Mecanismul de acordare a burselor pentru elevi de către școli, explicat de ministrul Educației: fiecare școală va primi banii, 1.000 de lei per elev la gimnaziu, de exemplu, și va decide cui și în funcție de ce criterii acordă acele sume

„Asiguri școlii bugetul, n-o lași de izbeliște, dar lași directorului, care se presupune că e profesionist, și consiliului de administrație șansa să-și distribuie acest buget, adaptat la specificul și nevoile elevilor din școala lui”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, despre modalitatea în care școlile vor acorda bursele elevilor, potrivit proiectului de Lege a învățământului preuniversitar. Declarațiile au avut loc în cadrul unei dezbateri organizate de PNL Brașov.

Ministrul Cîmpeanu a precizat că școlile vor putea să își stabilească fiecare un prag pentru cei care se încadrează să ia burse. Astfel, „nu mai vii de la București cu praguri general-obligatorii”, potrivit acestuia.

„Poți să dirijezi 90% din buget sau 80% pe partea socială și restul pe performanța școlară, dacă ești o școală care are mulți elevi în dificultate. Dacă ești o școală în centrul Brașovului și nu se cere, poți să dirijezi 80% spre performanță. Te raportezi la realitate, la numărul de elevi care au nevoie. Cumva se prioritizează: întâi să acoperi bursele sociale și restul – performanței. Iar la performanță, poți să cobori până la 10 până la 9.50, până la 9.20, până la 8.70. Poți să cobori, e decizia ta. Ai libertatea să-ți faci politica de burse”.

El a mai menționat că, inițial, în proiectul de lege erau alocați 400 de lei de lei per elev pentru învățământul primar, 900 de lei per elev pentru învățământul gimnazial, 1.500 de lei per elev pentru învățământul liceal și 3.000 de lei pentru cel profesional. Cu toate acestea, „din discuțiile cu elevii a rezultat că acei 400 de lei per elev pentru învățământul primar trebuie să crească la 500 de lei, asta susținem, 900 de lei pentru învățământul gimnazial să crească la 1000 de lei”.

Sorin Cîmpeanu: „Am aplicat următorul sistem: nivelul de la care se lua bursă era 8.50 sau 9.50. Explicația o știți foarte bine, da? Înainte de criza sanitară, de 8.50 erau 14-15% din elevii din România. În anul 2021 au fost 53%. Am avut ideea pe care mi-am asumat-o: tezele cu prezență fizică, eu am spus – ultimul bastion în calea irelevanței notelor. Am spus și am crezut în lucrul acesta. Realitatea a demonstrat că logica mea nu a fost bună. De ce? Am avut teze cu prezență fizică și n-am mai avut 53% dintre elevii României peste 8.50, am avut exact 60%. (…)

Am întâlnit un liceu în care într-o clasă nu avea nimeni sub 10.00. Într-o altă clasă, era un singur elev avea 9.90 și ceva. Pe cuvânt, sunt copii buni, dar totuși. După cum avem colegii în care notele se acordă cu multă exigență, un elev de 7.50 este un elev foarte bun, dar n-are nicio șansă în fața unui elev care a luat 10 într-o altă școală, în alte condiții și cu totul alte cauze: lipsa totală a unui standardizări a evaluării. Și atunci ce șansă ai să stabilești un prag corect, că este 8.50, că este 9.50, că este 9.20 sau 9.27(3)? Orice ai stabili, nu este bine. Nu poate să fie bine peste tot.

Singura șansă este să lași fiecare școală să-și decidă singură palierul. A lăsa școlile singure, de izbeliște, unele sunt de izbeliște, pentru că am propus o alocare pentru burse, inițial, am mers în proiectul legii de 400 de lei per elev din învățământul primar, de 900 de lei per elev din învățământul gimnazial, de 1.500 de lei per elev din învățământul liceal, profile – vocațional și teoretic – și, pentru a demonstra că într-adevăr acest act încurajează învățământul profesional, de 3.000 de lei, față de 1.500 de lei, pentru liceele profesionale, le-am denumit, după multe dezbateri, am înțeles că varianta optimă, și o acceptăm, ar fi liceu tehnic și profesional. Tu, director, consiliu de administrație, știi exact câți elevi ai. Îi înmulțești cu alocația. (…) Din discuțiile cu elevii a rezultat că acei 400 de lei per elev pentru învățământul primar trebuie să crească la 500 de lei, asta susținem, 900 de lei pentru învățământul gimnazial să crească la 1.000 de lei. Deci, într-o școală ai patru clase de învățământ gimnazial, 100 de elevi cu 1.000 de lei. Deci, ai 100.000 de lei. (…)

Tu ai un buget total. Dacă ești un liceu teoretic sau vocațional și n-ai clase de profesional, și nu prea mai amestecăm clasele de profesional, lăsând totuși excepția acolo unde sunt licee tehnologice care înregistrează performanțe în diverse domenii, pentru a fi coerenți cu principiul „nu stricăm ce merge”, adăugăm, nu luăm, prin excepție, în toate acele situații care susțin performanță sportivă sau de altă natură, vor fi permise amestecuri, chiar dacă regula generală va fi: liceul tehnologic și profesional are doar clase de profesional. În liceul tehnic și profesional care face performanță sportivă, care dă jumătate din lotul României, ar fi stupid să nu accepți și clase sportive pentru liceu. Acest accept se face la nivel de ordin de ministru, caz cu caz, justificat. Sau un liceu în care distanța este foarte mare, ai afecta tocmai accesul la educație, ori noi vrem să susținem tocmai accesul la educație. Și în aceste situații va fi permis amestecul, dar analizând obiectiv fiecare situație.

Dacă ai excelență olimpică internațională sau națională, ai și cuantumul burselor stabilit clar. Îți rămân, nu știu, 400 de mii de lei pentru burse care pot fi de două feluri. Am simțit nevoia să simplificăm: sociale și de performanță școlară. Poți să dirijezi 90% din buget sau 80% pe partea socială și restul pe performanța școlară, dacă ești o școală care ai mulți elevi în dificultate. Dacă ești o școală în centrul Brașovului și nu se cere, poți să dirijezi 80% spre performanță. Te raportezi la realitate, la numărul de elevi care au nevoie. Cumva se prioritizează: întâi să acoperi bursele sociale și restul – performanței. Iar la performanță, poți să cobori până la 10 până la 9.50, până la 9.20, până la 8.70. Poți să cobori, e decizia ta. Ai libertatea să-ți faci politica de burse. Deci, asiguri școlii bugetul, n-o lași de izbeliște, dar lași directorului, care se presupune că e profesionist, și consiliului de administrație șansa să-și distribuie acest buget, adaptat la specificul și nevoile elevilor din școala lui. Nu mai vii de la București cu praguri general-obligatorii, într-o situație care merge dintr-o extremă în alta”.

Informații de context

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, la Forumul Educației la Iași 2022, că cel puțin 12 elevi vor lua bursă „în fiecare clasă din România”: „Veți vedea că în fiecare clasă de 28 de elevi aveți cel puțin 12 elevi care vor lua bursă în fiecare clasă din România, iar cuantumul acestor burse va fi motivant”. – detalii aici

Acesta a explicat în ce constă propunerea de lege: „Vrem să dăm putere școlilor, vrem să avem un management profesionist în școli. Propunerea din lege este următoarea: pentru fiecare elev al acestei țări din cei 871.000 elevi din învăţământul primar – o alocație de 400 de lei pentru burse, sunt doar burse sociale în primar. Pentru învăţământul gimnazial este vorba cei 751.000 elevi – alocaţia este de 920 de lei. Pentru învăţământul liceal și este vorba de cei 573.000 elevi în liceu, grupați în două categorii, alocaţia este de 1.500 lei pentru licee teoretice şi vocaţionale și, pentru că vrem să susținem învățământul profesional cu adevărat, alocația este de 3.000 de lei per elev.”

Pe 12 iulie, Cîmpeanu a anunțat că în noua lege a Educației din învățământul preuniversitar vor fi modificări aduse și privind bursele elevilor. Ministrul a spus că școlile vor avea bugete alocate și vor putea stabili singure criterii de acordare a burselor.

Ce prevede Legea Educației Naționale 1/2011 în privința burselor:

„(1) Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social.

(1^1) Cuantumul minim al bursei de performanță, al bursei de merit, al bursei de studiu și al bursei de ajutor social se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.

(1^2) Bursa de ajutor social se poate cumula cu bursa de performanță, cu bursa de merit sau cu bursa de studiu.

(1^3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), de bursa de performanță pot să beneficieze și elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar particular.

(2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educației și Cercetării. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanță, de merit, a burselor de studiu și a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, în limitele fondurilor repartizate și în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare.”

Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:

Cel puțin 12 elevi vor lua bursă „în fiecare clasă din România”, anunță ministrul Educației

Bursele elevilor: Școlile vor avea bugete pentru burse și vor stabili propriile politici în acordarea lor până la un prag stabilit de lege, potrivit propunerii din Legea Educației Naționale din Învățământul Preuniversitar

Școlile să nu mai acorde bursele de merit în funcție de o anumită medie, ci de un procent pe nivel de an de studiu, propune primarul Ciprian Ciucu / “În sectorul 6 am dat o hotărâre de consiliu local prin care am eliminat pragul și am introdus procentul”