Marius Nistor, FSE: La greva din 2005, care a durat 3 săptămâni, s-a câștigat un miliard de euro pentru modernizarea infrastructurii din școli. Degeaba am școlile dotate, atâta vreme cât nu am și oameni, atâta vreme cât oamenii pe care îi avem între aceste ziduri nu sunt motivați

Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație, a amintit că la ultima grevă generală de amploare, din 2005, Guvernul a alocat un miliard de euro pentru modernizarea infrastructurii în școli. “În momentul de față trebuie să înțelegem un lucru: cea mai de preț resursă a unui stat este resursa umană. Degeaba am școli frumoase, degeaba am școlile dotate, atâta vreme cât nu am și oameni, atâta vreme cât oamenii pe care îi avem între aceste ziduri nu sunt motivați corespunzător”, a spus Nistor, invitat la Europa FM.

Liderul sindical Marius Nistor a spus că în urmă cu 18 ani, la greva de amploare din 2005, sindicatele și profesorii au avut o victoriei importantă. Au obținut de la premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, investiții de 1 miliard de euro în dotări și modernizarea școlilor.

Greva a durat atunci timp de 3 săptămâni.

“Aș dori să aduc în memoria concetățenilor, că în 2005, am declanșat o grevă de mari proporții, a durat 3 săptămâni și atunci s-a câștigat 1 miliard de euro pentru modernizarea infrastructurii sistemului de învățământ românesc, bani care s-au dus în infrastructură. În momentul de față trebuie să înțelegem un lucru: cea mai de preț resursă a unui stat este resursa umană. Degeaba am școli frumoase, degeaba am școlile dotate, atâta vreme cât nu am și oameni, atâta vreme cât oamenii pe care îi avem între aceste ziduri nu sunt motivați corespunzător. În mod normal, când își termină activitatea, ei trebuie să plece cu o satisfacție profesională dar și materială. Din păcate, rămâne doar satisfacția profesională și în rest dezamăgirea că sunt umiliți, sunt jigniți și desconsiderați”, a spus Marius Nistor.

Informații de background

În 2005 profesorii au declanșat greva pe 7 noiembrie și a durat 3 săptămâni, timp în care a fost numit și un nou ministru al Educației, Mihail Hărdău, după ce Mircea Miclea a demisionat nefiind de acord cu un buget considerat prea mic.

Premier atunci era Călin Popescu Tăriceanu iar negocierile dintre sindicate și Guvern s-au purtat cu președintele de atunci, Traian Băsescu, ca și mediator.

Atunci, profesorii cereau investiții în școli, alocarea a 5% din PIB Educației și majorări salariale. A fost o grevă care a durat 3 săptămâni, iar Ministerul Educației a declarat greva ilegală. Cazul a ajuns la Curtea Constituţională, timp în care greva a fost suspendată o săptămână. Magistrații CCR au declarat apoi legal protestul profesorilor.

Și în 2005, greva a fost precedată de greve de avertisment şi de pichetarea prefecturilor.

Premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu a condiţionat continuarea negocierilor de întreruperea grevei, dar sindicatele au refuzat. Totuşi, discuţiile au fost reluate şi au avut loc aproape zilnic, scria BBC.

Greva s-a încheiat în urma unui acord dintre Guvern şi sindicate. Premierul Tăriceanu a dispus alocarea a 4,8% din PIB pentru educaţie, încă 1% pentru proiecte şi o mărire salarială de aproape 12%.

De ce fac profesorii grevă în 2023. Revendicările sindicatelor din educație:

• „Majorarea salariilor personalului din învățământ, în conformitate cu importanța socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic;
• Instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
• Plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic;
• Acordarea sporurilor pentru condiții de muncă personalului din învățământ;
• Acordarea drepturilor prevăzute în legislația în vigoare și contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizației de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.);
• Creșterea anuală a investițiilor în învățământ, pentru îmbunătățirea bazei materiale și a infrastructurii;
• Renunțarea la aplicația EduSal și înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat și administrat de Ministerul Educației“

Citește și:

Greva generală din școli continuă marți. Guvernul nu a mai invitat luni sindicatele la discuții, după ce reprezentanții profesorilor au cerut o nouă întâlnire / George Purcaru, FSLI: Sunt nepăsători