Mihaela Nabăr, director executiv World Vision Romania, despre rezultatele PISA 2022: Nu este vorba nici pe departe de reziliență. Noi vedem în fiecare zi copii care nu știu să scrie și să citească / Dacă era probabil alt sector, aveam declarată stare de urgență

„Rezultatele PISA, din păcate, nu ar trebui să ne uimească. Nu este vorba nici pe departe de reziliență, în momentul în care nu ai niciun fel de indicator de bunăstare și de succes în evaluarea PISA, atunci când te uiți la România. Noi vedem în fiecare zi copii care nu știu să scrie și să citească. Dacă era probabil alt sector, aveam declarată stare de urgență”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision Romania, la dezbaterea organizată de Edupedu.ro și World Vision România despre rezultatele obținute de România la testarea PISA 2022. 

• În România decalajele de performanță sunt mai pregnante și performanța dintre elevi la matematică este mult afectată de statutul socio-economic, a declarat Gabriela Noveanu, coordonator Național PISA 2022 de la Institutul de Științe ale Educației.

„Sunt niște rezultate care erau foarte predictibile, care nu țin de reziliență. Sunt extrem de influențate de statutul socio-economic al copiilor noștri din cele mai vulnerabile medii”, a adăugat Mihaela Nabăr. 

„Cifrele acestea sunt extrem de dureroase, când le vezi la firul ierbii. Noi vedem în fiecare zi copii care nu știu să scrie și să citească și apoi, nu știu să aplice ceea ce știu să scrie și să citească. Da, s-au făcut eforturi, da, au avut acces la resurse cei din urban, dar cei din rural nu. 

Dacă era probabil un alt sector, până la momentul acesta aveam declarată stare de urgență în România”, a susținut Mihaela Nabăr.

Declarații Mihaela Nabăr, director executiv World Vision Romania, dezbatere online PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii:

„Sunt lucruri pe care aș vrea să le aduc din experiența noastră din rural, pentru că suntem de fiecare dată în papucii omului care stă lângă profesor sau lângă cadru didactic, al celui care stă de cele mai multe ori lângă copil. 

Dacă ar fi să mă uit la datele pe care le avem din studiile noastre, rezultatele PISA, din păcate, nu ar trebui să ne uimească. Nu este vorba nici pe departe de reziliență. N-ai cum să spui că este vorba despre reziliență, în momentul în care nu ai niciun fel de indicator de bunăstare și de succes în evaluarea PISA, atunci când te uiți la România. Adică, m-aș uita pur și simplu la definiția rezilienței și de acolo aș porni, ce înseamnă reziliență educațională.

Copiii ne spun foarte clar, nu avem încredere în profesori. Deși profesorul este de cele mai multe ori sau ar trebui să fie, în clasă, în procesul de educare și de învățare, alături de copil, el, de fapt, nu este. 83% dintre copiii noștri ne spun că atunci când au situații sensibile sau probleme care le afectează învățarea nu merg către profesorii lor, pentru că nu au încredere în ei.

Cred că aici ar trebui să vedem ce putem să facem astfel încât profesorii să poată să-și dezvolte aceste competențe, să poată să transmită către copii această încredere de care avem foarte mare nevoie în procesul de educare. 

Ceea ce ne îngrijorează pe noi extrem de tare este faptul că a crescut decalajul din nou. Așa cum spuneam, nu este vorba de reziliență, decalajul acesta este văzut în analizele noastre în fiecare lună. Cifrele acestea sunt extrem de dureroase, când le vezi la firul ierbii. Noi vedem în fiecare zi copii care nu știu să scrie și să citească și apoi, nu știu să aplice ceea ce știu să scrie și să citească. 

Da, s-au făcut eforturi, da, au avut acces la resurse cei din urban, dar cei din rural nu. Din ceea ce vedem noi în acest moment în teren, față de testele PISA și rezultatele pe care copiii le aveau în 2018, rezultatele sunt mai slabe acum, mult mai slabe. Ceea ce văd în teren în fiecare zi, și anul acesta am ajuns la peste 300.000 de copii din cele mai vulnerabile comunități, este absolut îngrijorător și dezastruos. Adică acești copii ai noștri sunt acolo, la doi, unde testele PISA ni-i evidențiază. 

Dacă ne uităm la date, indicatorii arată mult mai rău în rural. Spre exemplu, la rata de părăsire timpurie a școlii avem 15% național, în rural este 25,7% dacă ne uităm la câți copii pierdem pe drum și dacă ne uităm câți am înscris în 2011 și câți au mers la bacalaureat și au și luat bacalaureatul în 2023, vedem că am pierdut enorm pe drum, peste 50% dintre copiii noștri, și majoritatea vin din rural. 

Mai mult decât atât, dacă mă uit la profesorii din rural și compar cu cei din urban, ei ne spun într-o proporție covârșitoare că nu se simt pregătiți să facă față nevoilor educaționale ale copiilor pe care îi au la clase. Acestea sunt date, cifre și procente. Ceea ce ne arată PISA, mai ales că raportul acesta este extrem de generos și din punctul nostru de vedere, al organizațiilor care analizăm maniera în care statutul socio-economic îți influențează educația, ne dăm seama că da, într-adevăr, statutul socio-economic și în special ruralul influențează major rezultatele la PISA.

Dacă ar fi să să ne uităm la ce ar trebui să facă profesorii, acei profesori pe care îi vedem în fiecare zi cu aceleași metode ca acum mulți, mulți ani la clase în rural, ar trebui să schimbe în primul rând metoda de predare. Practic, tot procesul de învățare ar trebui să să fie schimbat. Cum se face acest lucru? Evident, specialiștii de aici știu mai bine decât mine. Ar trebui să avem coerență, să nu avem învățământul primar și secundar unde ne uităm la competențe și în liceu ne uităm la niște norme metodologice care de direcționează, pentru că încă nu avem planurile carduri. Sunt niște rezultate care erau foarte predictibile, care nu țin de reziliență. Sunt niște rezultate care sunt extrem de influențate de statutul socio-economic al copiilor noștri din cele mai vulnerabile medii. 

Dacă era probabil un alt sector, până la momentul acesta aveam declarată stare de urgență în România. Ne uităm în continuare la date, dezbatem în continuare, evident că sunt și chestiuni care s-au îmbunătățit, dar aș vrea să pun întrebarea aceasta către cei care sunt aici și cu care dezbatem aceste cifre. Dincolo de dezbatere, ce va fi, ce luăm și ce soluții vedem pe fiecare dintre dintre indicatorii care sunt extrem de gravi? Cum facem, pentru că și domnul Miclea spunea mai devreme că vom veni cu răspunsul doar atunci când avem criză. Pentru a avea o criză, trebuie să declarăm la nivel național stare de urgență. Suntem dispuși să facem aceasta vreunul dintre noi?” 

VIDEO Dezbaterea online „PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii. Cheia reală de citire a rezultatelor și opțiunile României“, organizată de Edupedu.ro și World Vision România:

Citește și:

„La nivel de sistem, foarte puțină valoare adăugată este produsă de școlile private”, iar școlile publice au rezultate mai bune în ansamblu – Andreas Schleicher, expert OCDE, pe baza rezultatelor testării internaționale PISA 2022

EXCLUSIV Daniel Funeriu, despre rezultatele PISA 2022: Care e rolul școlii? Să transmită cunoaștere solidă sau soft skills, chestii care servesc în viață? Învățați copiii să discearnă ce este esențial și ce este periferic

EXCLUSIV Cercetătorul Dacian Dolean, despre rezultatele PISA 2022: Problema noastră este că avem prea multe soluții, sfaturi și afirmații și prea puține întrebări / O soluție oferită a fost alocarea a zeci de milioane de euro pentru cursuri de formare, dar nu am citit întrebări legate de efectul lor asupra elevilor

EXCLUSIV Mircea Miclea, despre rezultatele la PISA 2022: Este aberant să spui că a rămâne pe penultimul loc este reziliență. Este un loc din care nu prea mai poți coborî / Soluția nu este a înmulți evaluările elevilor, ci de a converti rezultatele de la evaluări în programe remediale personalizate

EXCLUSIV Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație: Elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți când trebuie să aplice ce au învățat

LIVE VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României