Migrația cu viză de flotant, subiectul unei viitoare cartografieri a școlilor, cuprinsă în “România Educată”

5.503 vizualizări
Foto: © German Vagner | Dreamstime.com
Celebra și controversata migrație cu viză de flotant înainte de începerea școlii va face subiectul unei cartografieri a sistemului de învățământ românesc, potrivit proiectului “România Educată”. Practica vizează școlile considerate foarte bune, unde copiii au întâietate la înscrierile din clasa pregătitoare dacă au reședința în circumscripția școlii respective, altfel mai pot fi repartizați la cerere pe locurile rămase libere. De-a lungul anilor, mii de părinți au optat pentru practica ilegală a obținerii vizelor false de flotant, poliția descoperind și situații în care zeci de persoane aveau „reședința” într-un apartament mic de lângă o școală bună, însă acestea locuiau, evident, la altă adresă. Anul trecut, autoritățile au luat măsuri legislative pentru a împiedica această practică.

România Educată anunță o cartografiere locală a rețelei școlare, printr-o „metodologie unitară și comparabilă la nivel național care va reglementa rata de aglomerare corelată cu tendințele demografice (inclusiv migrația prin viză de flotant)”, se arată în proiect.

Cartografierea rețelei școlare va avea mai multe criterii la bază cum ar fi situația autorizațiilor și avizelor sanitare și de siguranță, situația spațiilor interioare și exterioare raportată la numărul și densitatea de elevi/clasă, existența laboratoarelor, a alternativelor de transport etc.

Problema care a contribuit cel mai mult la supraaglomerarea din școlile considerate bune este practica vizelor false de flotant. Astfel, proiectul prezidențial ia în considerare: „Revizuirea circumscripțiilor școlare, în funcție de nivelul de supraaglomerare a unităților de învățământ și, implicit, reorganizarea rețelei școlare, inclusiv prin constituirea de consorții, astfel încât, în toate unitățile de învățământ preuniversitar, să fie asigurate, pe lângă săli de clasă suficiente și laboratoare, cabinete de consiliere, biblioteci, cabinete medicale etc. necesare unui învățământ modern, de calitate”.

Proiectul România Educată mai propune ca soluție construirea de școli noi în zonele suburbane și în zonele unde sunt concentrări mari de populații (spre exemplu în cartierele-dormitor ale Capitalei). Administrația prezidențială mai propune extinderea flotelor de microbuze și autobuze școlare.

Infrastructura școlară din România cuprinde peste 18.000 de unități de învățământ, potrivit Strategiei pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023, citată în Raportul România Educată. „Problema neadaptării infrastructurii existente la nevoi este generată inclusiv de lipsa unei adecvări periodice a rețelei și a circumscripțiilor școlare la schimbările demografice. În termeni de adaptare a capacității, zonele rurale îmbătrânite contrastează puternic cu zonele suburbane din jurul marilor orașe, acestea din urmă reprezentând printre puținele medii geografice care cunosc o creștere demografică în ultimii ani. Cu toate acestea, mulți dintre copiii din comunitățile suburbane învață în marile orașe din proximitate. Un exemplu este comuna Florești din județul Cluj.

Conform INS, între 2017 și 2019, în localitate, s-au născut câte 700 de copii anual, cifră comparabilă cu o reședință de județ de mărime medie. În același timp, în localitatea principală a comunei, există o singură școală generală, aspect care va pune o presiune tot mai mare pe școlile din Cluj-Napoca, pe măsură ce acești copii ajung la vârsta școlară. Există o nevoie stringentă de readaptare a rețelei școlare la realitățile demografice din zonă, pentru a preveni aglomerarea școlilor din marile centre urbane, saturarea traficului etc.”, se arată în raportul România Educată.

Autoritățile au stabilit în 2020 reguli noi pentru obținerea vizei de flotant cum ar fi ca solicitantul să stea cel puțin 15 zile pe lună la locuința secundară, iar dacă la aceeași adresă figurează mai mult de două persoane, poliția va face verificări.

„În toate situaţiile în care se înregistrează cereri pentru stabilirea reşedinţei, solicitantul va declara pe propria răspundere că locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. Solicitantul va declara pe propria răspundere scopul/motivul stabilirii reşedinţei. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. În practică, la primirea cererilor pentru stabilirea reşedinţei, la nivelul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor se vor efectua următoarele activităţi:

1. Se va verifica în baza de date numărul menţiunilor de reşedinţă valabil înscrise la adresa respectivă;

2. Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puţin 2 menţiuni de reşedinţă valabile se va proceda la informarea structurii locale a poliţiei naţionale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată.

În situaţia în care, din verificările efectuate de către polițiști rezultă faptul că persoanele respective nu locuiesc efectiv la adresa declarată, cererile lor vor fi respinse”, a anunțat în septembrie 2020 purtătoarea de cuvânt a MAI, Monica Dajbog.

Foto: 77296557 / Children Crowd © German Vagner | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Buna ziua,
    Noi ne-am schimbat domuciliul in luna august 2021( fapt real, nu minciuni pentru a invata la scoala respectiva. Am cerut transferul la scoala de circumscriptie si mi s-a spus ca nu mai sunt locuri. Deci, copiii mei au tot dreptul ss invete la acea scoala, dar nu au loc de cei cu asa zisele ” vize de flotant” . Ce pot face? Unde ma pot adresa?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Sesizări anonime, autosesizarea comisiei de etică și un „ghid de bun simț” – în proiectul noului cod de etică SNSPA / Cristian Pîrvulescu, decan la Facultatea de Științe Politice: Trebuie reglementate clar care sunt gesturile acceptabile sau nu. De la atingeri până la modul de adresare

Deschiderea unui birou pentru reclamații, chiar și depuse anonime, implementarea unui “ghid al bunului simț”, sunt printre propunerile ce ar putea face parte din noul cod de etică al SNSPA.…
Vezi articolul

VIDEO Ce spunea Klaus Iohannis despre plagiatul lui Victor Ponta în campania din 2014: “Oriunde în lume un politician prins că a plagiat și numai trei rânduri este obligat să se retragă din politică”

În campania prezidențială din anul 2014, atunci când Klaus Iohannis a candidat pentru prima dată la președinția României, a făcut declarații, într-o dezbatere electorală de la B1TV, referitoare la plagiatul…
Vezi articolul

Ministerul Educației caută profesori care să evalueze proiecte de manuale școlare, printre care și „Istoria comunismului din România”, materie obligatorie pentru elevii de clasa a XII-a din anul școlar 2025-2026 / Calendarul selecției și condițiile de înscriere pentru candidați

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) a anunțat că selectează profesori pentru evaluarea proiectelor de manuale școlare pentru clasele I, a III-a, a V-a, a VIII-a și…
Vezi articolul

Rectorul Universității din Târgu Mureș, senatorul Leonard Azamfirei, a câștigat al patrulea mandat din postura de candidat unic / În comisia de concurs – alți rectori colecționari de mandate, colegi în conducerea CNR: Sorin Cîmpeanu, Mihnea Costoiu, Marilen Pirtea, Ioan Vasile Abrudan 

Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, care este și parlamentar, a obținut al patrulea mandat în funcție, printr-un concurs desfășurat…
Vezi articolul