“Educația trebuie să devină importantă pentru Guvern”, a spus Tanja Bastianic, analistă a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care a fost prezentă marți la publicarea rezultatelor testării PISA 2022. Reprezentanta OECD a transmis și o invitație Guvernului de a veni către OECD cu întrebări concrete pentru a putea să îndrume autoritățile în implementarea unor măsuri. “Este decizia Guvernului de a alege o cale, ce anume vrea să îmbunătățească și apoi să acționeze”, mai spune Tanja Bastianic.
- Dezbatere online, joi de la ora 15:00: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher, fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri dezbat cheia reală de citire a rezultatelor și opțiunile României
Analista OECD, Tanja Bastianic a fost întrebată de secretarul de stat în Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, după prezentarea rezultatelor testării PISA 2022, cum sunt folosite rezultatele PISA de altă țări, pentru a implementa politici publice bune.
Tanja Bastianic a spus că politicile publice trebuie inițiate de Guvernul fiecărei țări, după ce interpretează rezultatele PISA. Ea a dat și câteva exemple de țări care în trecut au avut rezultate slabe, ce au îmbunătățit și cum au crescut performanța.
“Este decizia Guvernului de a alege o cale, ce anume vrea să îmbunătățească și apoi să acționeze. Sunt multe exemple, așa că vă rog, veniți la OECD cu întrebări concrete despre ce puteți face și vă ajutăm și vă sfătuim”
“Multe țări folosesc rezultatele PISA și apoi iau decizii care țin de politici. Avem Germania de exemplu, în 2015, era foarte îngrijorată când a văzut rezultatele, și la următorul ciclu de testare elevii germani și-au îmbunătățit rezultatele. Lumea se uită la Estonia, ca fiind cel mai bun exemplu din UE, cel mai performant. Deși are un declin acum, totuși rezultatele lor sunt impresionante. Ce fac ei? Fac multe lucruri: în primul rând dau importanță educației, datelor. Pentru ei îmbunătățirea sistemului educațional este o prioritate pe politici publice. Este în general o decizie care ține de Guvern, nu e doar legată de PISA. Educația trebuie să devină importantă pentru Guvern. Și asta a fost cazul Estoniei. Ei au văzut că rolul profesorului este important. Au regândit predarea. Își valorează profesorii mai mult, nu e doar despre a-i plăti mai bine, ci despre a le da mai multă autonomie, curriculum, sau cum își organizează lecțiile.
Singapore, de exemplu, sistemul lor educațional este diferit față de cel european, e altă cultură, este o altă motivație a elevilor, o mai mare competiție între studenți.
În Coreea de exemplu, țară care are rezultate foarte bune, a observat totuși că starea de bine a elevilor nu a fost bună la ultima testare, așa că și-au îndreptat atenția către acest aspect.
Așa că țări diferite interpretează diferit rezultatele: unele se focusează pe a îmbunătăți rezultatele de la știință, citire și scris, alții alge să le ignore și să se concentreze pe altele.
Este decizia Guvernului de a alege o cale, ce anume vrea să îmbunătățească și apoi să acționeze. Sunt multe exemple, așa că vă rog, veniți la OECD cu întrebări concrete despre ce puteți face și vă ajutăm și vă sfătuim”.
Informații de context
Rezultatele PISA 2022 România, publicate marți, 5 decembrie, poziționează România pe penultima poziție în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire.
Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE.
În România rezultatele de la matematică în scădere față de 2018, ultima evaluare PISA și sunt legate de statutul socio-economic, spunea Gabriela Noveanu, cercetător în cadrul Institutului de Științe ale Educației și coordonator Național PISA 2022.
Despre participarea României la PISA 2022: Au desfășurat testarea 7364 de elevi români cu vârsta de 15 ani din 262 de școli, în perioada aprilie-mai a anului trecut.