Profesorii din România sunt afectați de schimbările demografice, de digitalizare, de echitate și incluziune, dar și de alte „megatendințe” globale, de la situația sănătății la implicarea civică și democratică, conform raportărilor făcute de Ministerul Educației pentru un nou raport privind educația al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În același timp, deși la nivel oficial sunt recunoscute dificultăți în fața acestor provocări cu care se confruntă profesorilor, raportul semnalează o cu totul altă „realitate” văzută de directorii de liceu.
Raportul OCDE „Education Policy Outlook 2024”, ce abordează îndeosebi politicile ce-i vizează pe profesori în țările membre și partenere ale organizației, consemnează 10 „megatendințe” considerate a fi importante de către diversele țări. România apreciază a fi de „importanță ridicată sau foarte ridicată” șapte dintre aceste tendințe:
- Schimbările demografice (declarate de 94% dintre ministerele participante la studiu, schimbări ce includ îmbătânirea populației, natalitate în scădere, migrație etc.)
- Digitalizarea (integrarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale, în viața de zi cu zi)
- Egalitate, incluziune, diversitate
- Mediu sustenabil
- Sănătatea
- Schimbările privind implicarea democratică și civică
- Revirimentul economic
Singurele „megatendințe” care nu se aplică în cazul profesorilor din România, potrivit estimărilor Ministerului Educației, sunt cele legate de conflicte internaționale și securitate, managementul dezastrelor, respectiv cele încadrate la „Altele”.
Documentul semnalează însă discrepanțe între datele datele raportate oficial și date raportate pe alte canale – precum cele declarate de directorii școlilor participante la testările internaționale PISA 2022. Diferențele între date și raportările directorilor au fost semnalate de Edupedu.ro și în cazul rapoartelor precedente ale OCDE, după apariția rezultatelor de la cea mai recentă testare PISA.
În cazul problemelor demografice, Education Policy Outlook 2024 nu menționează date în privința României, ci doar în cazul țărilor membre OCDE, cu accent pe îmbătrânirea ce se face simțită în rândul cadrelor didactice și pe lipsa de profesori din multe sisteme de educație.
Dar raportul consemnează că România se numără printre țările care declară că întâmpină obstacole în patru zone-cheie de acțiune:
- Atragerea de profesori
- Retenția profesorilor existenți
- Întărirea practicii didactice
- Întărirea învățării profesionale în rândul profesorilor
Și, dacă în acest raport problemele demografice sunt considerate a fi o „megatendință” ce influențează educația, la nivel punctual situația stă diferit.
În alte raportări internaționale – vezi, de exemplu, cazul Education at a Glance 2024, publicat tot de OCDE toamna aceasta, România declară printre cele mai reduse ponderi pentru categoria cadrelor didactice cu vârste de peste 50 de ani (26% din total în 2022).
În același raport, însă, era semnalată o altă problemă: țara raporta deficit de profesori calificați și la matematică, și la științe, și la arte, educație fizică și alte materii.
Iar noul raport citează datele declarate de directorii școlilor participante la testarea internațională PISA 2022 și arată că, între țările analizare, România are printre cele mai scăzute procente de elevi (alături de Finlanda, Danemarca sau Bulgaria) înscriși în școli unde directorii declară că se confruntă cu probleme privind numărul de profesori.
La testările PISA 2022, unde directorii români au declarat printre cele mai puține probleme în privința profesorilor, elevii români au înregistrat printre cele mai slabe rezultate la nivel european.
Outlookul educațional al OCDE a fost publicat și într-un moment în care datele inspectoratelor școlare românești indică o creștere considerabilă a numărului de profesori care au atins vârsta de pensionare și se află în activitate.
„Megatendința” digitalizării
Dacă România consideră tema digitalizării drept o chestiune cu impact major asupra activității profesorilor, situația este văzută altfel la nivelul școlii.
Pe de o parte, țara se înscrie în „megatendința” digitalului ca provocare pentru sistemului de învățământ, conform declarațiilor Ministerului pentru OCDE.
Iar raportul notează că, „într-o perioadă de avansuri tehnologice rapide, rolul unor profesori competenți nu a fost niciodată atât de critic”, lucru semnalat și de rezultatele PISA, unde se înregistrează competențe în scădere în rândul elevilor în vârstă de 15 ani, la nivelul OCDE.
Pe de altă parte, în România, țară unde nivelul competențelor elevilor stagnează față de 2018, dar este printre cele mai slabe la nivelul UE, perspectiva directorilor de școli este, din nou, alta.
Astfel, România este – alături tot de Finlanda, Danemarca și Bulgaria – printre țările cu cea mai mică pondere a elevilor care provin din școli unde directorii declară că se confruntă cu problema personalului didactic inadecvat sau insuficient pregătit. Altfel spus, directorii din școlile participante la evaluările PISA tind să declare că nu au astfel de probleme în România, într-o măsură mult mai mare decât în celelalte țări.
Amintim că, dincolo de rezultatele PISA, un studiu mult mai recent, ICLS 2023, ce a evaluat competențele digitale ale elevilor de clasa a VIII-a, a arătat că elevii români sunt ultimii din Europa în utilizarea eficientă a tehnologiei.
Potrivit noului raport OCDE Education Policy Outlook, la nivel internațional, „alături de întărirea folosirii de către profesori a pedagogiilor fundamentale, sistemele de educație trebuie să evalueze obiectiv, fără pasiune, cum să integreze mai bine tehnologiile în practica didactică, pentru a întări învățarea și predarea eficientă. În pofida unor investiții financiare mari, tehnologia digitală nu transformă pe măsură predarea și învățarea (…) Eșecul sistemelor de educație în a-i ajuta pe profesori să capitalizeze pe deplin oportunitățile pedagogice oferite de tehnologie, pentru a determina rezultate mai bune în ceea ce privește competențele de bază, nu ține de lipsa de resurse și de profesori”.
„Megatendința” inegalității
A treia cea mai mare „megatendință” constatată la nivel global în raportul OCDE este cea a egalității și incluziunii.
În această privință, Outlook-ul organizației internaționale face trimitere la un grafic comparativ rezultat tot din PISA 2022, ce raportează schimbările în ceea ce privește veniturile, între 2012 și 2022, la schimbările în ceea ce privește inegalitățile, așa cum se reflectă acestea din urmă în performanța elevilor la matematică în cadrul PISA.
Din acest punct de vedere, România se remarcă drept țara cu cea mai mare creștere a inegalităților între 2012-2022, reflectate în diferențele din rezultatele PISA, în condițiile în care țara a avut, în aceeași perioadă, o scădere considerabilă a inegalităților în ceea ce privește veniturile.
Foto: © Gergely Zsolnai | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
ULTIMA ORĂ Educația din România ocupă cel mai rău loc în UE la aproape toți indicatorii de calitate și trage în jos statisticile europene în domeniu, la sfârșitul mandatelor Iohannis-Deca. Noul Monitor al Educației și Formării a fost publicat de Comisia Europeană
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii – raport internațional
INFOGRAFICE Ce spun directorii de școli vs. ce spun rezultatele PISA 2022: Diferențe majore urban-rural în performanțele elevilor, în timp ce directorii nu raportează diferențe semnificative privind personalul didactic sau dotările / Plus: nu sunt diferențe în rezultatele la Matematică între elevii din școli cu resurse și cei din școli cu deficit de resurse
C.I.
Mihai Peticilă
Redacția
Laborator de stiinte cognitive clinice
