare sau mai mic , după putință și dorința. Pentru efortul elevului acesta este evaluat iar daca evaluarea e corecta de ce sa fie ,,nefericit”? Mai terminați cu prostii de genul învățare prin joc, fericire continua( semn de nesănătate psihica, as zice), evaluare doar când elevul este pregătit etc.
      Apropo de pregătit: pregătirea pt viața, pt viața reală, înseamnă și respectarea unor reguli, pe care elevii sunt din ce in ce mai puțin dispuși să le respecte, iar școala are tot mai puține pârghii pentru a le aplica . Asta e problema, restul e praf in ochi.

    2. Aberați gingaș, domnule Anonim. Discuția curentă nu este despre cum școala trebuie să crească un copil (familia unde este?) ci despre un incident absolut de neimaginat într-o lume normală.

      Indiferent cât de ”stresantă” e școala, niciun elev (până la acesta) n-a stat să studieze cât poate fi pedepsit dacă omoară un om, n-a planificat să aducă un cuțit cu el (pentru un test ”neanunțat”? Dacă nu primea test, ce făcea cu cuțitul?), nu a spus colegilor că ar trebui ucisă profesoara, și nu a trecut la fapte! Repet, până acum. Vom vedea ce urmează.

      Vă rog să nu mai căutați scuze, sunt penibile – elevul respectiv are cu siguranță probleme mari, dar ele trebuie adresate de către specialiști. Nu de frica unui test ajungi la crimă. Și nici neadaptarea la ritmul clasei te face să încerci un omor premeditat.

      Vă puteți pune în situația profesoarei respective, care trebuie să meargă la ore la clasa aceea, eventual cu elevul întors în ea, pentru restul anului? Faceți un exercițiu de imaginație.

  6. Este o consecință directă a unui curriculum îmbătrânit, încremenit în anii 60-70, care creează probleme de sănătate serioase ca scolioza, bulimia de stres, depresia etc. Vorbim de programe încărcate, manuale cu erori și metodică greoaie. Surprinzător însă, soluțiile sunt extrem de simple. Un număr redus de legi, bazate pe anumite principii simple și de bun simț, ar rezolva o mare parte din problemă.

    1. În educația românească, participarea în comisiile de programe, manuale sau metodici nu este condiționată de un număr de ani de predare la grupa de vârstă respectivă. Astfel, ajung să elaboreze programe de gimnaziu persoane care n-au predat niciodată, nici măcar o zi, la gimanziu. Educația nu constă doar în cunoașterea unei anumite discipline, ci presupune și o practică pedagogică asemănătoare rezidențiatului medical. Un chirurg nu poate opera în lipsa unui rezidențiat.

    LEGEA 1: Pentru participarea în comisiile de programă, manuale sau metodică persoanele respective să fie acceptate doar cu un minimum de cinci ani de predare la grupa de vârstă respectivă.

    2. Din păcate, multe manuale sau metodici sunt acceptate și datorită funcției pe care unele persoane o dețin.

    LEGEA 2: Dacă un autor de manuale deține și o funcție importantă, atunci această situație să fie considerată CONFLICT DE INTERESE.

    Nu mai vorbim de autori de manuale care fac parte și din comisiile de aprobare.
    Lucrurile sunt simple. Sunt însă mai greu de făcut, dar simple sunt.

    1. Nu este adevarat! La toate materiile s-a scos foarte multa materie. Toti colegii mei profesori se plang ca nu mai au ce sa predea. Ca totul e mult prea usor. La Limba romana le-a scos aproape toata literatura ( cel putin de cativa ani buni nu se mai da nici un subiect de Literatura la examenul de Evaluare. La partea de redactare au subiecte de genul: vacanta preferata, vizita la bunici, rezumat dupa unul din cele 2 texte de la subiectul 1. Eu in 1998 am avut de comentat din mintea mea, tot poemul Scrisoarea 3 de Mihai Eminescu si balada Miorita, am avut fraza cu 8 subordonate si foarte multe cuvinte de analizat. Acum nu se mai dau cuvinte de analizat si au maximum 4 subordonate care sunt numite in exercitiu trebuie sa aleaga daca este aceea sau o alta. La matematica iar e mult prea usor, eu dupa atatia ani in care nu am facut matematica am stiut sa rezolv jumatate din subiect si sunt profesoara de limba straina! Se plictisesc la scoala, santajeaza profesorii care sunt mai noi in scoala, nu sunt in Consiliul de administratie, sau sunt suplinitori( daca acestia nu sunt foarte autoritari sau impozanti chiar prin aspectul fizic). Mi-au dat cu buretele in cap, fac punte cate 2 baieti atunci cand avem la subsol unde nu sunt camere de supraveghere sa ies din clasa, sting lumina in ora la sfarsitul ei, vorbesc urat. Un baiat care ma hartuieste de la inceputul anului scolar a spus ca daca ii trec nota 8 pe test in catalog face contestatie si isi cheama parintii la scoala fiindca se bazeaza pe o interpretare a unui exercitiu: eu si alti colegi de-ai lui spunem ca imaginea in care fata-din exercitiu-mananca de-abea un croisant si un mar este micul dejun, iar farfuria de ciorba cu pahar de apa ar putea fi bol cu cereale! Eu si multi colegi ai acestui copil spunem contrariul dar el vrea sa se asigure ca va avea media 10, timp in care alti colegi imi dau cu buretele in cap, striga la mine, vorbesc urat, rad una intruna si am mai scris mai sus.

  7. Facem dosare de burse (și nu sunt puține) și multe altele. Am devenit funcționari publici, nu mai avem timp să facem educație.

    1. Sa le spuneti si celor care viseaza ca un profesor munceste 4 ore pe zi si din cauza asta meritam salarii mici.

      1. Un cadru didactic de predare ar fi mult mai eficient la clasa si in cazul instruirii si in cel al educatiei, daca ar lucra celelalte 4 ore tot la scoala, in cadrul unor birouri comune, cu socializare intre colegi, cu control administrativ si cu urmarirea atenta a intereselor elevilor. Sunt scoli cu clase goale folosite drept spatiu de depozitare. Individualismul din invatamant creeaza toate problemele.

    2. Să fi fost în locul doamnei – Mihaela Popa, eu nici n-aș fi mai deschis gura! Ce fac acești domni pentru oameni când ajung în funcții?! Nu fac nimic pentru că trebuie să se conformeze unor interese meschine….!
      Îl întreabă profesorul pe elev, dacă a mâncat, dar pe profesor cine-l întreabă, dacă a mâncat?! Consider că fiecare părinte trebuie să fie responsabil, altfel aceștia sancționați/pedepsiți!!! Unde sunt instituțiile care trebuie să facă asta?! Cine verifică acasă copiii din medii defavorizate?! Cine știe că un copil nu vine la școală cu mâncare, cu pix.. într-o zi sau mai multe, iar părinții acestuia au grijă să – și asigure tutunul necesar!? Știe această doamnă câți elevi sunt rămași in grija cuiva, iar părinții sunt la muncă în străinătate?!
      Se dau toți viteji când nu mai ocupă funcția mult dorită!!! Măsurile sociale câteodată sau chiar mereu dezumanizează și promovează lenea în societate!
      Cât despre elevul care a sărit la gâtul profesoarei, nu cred c-a făcut asta pentru că nu mâncase acasă!

      1. Nu cred ca ar trebui sa fiți asa drastica. Doamna și a asumat funcțiile politice pe care le a avut, în consecință eu cred ca a încercat sa facă ceva pt învățământ. Problema societății noastre și nu doar a învățământului este lipsa de unitate. Nu am fost educați sa vedem mai mult decât interesul propriu, problemele altora nu sunt importante pentru noi. Și mai ales suntem toți specialiști, știm sa criticam, dar nu facem nimic constructiv.
        E trist.

  8. Stimata colega,

    Am cititi articolul dvs.
    Procesul de invataminte are doua laturi: laturi instructiva si cea educativa, pe care nu le putem desparti decat teoretic. Acest aspect merita o atentie deosebita si trebuie tratat cu seriozitate, bazate pe principii psiho- pedagogice.

    Problema violentei in scoli e veche.
    Despre acest lucru am publicat articolul. ” SCOALA tiraniei”, in oct. 1997, in ” Cuvantul Libertatii, Dolj, pe care il postez mai jos.

    A bon entendeur, salut!
    Cu stima,
    I. C. from NY
    SCOALA TIRANIEI

    In Franta , remarca Jacques Julliard, in cronica sa “L’ école de la
    tiranie”, violenta este in crestere constanta, afectandu-i atat pe profesori si
    personalul administrativ, cat si pe elevi.Violenta ia diferite forme, incepand cu
    amenintari si injurii, pana la lovituri cu pumnul, cu cutitul sau chiar cu pistolul, fara
    a mai vorbi de distrugeri materiale de localuri si autovehicule. Cand Directia Centrala
    de Securitate Publica face cunoscuta cresterea delictelor in scoli, aceasta nu vizeaza
    decat fapte inregistrate, care au dat curs la plangeri si anchete, fapt ce nu reprezinta
    decat partea vazuta a icebergului.Un director de scoala, de ex., refuza sa depuna
    plangere impotriva unui tanar de 18 ani, pentru a nu-i distruge viitorul. Multi profesori
    sunt amenintati sau santajati de parinti pentru a mari notele odraslelor lor. Autorul
    articolului se intreaba daca nu va trebui sa se acorde profesorilor dreptul de a purta
    arma sau daca nu va trebui sa voteze alocarea de fonduri speciale pentru a invata pe
    profesori karate sau alte arte martiale, asa cum au facut deja la Shleswig-Holstein.Unii
    profesori din licee si gimnazii de cartier au reactionat public la violenta, intrerupand
    lucrul. Sa privim lucrurile cu curaj , in fata. In esenta ei, scoala este un loc inchis,
    unde nu exista nici drepturi si nici democratie. Numai in aceste conditii se spera sa
    ramana un loc de non-violenta. Aceste adevaruri sunt greu de inteles intr-o societate
    fondata pe ideologia egalitarista si pe un sistem compasional. S-a vrut o scoala deschisa
    catre viata, in timp ce , de fapt, ar fi trebuit ca viata sa se deschida pentru valorile
    scolii. S-a pretins o scoala deschisa catre valorile vietii, cand de fapt scoala este
    deschisa catre valorile difuzate de televiziune: ban,drog, coruptie,violenta,
    obscenitate, prostie, iar aceasta deschidere a dat rezultatele pe care le cunoastem. S-a
    vrut sa se stabileasca logica dreptului si a democratiei in scoala. Este oare acest lucru
    compatibil cu faptul ca intre professor si elev este un raport de inegalitate si de
    dependenta?, se intreaba autorul articolului respectiv.Prin autoritate , in mod liber
    aceptata a profesorului, se realizeaza un lucru un pic misterios, mai mult decat un
    simplu transfer de cunostinte, pe care noi il numim educatie.Aceasta nu este in mod
    prioritar o chestiune de cunostinte , ci mai ales de influenta.Ea este conditionata de
    legile imitatiei, studiate de Gabriel de Tarde, sociolog francez, care a pus bazele
    scolii franceze de criminologie(1843-1904).Educatia se sprijina, potrivit lui Platon, pe
    admiratia pe care o arata elevul pentru profesor. Famila renunta la orice
    responsabilitate in materie de educatie a tineretului si transfera, in mod simbolic,
    aceasta sarcina coplesitoare scolii. Dar familiile fac totul pentru a-i priva pe
    educatori de orice autoritate asupra elevilor.Intr-o societate in care e mai putin grav
    si mai putin periculos sa lovesti un professor decat un politist, profesorii sunt lipsiti
    de mijloace de actiune si fara influenta, remarca J.Julliard. Scoala ramane un loc de
    obligatie- acea faimoasa obligatie scolara-dar lipsita de posibilitatea de a sanctiona.
    Ea tinde sa devina un western fara sheriff, iar consecintele morale ale unei astfel de
    situatii depasesc cu mult mediul scolar. Cert este ca sunt multe explicatii ale acestei
    stari de lucruri.Se poate conta pe politica moralizatoare a partidelor de dreapta si pe
    sociologizarea fenomenului de violenta de catre partidele de stanga.Nu vreau sa remarc,
    spune autorul in continuarea articolului , decat faptul ca o societate in care profesorii
    sunt loviti,se degradeaza si este gata pentru DICTATURA. Iata ce spune Platon in cartea a
    VI-a, intitulata “Republca”, acum 2500 de ani, la Atena: “In momentul
    in care parintii obisnuiesc sa lase pe copii sa faca ce vor, in momentul in care
    educatorii tremura in fata elevilor si prefera sa-i flateze, in momentul in care tinerii
    dispretuiesc legile, pentru ca nu mai recunosc nimic mai sus decat ei,, acesta este
    atunci debutul TIRANIEI”. Ce parere aveti ? Platon e de actualitate? Incotro scoala
    noastra?Ar trebui, cat nu e prea ,(better tarziu late than never sau mieux vaut tard que
    jamais) sa se dezbata aceasta spinoasa problema. Eu cred , la fel ca si J.Julliard, ca
    scoala ar trebui sa fie punctul de plecare de non-violenta si un loc de educare a
    iubirii.

    Ion C., NY

    1. Imi cer scuze pentru niste greseli.
      Iata corectarile:
      ….: latura instructiva si cea educativa…..
      …. bazandu- ne pe principii psiho-pedagogice…
      Multumesc pentru intelegere!

  9. Zic sa discutam cu ei daca au cutite in ghiozdane, daca vor sa ne asasineze, altele asemenea…. Aceste persoane, care nu stiu pe ce lume sunt, au adus invatamantul in starea in care este…. Este vorba despre o tentativa de asasinat cu premeditare si ea vorbeste despre parcurgerea materiei!

  10. În sfârșit o opinie pertinenta, care surprinde în câteva fraze “esența” învățământului autohton. Cu atât mai lăudabilă aceasta evaluare fiind făcută de un prof. de matematica.

  11. Doamna profesor nu e tocmai profesor, ci mai repede om politic, sa zicem. Vreun deceniu și jumătate. Invățare prin joc, profesorul-entartainer, învățare fara efort, profesorul-clovn și alte bazaconii de genul asta se pare că susține doamna cu pricina .
    Mihaela Popa este profesoară în Iași, a fost europarlamentar PDL în perioada 2007-2008, senator PNL în perioada 2008 – 2016, iar în septembrie 2020 a fost numită în funcția de secretar de stat pe fonduri europene, funcție pe care a ocupat-o până în februarie 2021, când poziția a fost preluată de Marina Manea, odată cu schimbarea Guvernului Orban.

    1. Întrebată de 1 decembrie care este prima strofă din imnul național….. , ei da, nu a știut!!!!! Era președinta comisiei de învățământ din camera deputaților!!!! Cea mai bună performanță este de carătoare de geantă a regimului băsescu.

  12. Elevul X suporta consecintele, de ca va bagati in treaba justitiei? Ati avut grija prin legile care le ati dat elevii sa nu mai raspunda de faptele lor. Juridic raspund cei care au 16 ani si daca Doamne fereste acest elev nu va răspunde si se va musamaliza sa nu va mirati de ce va urma.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Standardele minimale pentru titlurile de profesor universitar și conferențiar – criticate de Facultatea de Administrație și Management Public din ASE București. Memoriu adresat Ligiei Deca: „Este îngrijorător faptul că indicatorii care vizau componenta didactică au fost complet eliminați”

Standardele minimale naționale naționale pentru conferirea titlurilor de conferențiar și profesor universitar, a atestatului de abilitare și a diplomei de doctor, elaborate de CNATDCU și care au stârnit critici numeroase…
Vezi articolul
Raport Banca Mondială

Geografia din nou materie de examen la Evaluare și BAC și mutarea ei în domeniul “Științe”, cerută de Societatea de Geografie din România după rezultatele la PISA 2018

“Testarea PISA, la care România participă încă din septembrie 2000, acoperă trei domenii principale: Matematică, Lectură și Științe. Testarea își propune, printre altele, să evalueze ‘alfabetizarea științifică’. Dar Geografia, ca…
Vezi articolul