Rezultatele testelor PISA 2018 arată că “cea mai gravă situație se înregistrează la matematică, unde media este mai mică cu 14 puncte față de testarea PISA din 2015”, scriu specialiştii de la Centrul de Evaluare şi Analiză în Educaţie ( CEAE). Aceştia compară rezultatele la matematică ale elevilor români de la PISA 2015 cu cele de la PISA 2018 prin raportare la media ţărilor OECD. “Într-o țară căreia îi place să se laude cu elevii săi geniali: 90% dintre elevii români au avut punctaje mai mici decât punctajele a 75% dintre elevii din țările OECD”, scrie CEAE.
Scăderea la matematică este semnificativă statistic pentru populația de elevi și nu poate fi considerată un efect aleatoriu al eșantionării, potrivit precizărilor OECD. Totodată, scorul României este mai mic cu 59 de puncte față de media înregistrată la matematică în țările OECD – (430, față de 489).
“CEAE a analizat cu cât s-a mărit, la matematică, decalajul României față de țările OECD, în comparație cu 2015. Am considerat relevant să împărțim, în funcție de rezultate, populația de elevi pe procente, de la cei mai slabi 5%, până la cei mai buni 5%”, potrivit sursei citate.
“În anul 2015, decalajul dintre punctajul maxim al celor mai slabi 5% dintre elevii români la proba de matematică a PISA și punctajul maxim al celor mai slabi 5% elevi din țările OECD era de 35 de puncte. În doar trei ani, decalajul a crescut la 60 de puncte”, constată analiza.
“Cea mai mare discrepanță s-a înregistrat, în 2018, în cazul elevilor de nivel mediu – 64 de puncte, în creștere de la 50 de puncte. Iar în cazul celor mai buni 5% dintre elevi, decalajul a rămas relativ constant – 46 de puncte în 2018, față de 44 de puncte în 2015”, mai arată sursa citată.
“Un lucru de remarcat este că România înregistrează cel mai mic decalaj față de țările OECD la rezultatele de la matematică obținute de elevii foarte buni. Acesta este de 46 de puncte, însă o ipoteză plauzibilă poate fi aceea că aproape toți părinții pentru care educația contează își trimit copiii la meditații la matematică, pentru a fi siguri că vor lua note cât mai mari la Evaluarea Națională (cei mai mulți elevi din eșantion erau în clasa a IX-a când s-a dat testul PISA). Așadar, meritul este posibil să le aparțină mai degrabă părinților decât sistemului de educație. Această ipoteză va putea fi testată ulterior prin analize pe datele secundare (precum cele strânse în chestionarele administrate copiilor și părinților)”, notează cei de la CEAE.
Reamintim că România a obținut cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani la PISA 2018, cea mai mare cădere fiind la Matematică. Analfabetismul funcțional, adică procentul elevilor sub nivelul 2 a fost în medie de 44%, în creştere cu 5% faţă de PISA 2015.
România este pe locul 47 la testul de citire PISA 2018, din 79 de state şi regiuni testate. În privința clasamentului la matematică învățământul românesc este pe locul 52, după Bulgaria, iar la științe pe locul 55.
Rezultatele PISA 2018 au arătat că prima clasată dintre țările europene este Estonia, atât la Citire/Lectură, unde a obținut 523 de puncte (cu 95 peste România), cât și la Matematică (523) și Științe (530 puncte). Analfabetismul funcțional în Estonia este de doar 11%, față de 44% în România. Estonia a întrecut toate marile economii europene și țările cu tradiție în Educație, inclusiv Finlanda.
Republica Moldova a fost dată exemplu de evoluție în prezentarea Rezultatelor PISA 2018 de către Angel Gurría, Secretarul general al Organizației pentru Coooperare și Dezvoltare Economică (OECD). „Îmbunătățiri remarcabile au fost mai ales în state care sunt sub media OECD, dar care își îmbunătățesc rezultatele foarte rapid: Albania, Republica Moldova, Peru și Qatar”, a spus acesta cu ocazia prezentării rezultatelor. Moldova a înregistrat al doilea cel mai mare salt în scorul la citire/lectură între 2009 și 2018, dintre toate cele 79 de state testate, iar la Științe a întrecut România.
C.I.
Costin Ionescu
Roxana Rusin
Mădălina Belu
Redacția
4 comments
o alta comisie CEAE, care face grafice in excel si asta e tot ce aduce in educatie….oameni care in viata lor nu au fost in fata unei clase de elevi, analizeaza si fac rapoarte…..de ce? trebuie sa isi justifice cumva existenta si sporul salarial pentru munca specializata superior comparativ cu un profesor de rand care face hartoagele comandate de sus si cu nimic folositoare in mod real, insa fara sporuri suplimentare.
Întrebare : când este meritul profesorului pentru reușita copilului ?
Răspuns : NICIODATĂ !!!! ; în acest caz e meritului copilului și al familiei !
Sărăcia își spune cuvântul! Nu se dau bani ptr Educație (am auzit ca nici nu s-ar sti ce sa se faca cu ei, comentau unii). Avem pretentii si credem ca “Merge si asa” – tipic romanesc. Pe acest mod de gândire ne putem întreba de ce țările dezvoltate au atât de putini elevi in clase, de ce aruncă cu banii pe educație cand ar putea face economii importante. A, am uitat… noi dam banii pe pensii speciale…ei poate nu au atatea…
Bună ziua. V.ati intrebat vreodata cu ce fel de elevi lucram la clasa?Știți ce fel de oameni au rămas în mediul rural?Ce fel de copii au mai rămas în țară?Care sunt nevoile lor?Nu.Nu v.ati întrebat. Faceți doar calcule. Dar nu calculați numărul celor plecați condiția socială si mediul din care provin a celor rămași,pe care suntem nevoiți să -i școlarizam.