Migrația cu viză de flotant, subiectul unei viitoare cartografieri a școlilor, cuprinsă în “România Educată”

Celebra și controversata migrație cu viză de flotant înainte de începerea școlii va face subiectul unei cartografieri a sistemului de învățământ românesc, potrivit proiectului “România Educată”. Practica vizează școlile considerate foarte bune, unde copiii au întâietate la înscrierile din clasa pregătitoare dacă au reședința în circumscripția școlii respective, altfel mai pot fi repartizați la cerere pe locurile rămase libere. De-a lungul anilor, mii de părinți au optat pentru practica ilegală a obținerii vizelor false de flotant, poliția descoperind și situații în care zeci de persoane aveau „reședința” într-un apartament mic de lângă o școală bună, însă acestea locuiau, evident, la altă adresă. Anul trecut, autoritățile au luat măsuri legislative pentru a împiedica această practică.

România Educată anunță o cartografiere locală a rețelei școlare, printr-o „metodologie unitară și comparabilă la nivel național care va reglementa rata de aglomerare corelată cu tendințele demografice (inclusiv migrația prin viză de flotant)”, se arată în proiect.

Cartografierea rețelei școlare va avea mai multe criterii la bază cum ar fi situația autorizațiilor și avizelor sanitare și de siguranță, situația spațiilor interioare și exterioare raportată la numărul și densitatea de elevi/clasă, existența laboratoarelor, a alternativelor de transport etc.

Problema care a contribuit cel mai mult la supraaglomerarea din școlile considerate bune este practica vizelor false de flotant. Astfel, proiectul prezidențial ia în considerare: „Revizuirea circumscripțiilor școlare, în funcție de nivelul de supraaglomerare a unităților de învățământ și, implicit, reorganizarea rețelei școlare, inclusiv prin constituirea de consorții, astfel încât, în toate unitățile de învățământ preuniversitar, să fie asigurate, pe lângă săli de clasă suficiente și laboratoare, cabinete de consiliere, biblioteci, cabinete medicale etc. necesare unui învățământ modern, de calitate”.

Proiectul România Educată mai propune ca soluție construirea de școli noi în zonele suburbane și în zonele unde sunt concentrări mari de populații (spre exemplu în cartierele-dormitor ale Capitalei). Administrația prezidențială mai propune extinderea flotelor de microbuze și autobuze școlare.

Infrastructura școlară din România cuprinde peste 18.000 de unități de învățământ, potrivit Strategiei pentru modernizarea infrastructurii educaționale 2018 – 2023, citată în Raportul România Educată. „Problema neadaptării infrastructurii existente la nevoi este generată inclusiv de lipsa unei adecvări periodice a rețelei și a circumscripțiilor școlare la schimbările demografice. În termeni de adaptare a capacității, zonele rurale îmbătrânite contrastează puternic cu zonele suburbane din jurul marilor orașe, acestea din urmă reprezentând printre puținele medii geografice care cunosc o creștere demografică în ultimii ani. Cu toate acestea, mulți dintre copiii din comunitățile suburbane învață în marile orașe din proximitate. Un exemplu este comuna Florești din județul Cluj.

Conform INS, între 2017 și 2019, în localitate, s-au născut câte 700 de copii anual, cifră comparabilă cu o reședință de județ de mărime medie. În același timp, în localitatea principală a comunei, există o singură școală generală, aspect care va pune o presiune tot mai mare pe școlile din Cluj-Napoca, pe măsură ce acești copii ajung la vârsta școlară. Există o nevoie stringentă de readaptare a rețelei școlare la realitățile demografice din zonă, pentru a preveni aglomerarea școlilor din marile centre urbane, saturarea traficului etc.”, se arată în raportul România Educată.

Autoritățile au stabilit în 2020 reguli noi pentru obținerea vizei de flotant cum ar fi ca solicitantul să stea cel puțin 15 zile pe lună la locuința secundară, iar dacă la aceeași adresă figurează mai mult de două persoane, poliția va face verificări.

„În toate situaţiile în care se înregistrează cereri pentru stabilirea reşedinţei, solicitantul va declara pe propria răspundere că locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. Solicitantul va declara pe propria răspundere scopul/motivul stabilirii reşedinţei. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. În practică, la primirea cererilor pentru stabilirea reşedinţei, la nivelul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor se vor efectua următoarele activităţi:

1. Se va verifica în baza de date numărul menţiunilor de reşedinţă valabil înscrise la adresa respectivă;

2. Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puţin 2 menţiuni de reşedinţă valabile se va proceda la informarea structurii locale a poliţiei naţionale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată.

În situaţia în care, din verificările efectuate de către polițiști rezultă faptul că persoanele respective nu locuiesc efectiv la adresa declarată, cererile lor vor fi respinse”, a anunțat în septembrie 2020 purtătoarea de cuvânt a MAI, Monica Dajbog.

Foto: 77296557 / Children Crowd © German Vagner | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.