Masa caldă ar putea fi extinsă de la 300 de școli la 350, fără să fie alocat un buget suplimentar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi în Guvern

Programul „Masa caldă în școli” ar putea să fie extins pentru încă 50 de unități de învățământ, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență. În luna iulie a fost publicată în Monitorul Oficial ordonanța de urgență care prevede ca elevii și copiii de grădiniță din 300 de unități de învățământ să primească o masă caldă. Conform proiectului ce va fi discutat astăzi, numărul acestor școli și grădinițe ar urma să ajungă la 350.

• Proiectul figurează în prima lectură pe agenda de azi a ședinței de Guvern și nu apare în transparența decizională la Ministerul Educației. Tot în primă lectură este și proiectul unei hotărâri de Guvern pentru normele de aplicare ale programului, iar hotărârea de Guvern contrazice proiectul de ordonanță de Guvern, pentru că prevede 300 de școli, nu 350. Menționăm că anul școlar 2022-2023 începe în 4 zile, ceea ce înseamnă că elevii nu pot beneficia încă de masa caldă.

Concret, proiectul modifică ordonanța de urgență nr. 105/2022 astfel:

„În anul școlar 2022-2023, pe perioada desfășurării cursurilor, preșcolarilor și elevilor din 350 de unități de învățământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unități-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei / beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”.

Chiar dacă numărul școlilor și grădinițelor care vor face parte din program a fost mărit cu 50, de menționat este că finanțarea programului a rămas aceeași. Este vorba despre 147.000.000 de lei pentru anul 2022, iar pentru anul 2023 este prevăzută suma de 207.900.000 de lei.

„Finanțarea Programului-pilot în perioada desfășurării cursurilor preșcolarilor și elevilor din 350 de unități de învățământ preuniversitar de stat, în anul școlar 2022-2023, se alocă bugetelor locale ale unităților / subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor pe raza cărora se află unitățile-pilot, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București, astfel: 2022 suma de 147.000 mii lei, iar în anul 2023 suma de 207.900 mii de lei”, conform proiectului de ordonanță.

În descrierea situației actuale apare că „în urma evaluării numărului de unități de învățământ beneficiare a Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 300 de unități de învățământ preuniversitar de stat, ce va fi implementat odată cu începerea anului școlar 2022-2023, prin raportare la bugetul aprobat și alocat și acestui scop, se poate suplimenta asigurarea suportului alimentar pentru încă 50 de unități de învățământ preuniversitar, numărul total al acestora majorându-se la 350 unități”.

Personalul necesar desfășurării programului din cele 350 de școli și grădinițe poate fi suplimentat, la cererea unităților-pilot, prin angajare sau prin detașare sau delegare din cadrul autorităților locale, conform documentului aflat pe agenda de astăzi a Guvernului.

Proiectul de ordonanță de urgență poate fi consultat mai jos:

Tot în cadrul ședinței de miercuri se află și proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice ale programului Masă caldă în școli. Precizăm că proiectul prevede doar 300 de unități de învățământ.

Ordonanța de Urgență privind extinderea programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru copiii de grădiniță și elevii din 300 de unități de învățământ a fost publicată în Monitorul Oficial pe 30 iunie 2022. Potrivit documentului, normele metodologice ar fi trebuit să fie elaborate în termen de 30 de zile: „În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, împreună cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, elaborează normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru probarea normelor metodologice:

Informații de context

Săptămâna trecută, Sorin Cîmpeanu a declarat în cadrul unei conferințe de presă că elevii care învață la colegii naționale din municipii nu vor mai beneficia de programul “Masă caldă în școli”. Tot atunci, el a mai spus că va extinde numărul de școli care să facă parte din program, dar nu a oferit un număr exact.

Pe 30 iunie, ministrul Educației anunța că a fost adoptată o ordonanță de urgență ce prevede extindere programului pilot „Masă caldă” de la 150 de școli la 300 de școli. – detalii aici

Sorin Cîmpeanu a declarat la sfârșitul lunii mai că doar 104 școli au beneficiat de program anul trecut: „Aș vrea să vă spun că din cele 150 de școli finanțate, anul trecut au putut să beneficieze de acest program doar 104”. – detalii aici

Iată ce a spus atunci ministrul Cîmpeanu despre motivele pentru care nu s-a putut organiza masa caldă în unele școli: „Motivele au fost diverse, trei la număr: blocaj licitație; doi – inexistență operatori economici mai ales în acele școli din localitățile izolate: cazul Bacău, cazul Timiș au lansat repetat licitația pentru a achiziționa servicii de catering pentru a oferi o masă caldă elevilor și nu s-a prezentat niciun operator economic, pentru că a considerat nerentabil să asigure aceste servicii într-o școală care avea doar câteva zeci de elevi. Al treilea motiv este greu de imaginat, inclusiv pentru mine, astăzi, 30 mai, există o localitate în țară, Tecuci, județul Galați, care nu are bugetul aprobat”.

După aprobarea normelor de aplicare începe un proces birocratic și administrativ, pentru ca elevii să poată beneficia de masa caldă. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, directorul Colegiului Pedagogic din Cluj-Napoca, profesorul Mircea Bertea declara în 2020 că „cine a gândit programul Masa caldă în școli nu s-a gândit şi la cum îl vor aplica școlile. Au lăsat pe seama autorităților locale și a școlilor să se descurce. (…) Habar n-au avut inițiatorii și habar nu au nici acum, la a treia ediție (desi au triplat numărul de școli!) cine suntem, ce facem si ce probleme avem noi ca școală în proiect”. Colegiul Național Pedagogic din Cluj este în Programul-pilot de la înființarea sa, din 2016.

Despre Masa Caldă în școli

Potrivit unei analize Edupedu.ro din august 2021, implementarea programului s-a făcut în localități cu primari PNL. 54% dintre școlile care au fost incluse în acest program-pilot sunt în localități în care primarii sunt de la PNL, în timp ce 31% sunt școli din localități conduse de primari ai Partidului Social Democrat. Cei de la UDMR și PMP au fiecare câte 6 școli în localități conduse de primarii lor. USR-PLUS are doar 2 școli în două localități în care edilii reprezintă acest partid.

Reamintim că Programul Masa caldă în şcoli a fost înfiinţat în perioada Guvernului Cioloş, în 2016, acesta fiind pilotat pe 50 de şcoli. Următorul Guvern, Grindeanu, a decis continuarea programului pilot tot în 50 de şcoli, după care a urmat o decizie similară şi a Guvernului Dăncilă. Acesta din urmă a adoptat şi publicat în Monitorul Oficial cu întârziere de un semestru normele de aplicare, astfel că în multe şcoli autoritățile locale, responsabile de aplicarea programului, nu au derulat procedurile de implementare, după cum Edupedu.ro a scris la acea vreme.

Citește și:

Ministrul Educației anunță eliminarea colegiilor naționale din lista școlilor înscrise în programul Masă caldă