În urmă cu 3-4 zile, mesajul răspândit de toți liderii sindicali în mass-media a fost următorul: „în cazul în care nu vom beneficia de măriri salariale, nu vom încheia mediile pe semestrul I”. În primă fază am râs. Măsura, luată singular, este puerilă.
Practic, amâni administrativ începerea noului semestru. Școala va începe din nou în 17 ianuarie, fie că se numește semestrul I, semestrul al II-lea sau moment de răgaz pentru guvernanți; fie că ai încheiat situația școlară a elevului, fie că nu. Ca profesor ești nevoit să predai și să evaluezi. Eventual, în perioada respectivă până se lămuresc lucrurile îți treci notele în caietul personal, iar apoi în catalog. De ce spun că este o amânare administrativă? Pentru că nu reprezintă altceva decât întârzierea redactării rapoartelor privind situația pe semestrul I. Am impresia că liderii sindicali și-au dat seama, între timp, de ridicolul în care au intrat prin intermediul acestei afirmații, reiterându-și în cursul zilei de ieri poziția prin faptul că vor declanșa o grevă generală până reușesc să își atingă scopurile. În sfârșit ceea ce voiau avea sens!
Văd existența Consiliului Școlar al Elevilor ca fiind benefică în raport cu școala. Copiii pot avea în unele cazuri idei foarte bune ce merită să fie fructificate cu ajutorul adulților din jurul lor. Atât profesorii, cât și elevii îndeplinesc în cadrul școlii roluri multiple, de aceea cred cu tărie că unul dintre ele trebuie să fie și cel de partener. Pe de altă parte, în ultima perioadă asistăm la o sindicalizare a acestei organizații. Urmăriți linia discursivă a tuturor comunicatelor date de acest Consiliu, apoi observați-le reacțiile legate de diverse măsuri în momentul în care sunt chemați reprezentanții lor la diferite consultări. Limbajul folosit nu este cu nimic diferit față de cel al liderilor din cadrul sindicatelor din educație. Una este să fii alături de profesorii tăi cu gândul, alta este să faci un act de prezență în cadrul protestelor organizate de sindicate. Din câte știu, nici nu s-a încheiat anul școlar, nici nu a început vacanța. Cum îți justifici absența? Dar prezența acolo? Nu mai are nimeni nimic de învățat? De când se manifestă în școli tipul acesta de activism politic?
Personal, nu am niciun mesaj pentru oamenii politici. Am încetat de ceva vreme să-mi ocup spațiul mental cu lucruri nefolositoare sau inutile, cu oameni lipsiți de vlagă, forță sau importanță. Nerespectarea legii salarizării a fost previzibilă. De fiecare dată când se pune problema creșterilor salariale din educație iese un circ de proporții absurde pe baza subdiviziunilor procentuale. Cred că adevăratul șoc al omului de la catedră este atunci când va primi o creștere salarială la timp, fără alte zgomote de fundal.
Vorbim de domeniul Educației, iar aici aș spune că zilnic am avea un motiv de protest. Pentru că lucrurile în loc să meargă, stau în loc; deciziile ministeriale sunt lipsite de coerență, chiar nestatornice, schimbându-se de la o zi la alta. Îmi place să cred că protestez zilnic prin faptul că îmi fac datoria, prin faptul că vreau să cresc copii care vor deveni tineri responsabili și care, ajunși în cabina de vot, îi vor învăța pe politicienii actuali ce înseamnă votul de blam și căderea în uitare. Aspir la rezultate bune pe termen lung. Așa se manifestă protestul meu.
- Andreea Laura Martinescu este profesoară de Istorie la Colegiul Tehnic Energetic Regele Ferdinand I din Timișoara și doctorandă la studii de Istorie în cadrul Universității de Vest.
Citește și:
Rezultatele chestionarului sindicatelor: aproape 78% dintre profesorii respondenți spun că sunt de acord cu „prorogarea” încheierii situației școlare pe semestrul I / 67% susțin declanșarea grevei generale începând cu 10 ianuarie 2022
FOTO Sindicatele din Educație continuă protestele marți și miercuri. Marius Nistor, despre schimbarea la față a politicienilor: Au un discurs total diferit față de cel dinainte de intrarea la guvernare, atunci vorbeau de cele două tranșe, plus indexarea cu rata inflației, acum dintr-odată discutăm de jumătatea pătrimii
Mirabela Amarandei
Redacția
Costin Ionescu
Ramona Florea
Alexandru Bajdechi
Marius Pieleanu
7 comments
Genul ăsta de discurs ne-a adus la statut de „masă neglijabilă”, aș vrea să o întreb pe distinsa profesoară, în contextul în care un frizer îți face o factură pentru toate micile operațiuni, adăugând comisioane pentru orice activitate, cum vede toată mascarada testelor de pe capul profesorilor vizavi de majorări? Din cauza unor asemenea atitudini guvernanții au acest dispreț când vine vorba de buget și salarii pentru educație. Avem colegi care, când vine vorba să punctăm pentru veniturile noastre, mai mult trag pentru încă un document la gradație… În ceea ce privește liderii, ar trebui modificat statutul dând posibilitatea unui singur mandat de 5 ani începând de la nivel județean și până sus. Liderii noștri au devenit de fapt al doilea „Minister al Educației”, prin logica măsurilor pe care le iau, te gândești că mai mult apără interesele Ministerului și al Inspectoratelor. Dacă profesorii ar cere la unison desființarea Inspectoratelor, care sunt inutile, să vedeți cum se modifică perspectivele… Mă întreb dacă nu ar fi mai bine să ne virăm acele cotizații în alt cont și să ne plătim experți când avem nevoie. Toată lumea trebuie să înțeleagă faptul că activitatea de bază din educație este cea realizată între educator și elev. De aici în sus se mai „hrănesc” secretari, contabili, personal nedidactic, șoferi, administratori, inspectori cu altă tură de auxiliar și nedidactic, casa corpului didactic, SINDICATE, apoi la Minister altă tură de experți care adună informațiile de pe capul profesorilor (trecute întâi prin inspectorate) trimițând norme, reguli tot timpul modificate ca să-și justifice activitatea cât mai exigent. Așa am ajuns că oricine intră în școală sau la guvernare dau treabă cât de multă la aceeași bani. Mai nou se vrea învățământ finlandez la bani românești. Activitatea din învățământ a ajuns o piesă de teatru absurdă.
Asa e! Liderii sindicali din învățământ sunt niște marionete.
Iau degeaba salarii și indemnizații consistente.
N-au făcut nimic și nici nu vor face nimic !
Intreaga admiratie pentru acest articol!
Totusi, subliniez teribil de amuzata solutia vizualizata de dvs.:
“votul de blam și căderea în uitare” : ))
Acestor genuri de oameni care nu au ca unic tel si nu gasesc impreuna simtirea pentru binele celor “in slujba carora au fost angajati”… Ce altceva poti sa le ceri decat scaunul electric? Exagerez, desigur. Dar, DAR… Intre timp, ei mananca bine mersi banii nostri si ne mai si indatoreaza (ne vand de sclavi!) pentru inca niste generatii, timp in care tot ei si-au asigurat PENSII RUSINOS DE MARI, averi “peste mari si tari”, iar noi ramanem precum saracul … dintotdeauna.
“Hotul NE-prins e negustor cinstit!”, se spune. : ((
Daca unui patron ii masluiesti cifrele, si-ii arati astfel cat este de bogat (in scripte) dar el practic are buzunarul gol, credeti ca acel patron te mai tine “in functie”, sau “te tavaleste” pana scoate toata averea sa inapoi de la tine??
Mamaliga inca nu a explodat! Si nici nu o va face.
Ce?
Tipul tau de protest … a fost si al multora dintre noi si acum 10 ani si din pacate nu s-a schimbat nimic, finalitatea dorintei tale a fost valabila si anul trecut cand au votat unii din tinerii ( fosti elevi ai mei, ai multora colegi) iar rezultatul care a fost?!?! Am, au schimbat culoarea politica dar atitudinea, fațarnicia, minciuna, păcăleala ieftina a rămas aceasi, asa că “protestul tau” este unul care nu o sa duca la niciun rezultat, ba da, scuze, o sa ne râdă in nas ca ne-a prostit din nou, că nu suntem in stare sa fim uniti atunci când protestăm pentru un “minim” de demnitate pentru statul de profesor ( cu toate implicatiile sale). Asa că … dacă nu ai experienta unor ani mai multi in profesorat ia aminte si incearca sa-ti dai seama ca noi, cu ceva mai multi ani vechime in domeniu stim cu cine avem, am avut de a face in privinta politicului … prin atitudinea ta nu o sa faci altceva decât sa le dai satisfactia sa ne umileasca in continuare … acesti politicieni meschini! Apropo … sa nu uiti un lucru … ca sunt profesori care au un salariu mizer din care trebuie sa-si creasca singuri 1, 2 copii, trebuie sa-i creasca decent, sa-i creasca AZI, nu peste 15-20 de ani, sa plateaaca rate, chirii azi, pentru ca de asta au muncit atât de mult sa ajunga profesor, iar ignoranta unora dintre voi ( dintre noi profesorii) idealismul ireal al vostru îi fac pe acesti profesori să trăiasca la o limita a decentei pentru că unii ca voi se gândesc ca peste ani si ani o sa se întample marea schimbare, ei au nevoie azi de schimbari … nu peste ani si ani ( acei ani au fost acum multi ani in urma si pentru ei ) si nu mai au timp ani si ani pierdut pentru a se apropia de un salariu decent.
Dacă nu ne mărește o sa fim pueril. Nu închei nimic. Sa vedem cine ce face?
Nistor și Hăncescu „latră” ca să nu tacă . Ei primesc 14 000 de lei , de la „donatorii” sindicaliști , și 4 000 de lei de la stat , pentru „munca” de la catedră . Despre ce vorbim ?!