Mentoratul cadrelor didactice – prezentat insistent ca instrument esențial pentru școală, în raportul-diagnostic al OCDE / Propuneri: Profil de competențe și criterii pentru selecția mentorilor, care să beneficieze de formare continuă și de finanțare

„Mentoratul este considerat un instrument esențial pentru modernizarea procesului de predare”, arată raportul-diagnostic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitor la învățământul preuniversitar din România, analiză publicată săptămâna aceasta. Documentul revine insistent asupra chestiunilor legate de mentorat și propune o serie de măsuri care să susțină reformele promise pe baza noii legislații din educație.

Acestea sunt prezentate drept cheie „pentru a transforma treptat practicile didactice din întreaga țară”, în condițiile în care eforturile de până acum în privința mentoratului didactic „au eșuat întrucât mentorii nu au beneficiat de suficientă formare și sprijin”. Analiza recomandă ca reformele propuse în domeniu să fie introduse etapizat, iar prioritatea să fie acordată școlilor și profesorilor care au cea mai mare nevoie.

• Raportul „Reforma învățământului preuniversitar în România: Consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin”, realizat de OCDE, cu sprijinul Comisiei Europene, pentru Ministerul Educației, dedică mentoratului didactic una dintre cele 18 recomandări-cadru, precum și o serie de măsuri în cadrul altor recomandări. Tema este atinsă în mai multe capitole ale documentului.

Astfel, Recomandarea 14 vizează „Consolidarea și extinderea sistemului național de mentorat al cadrelor didactice”, necesare pentru transformarea practicii didactice. Aici sunt incluse patru măsuri recomandate de experții OCDE autorităților române.

Ele descriu în bună măsură și situația la zi și lipsurile majore care fac simțite în acest domeniu, de la lipsa unui profil de competențe la lista unor metode de formare continuă a mentorilor și la prioritizarea școlilor și profesorilor care au cea mai mare nevoie.

Cele 4 măsuri incluse la această Recomandare: 

”Măsura 1. Să definească un profil de competențe și criterii de selecție pentru mentori.

• După cum s-a sugerat mai sus, România ar trebui să definească un nou profil de competențe pentru mentori (a se vedea Recomandarea 10). Profilul ar sta la baza criteriilor de selecție și a formării candidaților la lista de mentori înregistrați ai Corpului de mentorat și licențiere în cariera didactică.
• Exemplele din Statele Unite evidențiază modul în care standardele de mentorat pot contribui la practici mai coerente și mai eficiente (…). Printre criteriile importante pentru selectarea mentorilor se numără: un istoric de eficiență la clasă; înțelegerea profundă a pedagogiei și a practicii pedagogice; precum și dorința și capacitatea de a lucra cu adulții.
• România ar putea introduce criterii suplimentare pentru recrutarea mentorilor, în sprijinul priorităților naționale, cum ar fi experiența de lucru în medii dezavantajate (de exemplu, școli cu un procent ridicat de elevi romi) și cunoștințe pedagogice specializate (de exemplu, educația pentru elevii cu cerințe educaționale speciale sau evaluarea formativă).” 

„Măsura 2. Să stabilească și să impună formarea continuă a mentorilor.

• Noul corp de mentorat și licențiere în cariera didactică ar trebui să elaboreze o serie de module de formare inițială și continuă pentru mentori, care să fie susținute de corpul național de formatori în domeniul mentoratului. Toți mentorii trebuie să înțeleagă noile standarde profesionale pentru cadrele didactice (a se vedea Recomandarea 10) și să aibă reale competențe profesionale.
• Reconversia profesională și sprijinirea tuturor celor 4 400 de mentori va fi costisitoare și dificilă, astfel încât România ar putea să se concentreze inițial pe formarea și repartizarea unui grup mai mic de mentori pentru școli și profesori prioritari, de exemplu, mentori care pot lucra cu profesori de anumite materii sau niveluri școlare sau care au experiență de lucru cu elevi romi ori în școli defavorizate din mediul rural (a se vedea măsura 3 de mai jos). ”

„Măsura 3. Să direcționeze mentoratul către școlile și profesorii prioritari.

• Repartizarea inițială a unui grup mai mic de mentori înseamnă că Ministerul Educației va trebui să identifice și să se concentreze asupra școlilor și profesorilor care ar beneficia cel mai mult de mentorat. De exemplu, mentorii ar putea fi alocați cu prioritate școlilor de practică pedagogică, profesorilor noi care lucrează în școli defavorizate sau celor care, în urma unei evaluări externe, nu îndeplinesc standardele minime.
• În țările UE participante la Studiul internațional privind procesul de predare- învățare (TALIS) al OCDE, alocarea mentorilor se face în cele mai multe cazuri către școli și profesori care ar beneficia cel mai mult de mentorat, și mai rar pentru fiecare profesor în parte (…).” 

„Măsura 4. Să asigure în mod deliberat asocierea mentorilor cu cadrele didactice stagiare.

• Mentorii care au experiențe comune cu discipolii lor, fie în ceea ce privește nivelul de învățământ ori materia predată, pot fi mai eficienți, deoarece pot lega conținutul programei destrategiile didactice relevante.
• În România, se asociază deja mentorii cu cadrele didactice în funcție de disciplină sau de domeniul de competență, în cadrul noii rețele de școli de aplicație pentru practica pedagogică (…). Această metodă ar putea fi extinsă adăugând criterii suplimentare, cum ar fi experiența într-un mediu educațional similar sau competența într-un domeniu pedagogic de interes pentru profesor. ”

Totodată, mentoratul este menționat și la Recomandarea referitoare la protocoale de sprijin pentru școlile și elevii care au cea mai mare nevoie (Recomandarea 9). 

Aici, OSCE recomandă măsuri care să asigure finanțare și pentru mentorat, ca parte a demersurilor de atragere a cadrelor didactice spre medii dezavantajate, rurale, izolate:

• Recomandarea 9 – „Măsura 3. Asigurarea finanțării pentru mentorat și îmbunătățirea mediului școlar, pentru a atrage, menține și sprijini cadrele didactice din școlile dezavantajate, rurale și izolate. Pe lângă stimulentele financiare prevăzute de actualele reforme, cadrele didactice care acceptă să lucreze în școli dezavantajate vor necesita sprijin profesional pentru a crea un mediu educațional favorabil pentru elevi. Pentru acest motiv, acest raport sugerează ca în școlile dezavantajate, inclusiv cele mici, rurale și izolate (…) să se aloce mentori cu experiență relevantă contextului specific (de exemplu, predarea simultană la mai multe clase sau pondere mare a elevilor romi). Experiența din țările OCDE arată că mentoratul, combinat cu alte inițiative de îmbunătățire școlară, cum ar fi crearea rețelelor școlare, poate veni în sprijinul școlilor mici și celor din mediul rural (…)” 

Iar tema este atinsă, din nou, și la Recomandarea 10, care vizează standardele de competență profesională a profesorilor, unde OCDE propune „oficializarea rolului de mentor”.

• Recomandarea 10 – „Măsura 2. Oficializarea rolului de mentor și diversificarea rutelor de evoluție în carieră, astfel încât cadrele didactice să poată aplica competențe și experiență de nivel superior fără a fi nevoite să părăsească sala de clasă. Având în vedere importanța rolului de mentor, prioritatea României ar trebui să fie elaborarea unui profil clar de competențe pentru această funcție, definind așteptările din partea profesorilor care îndeplinesc acest rol (a se vedea Recomandarea 14). Acest profil ar trebui să se axeze pe funcția formativă și educativă a mentoratului, separându- se de sistemul vechi de inspecție și control al cadrelor didactice. De asemenea, ar trebui elaborate și alte profiluri pentru funcțiile care corespund priorităților naționale, cum ar fi experții în educație specială sau în evaluare formativă. Anexa. Exemple din diferite țări oferă exemple de structuri de carieră diversificate din Norvegia și Republica Slovacă.”

Tabloul sumar al mentoratului în școlile românești, azi

Analiza OCDE realizează și un tablou al problemelor referitoare la mentorat și la obiectivele în domeniu pe care le propune noua legislație din educație.

Probleme identificate în raport, inclusiv lipsa formării și resurselor de sprijin pentru sistemul de mentorat didactic:

• „În prezent, nu toate cadrele didactice stagiare din România beneficiază de mentorat pe perioada stagiului practic de un an”. 
• „Cadrele didactice care nu au cunoștințe și competențe de bază nu beneficiază de sprijin în cadrul școlilor”. 
• „Eforturile anterioare de extindere a sistemului de mentorat didactic au eșuat întrucât mentorii nu au beneficiat de suficientă formare și sprijin, precum și din cauza lipsei de resurse pentru reducerea normelor didactice ale acestora”.

Analiza consemnează intenția guvernului de a forma un Corp de mentorat și un Corp de formatori în domeniu, iar analiza are comentarii pe marginea planurilor și intențiilor de reformă în domeniu:

• Viitoare acte normative pentru competențele și rolurile mentorilor reprezintă „un pas crucial pentru a stabili așteptări clare din partea mentorilor și pentru a evita inconsecvențele legate de înregistrarea și/sau menținerea mentorilor în registrul național”
• „Formarea și sprijinirea continuă a mentorilor vor fi esențiale ca aceștia să își însușească noile standarde și să sprijine eficient celelalte cadre didactice”, iar planificarea resurselor în acest sens „va fi esențială”
• ”Există în continuare întrebări cu privire la sustenabilitatea financiară pe termen lung a programului” național de mentorat urmărit de guvern, iar României i se recomandă să realizeze o „analiză a resurselor financiare și a altor resurse necesare pentru a implementa la scară largă aceste măsuri”.
• Ministerul Educației „a prezentat planuri ambițioase de a desemna mentori pentru toți profesorii debutanți”, cu cel puțin un mentor pentru fiecare școală, dar OCDE recomandă ca acest eplanuri să fie implementate „treptat”. De asemena, analiza constată că „nu par să existe planuri de prioritizare a școlilor și cadrelor didactice”, în condițiile în care „eficiența mentoratului poate fi sporită prin prioritizarea școlilor și cadrelor didactice care ar beneficia cel mai mult de pe urma programului.”

Citește și:

Gradația de merit trebuie regândită, creșterile salariale automate ar trebui limitate, iar salariile pentru diversele grade didactice să fie revizuite – măsuri propuse de OCDE pentru corelarea salariilor cu performanța profesorilor

DOCUMENT Salariile profesorilor din România să fie legate de performanța acestora, reformele în certificarea și evaluarea lor să fie revizuite, să fie luate măsuri care să evite suprapuneri și conflicte de interese în evaluările școlilor – printre cele 18 recomandări-cadru ale OCDE pentru Ministerul Educației

Foto: © Auremar | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.