„Lucrurile cumva se vor așeza de la sine, dacă sunt implementate toate celelalte măsuri”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la o dezbatere organizată de PNL Brașov pe 19-20 august, întrebat cum vor fi aduși, în mediul rural, mentori pentru profesorii stagiari, așa cum prevede proiectul de lege aflat în consultare publică. După o serie de explicații legate de evaluare și de profilul elevului, plus soluția oferită de secretarul de stat Sorin Ion prin care mentorii de la colegiile naționale ar putea să preia mentorat în școlile din rural, Luciana Antoci, inspector școlar general de Iași, a revenit cu întrebarea – dacă mentorul de la oraș va avea profilul pentru a putea face față provocărilor din mediul rural și dacă va ști particularitățile școlii respective așa cum le-ar cunoaște un profesor din acea școală.
Întrebarea a fost pusă de inspectorul școlar general din județul Iași, Luciana Antoci, dând exemplul județului din care vine, din perspectiva diferențelor (polarizării) dintre școlile din mediul urban și cele din rural: “Iașiul este reprezentativ din acest punct de vedere”. Aceasta a întrebat prezidiul „cum aveți în vedere pentru ca mentorii pentru stagiatură să se regăsească și în școlile din mediul rural și să nu fie polarizați exclusiv în colegiile naționale din marele urban?”.
Redăm discuția mai jos:
“Luciana Antoci: Suntem de acord cu toții că sistemul de educație din România este foarte puternic polarizat pe medii de rezidență, ruralul și urbanul, din păcate, au școli, comunități educaționale diferite, chiar divergente din perspectiva actului educațional și evident a rezultatelor. Iașiul este reprezentativ din acest punct de vedere.
Îngrijorarea noastră vine pe zona pregătirii tinerilor care vor să intre în sistem și întrebarea ar fi formulată în felul următor: Cum aveți în vedere pentru ca mentorii pentru stagiatură să se regăsească și în școlile din mediul rural și să nu fie polarizați exclusiv în colegiile naționale din marele urban? așa cum se întâmplă acum în ceea ce privește practica pedagogică, altfel spus să deschidem culoare de pregătire pentru tinerii care intră în sistem și vor ocupa posturi exclusiv în mediul rural (…).
Sorin Cîmpeanu: Este o mare provocare. O să-l rog pe… răspunsul… o parte din răspunsul să vină din Iași… întrebarea, bineînțeles, acesta e avantajul, să avem acoperire națională, pe partea cu polarizarea, pentru că într-adevăr, lucrurile cumva se vor așeza de la sine, dacă sunt implementate toate celelalte măsuri. Dar e nevoie și o atenție focusată dincolo de efectele, să spunem indirecte, ale tuturor celorlalte măsuri. Pentru a avea o acoperire cu mentori și în școlile din mediul rural, pentru că nu întâmplător a venit întrebarea din județul care este cel mai reprezentativ din perspectiva polarizării. Domnul Cristescu Bogdan are și un studiu pe această polarizare între mediile de rezidență. Bogdan?”.
Secretarul de stat Bogdan Cristescu a răspuns: „Este, într-adevăr o preocupare majoră. Și nu este vorba numai despre județul Iași, și nu este vorba numai despre datele pe care le avem din evaluările noastre naționale, 2-4-6, sunt și rezultatele evaluărilor internaționale – TIMSS și PISA. TIMSS-ul chiar arată o polarizare nu numai la nivel de mediu de rezidență, arată chiar polarizări la nivelul aceleiași școli. (…) Noi, la Centrul Naționale de Evaluare am încercat să facem o suprapunere cu datele statistice de la INS, cu salariul mediu, să vedem dacă găsim o corelație puternică. N-am găsit o corelație puternică nici măcar cu salariul mediu. Deci ține foarte, foarte mult de condiția locală. Dar polarizarea a plecat, spunem noi, de la faptul că niciodată nu ne-am referit la aceeași unitate de măsură. Întotdeauna, în fiecare școală – există bineînțeles efectul de halou pe care-l știm cu toții – evaluarea a fost raportându-ne la ceilalți din jurul nostru.
Poate profesorii au ieșit mai greu din școală – și acum mă apropii de doamna care spunea de formare – și-atunci ideea de bază pe care a introdus-o legea este: standarde de evaluare și de învățare – deci ne vom raporta cu toții, indiferent de școală și de profesor, la aceleași standarde. În acest fel vom avea mult mai clar o imagine a ceea ce este. Mai mult – aceste standarde aplicate și felul în care se întâmplă evaluarea vor fi certificate și îmbunătățite de evaluările externe care vor veni să vadă ăn ce măsură aceste standarde sunt respectate. Ca și stimulente apare, așa cum spunea și doamna secretar general, legătura dintre progresul elevului – dacă spunem performanța, când spunem performanța avem senzația că ne gândim doar la olimpici, nu – dintre progresul elevului și evaluarea cadrului didactic. Ba mai mult – și revin la colega care vorbea despre interesul pentru formare al profesorilor – dacă vă uitați la ANISAC, și la Centrul de Formare și Cariera Didactică există o legătură directă pusă în lege între rezultatele inspecției și nevoia de formare unică la nivelul școlii și ceea ce va trebui să ofere unitatea de formare de la nivelul județului.
Sorin Ion, secretar de stat: Aș încerca o completare. Eu cred sincer că după adoptarea acestei legi, să fii profesor mentor va fi o chestiune foarte căutată, să spun așa. Nu numai din perspectivă financiară, pentru că avantajele sunt, ați văzut foarte clar, reducerea normei didactice, plata orelor de mentorat. Și am să dezvolt un pic răspunsul „se așază de la sine”, pentru că nu ne vom putea imagina că într-un colegiu național din Iași vom avea 100 de mentori, pentru că nu au obiectul muncii acolo – nu îl pot avea – și-atunci e un fel de joc al pieței – ce nevoi ai…
Sorin Cîmpeanu: Da, dar vom avea CNFDCD-ul, care are ca misiune cartografierea nevoilor de formare, foarte important. Și din această cartografiere va trebui să rezulte nevoia de formare în școlile din mediul rural, nevoia de mentori în mediul rural, iar CNFDCD-ul va lucra în strânsă legătură cu Corpul Național al Mentorilor, că va fi un Corp Național al Mentorilor.
Sorin Ion: Un mentor de la Colegiul Național Iași poate presta în școala în nu știu ce localitate, să zic, de la dumneavoastră, de la polul opus.
Luciana Antoci: Întrebarea este dacă are profil profesional să facă asta și dacă un mentor de la Colegiul Național Iași va putea să cunoască la fel de bine problematica școlii de la Dagâța la fel de bine cum ar cunoaște-o un profesor care lucrează de 20 de ani acolo, în unitatea respectivă?
Bogdan Cristescu: Tocmai de-asta partea de stagiatură devine atât de importantă pentru că nu vom mai avea o inspecție specială de la metodist, ci vom avea un om care însoțește procesul în această școală.
Sorin Ion: Și încă ceva. Profilul elevului de la Dagâța trebuie să fie la fel cu cel de la…
Ioana Lazăr: Din același nivel, pentru că se face profilul adaptat pe niveluri. Adică vom avea profilul elevului instrument reglator al curriculumului, asta înseamnă o adaptare permanentă a oferte școlii din perspectivă educațională, pentru nevoile elevului”.
- Amintim că cele două proiecte de legi pentru învățământul preuniversitar și superior au fost lansate în dezbatere publică din 13 iulie, până în data de 24 august 2022. Acestea pot fi ajustate, în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Celelalte modificări importante despre sistemul de Educație pot fi citite pe EduPedu.ro la această secțiune.