În contextul în care autoritățile din Franța și-au dat seama că din ce în ce mai puțini tineri doresc să intre în învățământ, Senatul francez a publicat luna aceasta un amplu raport pe această temă: de ce nu mai este atractivă meseria de profesor și ce pot face oficialii francezi să redreseze situația. Documentul compară situația Republicii cu țări precum Germania și Portugalia, iar una dintre concluziile raportului este că măririle salariale, cerute de sindicate, nu sunt suficiente pentru a îmbunătăți resursele umane din școli și modul de angajare a cadrelor didactice.
Raportul de 111 pagini a fost redactat de Gérard Longuet, responsabil în Comisia de Finanțe din Senat, și vine în condițiile în care noul ministru al Educației din Franța are de rezolvat, în perspectiva sindicatelor din învățământ, problema salariilor. Contextul economic din Hexagon – și nu numai – este unul deosebit, influențat de fosta criză sanitară și, acum, de războiul din Ucraina.
Autorul notează că “ansamblul de cadre didactice tinde să îmbătrânească, cu o vârstă medie care a crescut cu patru ani între 2008 și 2018 în Franța, de exemplu. Această dinamică demografică, combinată cu un număr redus de noi candidați la profesie, este cauza acestei penurii de cadre didactice în întreaga Europă”.
De remarcat că Romania nu este printre țările analizate de raport sau considerată sursă de inspirație, de către francezi, pentru politicile educaționale sau salariale în cazul profesorilor. Țara noastră apare o singură dată menționată într-un exemplu considerat mai degrabă negativ, în contextul în care noi și Polonia am rămas singurele state din UE care nu cer măcar o diplomă de licență pentru învățători. Asta în condițiile în care în Cehia, Germania, Suedia, Finlanda, Slovacia și Slovenia cer chiar diplomă de masterat atât pentru învățământul primar, cât și pentru cel gimnazial și liceal.
Deficitul de cadre didactice în cifre: În Suedia, ar trebui să fie recrutați 77.000 de profesori până în 2023 pentru a răspunde nevoilor. Germania nu este nici ea mai fericită: la începutul anului școlar 2019 îi lipseau 15.000 de cadre didactice, iar până în 2025 ar putea lipsi încă 26.000 numai la nivel primar. În Portugalia, se preconizează că 30.000 de cadre didactice se vor pensiona până în 2030, ceea ce reprezintă o cincime din cadrele didactice existente, reiese din raport.
Prima problemă – atingerea nivelului maxim de salarizare
“În ciuda unei armonizări relative în ultimii ani, există diferențe semnificative între salariile nete ale profesorilor din Europa, care variază de la 5.000 EUR pe an la peste 80.000 EUR pentru toate categoriile de profesori. Potențialul de creștere a salariilor pe parcursul unei cariere variază considerabil între țările europene, cu o creștere medie a salariilor între 12% și 116% între începutul și sfârșitul carierei”, scrie publicsenat.fr, pe marginea documentului. Dacă un profesor danez are nevoie de doar 12 ani pentru a ajunge la salariul maxim, în Ungaria un profesor nevoie de o carieră completă de 42 de ani. Acest vârf va fi atins după 29 de ani de carieră pentru un profesor din Franța.
Este remarcată și nemulțumirea cauzată de formarea inițială, la intrarea în sistemul de Educație: “Profesorii europeni sunt în general nemulțumiți de nivelul lor salarial: în învățământul primar, doar 37% dintre profesorii europeni se declară mulțumiți de salariul lor. O proporție semnificativă de profesori europeni continuă să evidențieze neconcordanța dintre profesia de profesor și formarea lor inițială. Aproape o treime dintre profesori consideră că formarea lor nu le permite să se simtă bine pregătiți în practică. Franța nu este un exemplu în această privință, doar jumătate dintre profesorii francezi se simt “bine” sau “foarte bine” pregătiți de formarea lor inițială”, conform aceleiași surse.
Comparația Franței cu Germania și Portugalia unde salariile sunt mai mari. Salariile mai mari din Germania au și efecte de limitare: “absența unei garanții a locului de muncă”, “concurența dintre candidați pentru un post”
“În încercarea de a schița soluții pentru a rezolva această “penurie”, Gérard Longuet adoptă în raportul său o abordare comparativă, concentrându-se asupra cazurilor Germaniei și Portugaliei, două țări care își plătesc profesorii mult mai bine decât Franța. În Germania, salariul anual este de două ori mai mare decât media UE (între 3.000 și 4.250 de euro net pe lună, în funcție de landuri), pentru o cheltuială publică pentru educație de 2,6% din PIB, față de 3,4% în Franța”, potrivit publicsenat.fr. Cu toate acestea, profesorii francezi sunt plătiți cu 10.000 de dolari mai puțin decât media OCDE după o carieră de 15 ani, chiar dacă unui profesor danez îi ia doar 12 ani pentru a ajunge la salariul maxim.
De fapt, Germania compensează cheltuielile cu salariile profesorilor cu un număr dublu de elevi pe școală. Autorul subliniază, totuși, “limitele modelului german”, un fel de revers al acestor salarii ridicate, cu absența unei garanții a locului de muncă, concurența între candidați pentru un post, mobilitatea interregională limitată și sarcinile obligatorii de înlocuire și supraveghere.
În Portugalia, pe de altă parte, deși salariile sunt similare la începutul carierei, ele cresc mult mai mult și mult mai rapid, astfel încât, la sfârșitul carierei, un profesor portughez câștigă cu 15-18.000 de euro mai mult pe an. Acest decizii de salarizare ale Portugaliei au permis creșterea ratei de alfabetizare și scăderea ratei de abandon școlar de la 45% în 2002 la 6% în 2021, o cifră mai mică decât în Franța. Progrese pe care OCDE le califică drept “istorice”.
Cu toate acestea, chiar și Germania și Portugalia se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește recrutarea de cadre didactice, sistemul de învățământ din Germania având un deficit de 15.000 de cadre didactice în 2019, iar Portugalia având cea mai mică proporție de cadre didactice debutante din OCDE, ceea ce sugerează că aceste situații dificile se vor agrava. Este de remarcat faptul că, în Portugalia, profesorii sunt chiar plătiți semnificativ mai mult decât media celorlalte salarii: argumentul atractivității salariale în comparație cu sectorul privat nu rezolvă, prin urmare, problema lipsei de cadre didactice care afectează sistemele școlare europene.
Recunoașterea socială și plăcerea de a munci în școală. “Franța este una dintre țările Uniunii Europene în care profesorii colaborează cel mai puțin între ei”
Problema atractivității profesiei de profesor nu poate fi separată de cea a recunoașterii sociale a cadrelor didactice. “Potrivit OCDE, doar 6,6% dintre profesorii francezi se simt apreciați de societate. La nivelul OCDE, doar profesorii din Slovacia și Slovenia se simt mai puțin apreciați”, menționează autorul. Aspectele percepute ca fiind cele mai problematice de către cadrele didactice, dincolo de salarizare, se referă în general la poziționarea cadrelor didactice față de restul societății, în special față de mass-media și politicieni. Părerea lor despre mediul lor de lucru în general nu pare a fi deosebit de negativă: 90% dintre profesorii din învățământul secundar inferior declară că le place să lucreze în școala lor.
Pe de altă parte, profesorii francezi suferă de un sentiment de izolare și de lipsă de colaborare. Franța este una dintre țările Uniunii Europene în care profesorii colaborează cel mai puțin între ei. Consolidarea colaborării între profesori presupune crearea unor spații de schimb, dincolo de “sala profesorilor” [n. red. cancelarie]. Prin urmare, este imposibil să se renunțe la o revizuire în profunzime a clădirii școlare pe termen mediu și lung din această perspectivă”, este un fragment din sinteza de raport.
Astfel că recomandările făcute de raportor pentru Ministerul Educației din Franța sunt următoarele, pe trei paliere:
Dacă din comparația cu Germania și Portugalia unde salariile sunt mari rezultă că acestea nu rezolvă complet problema deficitului de personal, recomandările de la Senat pentru Ministerul de resort sunt clare: o regândire a sistemului de formare a profesorilor și urmărirea constantă a politicilor educaționale din alte state europene “dezvoltate”.
“Consolidarea mijloacelor financiare pentru susținerea și îndrumarea cadrelor didactice:
1. Continuarea creșterii salariilor profesorilor debutanți în vederea recuperării mediei la nivel european, prin extinderea condițiilor și a cuantumurilor primei de atractivitate Grenelle de l’éducation [n. red. primă lunară în valoare de circa 400 de euro acordată anumitor debutanți – sursa]
2. Extinderea sprijinului pentru noii profesori dincolo de primul an de formare, în primii doi sau trei ani de predare, în special prin mentorat.
3. Studierea posibilităților legale de introducere a unui bonus salarial pentru profesori în disciplinele și teritoriile în care deficitul de cadre didactice este cel mai mare.
4. Simplificarea calculării părții neindexate a salariilor profesorilor.
Reorientarea managementului resurselor umane pentru a aborda deficitul de atractivitate:
1. [Autoritățile] Să se inspire din alte experiențe europene pentru a dezvolta autoevaluarea cadrelor didactice sau evaluarea inter pares ca o condiție prealabilă pentru a ține cont de aceste evaluări în dezvoltarea carierei lor.
2. [Oficialii din stat] să pună în aplicare de acum înainte o politică proactivă de anticipare a consecințelor schimbărilor demografice actuale asupra sistemului școlar francez și a numărului de cadre didactice care trebuie recrutate.
3. Îmbunătățirea utilizării fondurilor alocate pentru formarea continuă a profesorilor francezi, o condiție prealabilă pentru o creștere a bugetului.
4. Stabilirea unui stimulent financiar pentru formarea continuă, pentru a evita situația în care profesorii vizați sunt adesea aceiași.
5. Reorientarea formării continue a cadrelor didactice pentru a se concentra mai mult asupra materiei și a managementului clasei, pentru a răspunde mai bine nevoilor profesorilor.
6. Să integreze crearea de spații de schimb și colaborare între profesori în toate clădirile școlare noi.
7. Să se bazeze pe experiențele altor sisteme școlare europene pentru a dezvolta activități de cooperare între profesori.
Dezvoltarea capacităților analitice și prospective ale Ministerului Educației:
1. Realizarea unei analize consolidate și aprofundate a motivelor pentru demisiile cadrelor didactice din cadrul Ministerului Educației.
2. Să încredințeze Inspectoratului General al Educației, Sportului și Cercetării sarcina de a evalua școlile de formare imediat ce acestea sunt înființate.
3. Să se asigure că Departamentul de evaluare, prognoză și performanță (DEPP) realizează o publicație statistică anuală dedicată comparației internaționale sau cel puțin europene a sistemelor de educație.
4. Înființarea în cadrul Ministerului Educației Naționale a unui adevărat departament dedicat comparațiilor internaționale, dincolo de prelucrarea și producerea de statistici”, sunt recomandările din sinteza de mai jos.
Sinteza raportului în limba franceză (sursa):
Foto: © Liquoricelegs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.