Mediatorul școlar înregistrează săptămânal absențele elevilor și organizează periodic ședințe cu părinții. Ce trebuie să conțină rapoartele de activitate – document publicat de ISJ Iași

Mediatorul școlar va înregistra săptămânal absențele elevilor, va organiza periodic ședințe cu părinții și trebuie să dețină informații corecte și exacte nu numai despre drepturile și serviciile educaționale disponibile, ci și despre cele sociale, medicale, juridice, conform unui document despre activitatea mediatorului școlar, publicat de Inspectoratul Școlar Județean Iași.

Noile atribuții ale mediatorului școlar sunt prevăzute în regulamentul-cadru de organizare și funcționare a centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională, CJRAE/CMBRAE, din iulie 2024.

Legea învățământului preuniversitar prevede și responsabilități ale mediatorului școlar legate de burse și analiza disciplinară a elevilor și condițiile care trebuie îndeplinite pentru ocuparea funcției de mediator școlar.

Normele de încadrare, activitate şi salarizare ale mediatorului școlar sunt incluse în ordinul nr. 1.539 din 19 iulie 2007.

Activitatea mediatorului școlar, conform documentului publicat de ISJ Iași:

• „Mediatorul va monitoriza permanent frecvența elevilor la școală, cu atenție specială acordată elevilor care provin din familii defavorizate (cu mulți copii, cu părinți plecați în străinătate, cu cerințe educaționale speciale, etc.)
• Săptămânal va înregistra absențele elevilor prin consultarea cataloagelor de la secretariatul unității școlare și cu ajutorul informațiilor obținute de la cadrele didactice.
• Va planifica vizite la domiciliul elevilor care au înregistrat mai multe absențe, pentru a analiza situația și pentru a propune măsuri remediale potrivite.
• Mediatorul are obligația să cunoască toți copii din comunitate pentru a putea identifica problemele cu care se confruntă aceștia și pentru a putea iniția programe/ măsuri necesare rezolvării acestora. În acest scop, mediatorul trebuie să dețină informații corecte și exacte nu numai despre drepturile și serviciile educaționale disponibile ci și despre cele sociale, medicale, juridice.
• Activitățile planificate trebuie să implice părinții în unele proiecte ale școlii ( amenajarea unor spații de joacă, pentru activități sportive, zugrăvirea sau la curățenia înainte de începerea anului școlar sau a semestrului, pregătirea unor serbări, evenimente, etc.)
• Mediatorul va organiza periodic (cel puțin două/ semestru) ședințele cu părinții sub forma unor dezbateri care să își propună să găsească soluții pentru a crea un mediu școlar bun. Întâlnirile cu părinții trebuie să aibă teme legate de regulile școlare, frecvența copiilor, performanța școlară, relațiile cu cadrele didactice, igiena personală și școlară, securitatea copiilor.

În activitatea mediatorului, raportul este o formă de comunicare scrisă cu caracter preponderent informativ. Raportul poate fi solicitat de superiori, poate fi redactat de către mediator în urma unei întâlniri, deplasări, activități desfășurate în comunitate.

La sfârșitul unui semestru/an școlar, mediatorul trebuie să redacteze un raport informativ pe care să îl prezinte directorului unității școlare, coordonatorului metodic, inspectorului școlar pentru minorități și autorități locale.

În întocmirea lui, datele obținute trebuie sintetizate și ordonate riguros, pentru a reda cât mai corect și complet informația. Stabilirea clară a adresabilității raportului (cui îi este destinat), determină redactarea acestuia. În funcție de aceasta se va stabili cât de ”tehnică” va fi prezentarea, (terminologie și limbaj specific), respectiv se va urmări să fie adaptat la nivelul cititorului de pregătire și înțelegere.

Raportul despre o activitate/ deplasare desfășurată trebuie să conțină:

• secțiune introductivă care să prezinte cadrul general al informației raportate (cine, ce, unde, când, cum, cu ce instrumente/ surse a obținut informațiile);
• Materialul faptic, ce s-a înregistrat/ constatat/ întâmplat;
• secțiune concluzivă, care să prezinte rezultatele, constatările, recomandările, măsurile ce trebuie luate. Raportul poate fi însoțit de o anexă cu planul de măsuri propuse pentru situația raportată.

Raportul de sfârșit de semestru/ an școlar, în cazul în care nu există o formă prestabilită la nivel local, poate să conțină următoarele informații:

• analiză SWOT a activității (puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări);
• Prezentarea obiectivelor planificate;
• Prezentarea activităților desfășurate (în succesiune cronologică);
• Participarea la activități metodico – științifice (ateliere de lucru, seminarii).” 

Ce face un mediator școlar? 

Atribuțiile prevăzute de regulamentul CJRAE/CMBRAE, art. 26:

a) „asigură participarea tuturor copiilor din comunitate la învățământul preuniversitar obligatoriu, încurajând implicarea părinților în educația copiilor și în viața școlii și facilitând colaborarea dintre familie, comunitate și școală;

b) păstrează legătura permanentă și colaborează cu conducerea unității de învățământ, cu educatorul/profesorul de învățământ primar/profesorul diriginte, profesorul-consilier școlar, după caz cu profesorul-logoped, cu profesorul itinerant și de sprijin, cu profesorul-psiholog, pentru monitorizarea progresului elevului;

c) se implică în informarea și susținerea familiilor pentru accesarea burselor și a altor forme de sprijin financiar acordat elevilor prin unitățile de învățământ;

d) contribuie la menținerea și dezvoltarea încrederii și a respectului față de școală în comunitate și a respectului școlii față de comunitate;

e) facilitează dialogul școală – familie – comunitate;

f) monitorizează copiii de vârstă preșcolară din comunitate care nu sunt înscriși la grădiniță și sprijină familia/susținătorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învățământul preșcolar;

g) monitorizează copiii de vârstă școlară, din circumscripția școlară, care nu au fost înscriși niciodată la școală, propunând conducerii școlii soluții optime pentru recuperarea lor și facilitând accesul acestora la programele alternative de învățământ (înscrierea în învățământul de masă la cursuri de zi sau la cursuri cu frecvență redusă, includerea în programul “A doua șansă” și alte programe);

h) sprijină organizarea de programe-suport pentru îmbunătățirea performanțelor școlare (programe de recuperare, programe de intervenție personalizată, programe de tip “A doua șansă”, “Școala după școală” și alte programe);

i) contribuie la monitorizarea accesului la educație și menținerea copiilor în sistemul educațional obligatoriu;

j) informează familiile despre rolul școlii și despre prevederile legale referitoare la participarea copiilor la educație;

k) monitorizează situația școlară și activitatea extrașcolară a acestora, încurajând participarea lor la educație;

l) transmite școlii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluțiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educație al copiilor;

m) contribuie la deschiderea școlii către comunitate și la promovarea caracteristicilor etnoculturale în mediul școlar, prin implicarea în organizarea de activități cu părinții/alți membri ai comunității, organizarea de activități cu dimensiune multiculturală, organizare de activități extracurriculare și alte activități;

n) monitorizează și încurajează prezența elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin;

o) furnizează activități de informare pentru personalul unităților de învățământ și pentru copii/elevi în scopul prevenirii traficului și consumului de droguri/ substanțe interzise, a delincvenței și predelincvenței juvenile și a altor comportamente de risc, precum și a oricărei forme de violență în spațiul școlar, inclusiv bullying, cyberbullying; contribuie la activități de prevenire și diminuare a factorilor care determină tulburări comportamentale;

p) sprijină elaborarea planului de desegregare școlară și implementarea acestuia, prin colaborare cu conducerea școlii;

q) informează autoritățile responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor copilului și sprijină demersurile acestora pentru soluționarea situațiilor respective;

r) participă la managementul cazurilor de violență în școală conform Procedurii elaborate de Ministerul Educației și se implică în activități privind prevenirea bullyingului și a violenței în mediul școlar;

s) mediază eventualele conflicte ivite, între școală-familie/elevi, cadre didactice-familie/elevi, alte tipuri de interacțiuni;

t) se implică în procesul de sesizare și analiză disciplinară a elevilor, dacă este necesar, comunicând cu părinții/tutorii legali, în absența elevilor, într-un spațiu dedicat, care asigură confidențialitatea;

u) colaborează cu personalul din compartimentele CJRAE/CMBRAE, cu ceilalți mediatori școlari din rețeaua CJRAE/CMBRAE, cu profesorii-consilieri școlari din cabinetele de asistență psihopedagogică, cu profesorii-logopezi din cabinetele logopedice școlare, cu profesorii de sprijin /itineranți, cu personalul CEOSP, cu personalul didactic, didactic auxiliar și administrativ al unității de învățământ în care își desfășoară activitatea, cu instituții guvernamentale și non-guvernamentale cu atribuții similare, complementare sau conexe în domeniul educațional;

v) îndeplinește și alte sarcini alocate, în acord cu prevederile legale în vigoare.”

Prevederile referitoare la activitatea mediatorului școlar din Legea învățământului preuniversitar preuniversitar

„În unitățile administrativ-teritoriale cu un număr crescut de eleve gravide și elevi părinți, la nivelul unității de învățământ unice sau cu cele mai multe astfel de cazuri înregistrate, se alocă suplimentar, în mod obligatoriu, un post de mediator școlar. – Art 76 (15) 

În procesul de sesizare și analiză disciplinară a elevilor, comunicarea cu părinții/tutorii legali se realizează în absența elevilor, într-un spațiu dedicat, care asigură confidențialitatea, în prezența consilierului școlar și a mediatorului școlar, dacă este necesar. – Art 107 (16) 

În unitățile de învățământ în care își desfășoară activitatea mediatori școlari, aceștia sunt implicați în informarea și susținerea familiilor pentru accesarea burselor și a altor forme de sprijin financiar acordat elevilor prin unitățile de învățământ. – Art 108 (9) 

Pentru ocuparea funcțiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii (Articolul 193 (1)):

i) pentru funcția de mediator școlar – absolvirea studiilor universitare cu diplomă de licență a oricărei specializări, absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator școlar, sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator școlar, recunoscut de Ministerul Educației;

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. i), pentru funcția de mediator școlar, în comunitățile cu populație semnificativă de etnie romă, unde nu există mediator școlar care să îndeplinească condițiile de studii prevăzute de lege – absolvirea, cel puțin, a clasei a XII-a/XIII-a, fără diplomă de bacalaureat, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator școlar, recunoscut de Ministerul Educației.

(5) Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, este autorizat ca, în funcție de dinamica învățământului, să propună stabilirea și reglementarea de noi funcții didactice auxiliare prin hotărâre a Guvernului.” – Articolul 193

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.