Beneficiile antreprenoriatului trebuie să fie transmise mai clar de către mediul academic, mediu care să se concentreze pe construirea mentalității antreprenoriale în rândul studenților – aceasta este una dintre recomandările formulate într-un studiu realizat de un grup de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai și publicat în revista științifică Eastern European Economics a editurii Taylor&Francis, studiu ce vizează impactul pandemiei Covid-19 asupra inițiativei antreprenoriale în România.
Studiul cercetătorilor de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB transmite o serie de recomandări pentru mediul academic, dar și guvernamental pentru susținerea antreprenoriatului în perioada post-Covid. Obiectivul cercetării este, potrivit unei prezentări transmise miercuri de UBB, acela de „a oferi o analiză detaliată și multi-dimensională a principalilor factori determinanți ai intenției antreprenoriale într-un context global perturbat de pandemia de Covid-19, pornind de la faptul că nu există modele standardizate de identificare a factorilor care influențează decizia indivizilor în direcția alegerii unei cariere antreprenoriale”.
- Potrivit studiului, mediul academic ar trebui să facă eforturi pentru a-i identifica pe indivizii cu abilități antreprenoriale și de a-i sprijini în dezvoltarea de noi afaceri. Iar „din perspectivă managerială, acest aspect se traduce prin proiectarea și implementarea unor programe de formare a personalului, menite să pregătească profesorii și să le semnaleze importanța încorporării acestor aspecte în discursurile și practicile educaționale”.
În ceea ce privește guvernele, analiza citată spune că e nevoie ca acestea să formuleze măsuri solide și eficiente în două sensuri – acela de susținere a afacerilor existente, mai ales a celor mici și mijlocii, respectiv să asigure supraviețuirea lor în momente critice, asemenea recentei crize Covid-19, prin sprijin legislativ și fiscal.
UBB despre studiul prezentat (care poate fi consultat aici):
- „Originalitatea acestei lucrări științifice constă pe de o parte în fuziunea unor modele teoretice și empirice care să permită o mai bună înțelegere a principalilor factori determinanți ai intenției antreprenoriale, fiind introduse canale inovative de interacțiune între variabilele testate, iar pe de altă parte, în evaluarea impactului pe care o criză majoră, precum recenta criză sanitară, l-ar putea avea asupra intenției antreprenoriale în România.”
- „Rezultatele obținute în urma acestui studiu consolidează rolul fundamental pe care factori precum atitudinea, dezirabilitatea, fezabilitatea, auto-eficacitatea percepută și eficacitatea colectivă îl au asupra intenției antreprenoriale, susținând rezultatele cercetărilor anterioare și evidențiind totodată și numeroase implicații majore în plan instituțional.”