Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara: Orașele inteligente își potențează viitorul investind în educație

“Jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 și 34 de ani au planuri serioase de a pleca în străinătate, pentru completare de studii, pentru un job la care aspiră, dar și pentru a se alătura altor români deja aflați în străinătate de mai mulți ani, pentru reîntregirea familiei ori pentru a se integra într-un climat socio-cultural occidental”, avertizează deputatul liberal Marilen Pirtea.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara citează date prezentate public de experți ai Centrului de Studii pentru Migrație, condus de Dumitru Sandu.

“Mai multe evaluări academice, cercetări și rapoarte de politici publice arată, în ultimele luni, faptul că statele din zona Noii Europe, aderate la UE după 2004, sunt confruntate cu două fenomene ce evoluează în mod interdependent: este vorba, pe de o parte, de migrația creierelor dinspre estul și sudul Europei către țările din nord și vest, iar pe de altă parte de un accentuat declin demografic în țările estice ale UE. Cu alte cuvinte, exportăm inteligență, pe care o formăm tot mai greu, în condițiile în care tendințele demografice sunt negative, tot mai puțini tineri intrând anual pe porțile liceelor și facultăților din România”, susține Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Rectorul UVT declară că “sunt de căutat și activat mecanismele prin care pot să fie puse în mișcare motivațiile tinerilor de a rămâne în țară, mai ales în cazul celor cu educație superioară și cu talente speciale, ori cu aptitudini profesionale deosebit de avansate. Chiar experții Centrului de Studii pentru Migrație recomandă ieșirea din capcana considerării migrației tinerilor ca pe un fenomen ce nu se poate influența, din seria de percepții stereotipe asupra migrației ca fatalitate. Dimpotrivă, reducerea intensității migrației tinerilor este posibilă dacă politicile publice, mai ales cele activate de guvern, îi vor motiva mai mult pe acești tineri, prin orientarea fondurilor europene spre inițiativele lor, ori prin oferirea de programe speciale care pot facilita dezvoltarea și practicarea meseriilor viitorului”.

“Însă nu doar autoritățile centrale au un rol important în schimbarea tendinței de migrație a tinerilor bine pregătiți. Autoritățile locale au, probabil, în contextul în care își decid participativ alocările bugetare, un rol ce a devenit deja chiar mai important decât este rolul ministerelor de linie ce administrează programe naționale. Consiliile locale și județene sunt mai apropiate de nevoile cetățenilor din comunitățile locale și facilitează răspunsuri mai apropiate în raport cu aceste nevoi, orientându-și mai corect programele de viitor. Un astfel de efect benefic al deciziilor și politicilor locale se poate vedea și în cazul motivării tinerilor pentru a nu mai pleca în străinătate, în căutarea unui loc de muncă, în căutarea unui stil de viață la alte standarde. Acest efect poate fi observat mai ales în orașele mari, cu bugete publice anuale generoase, dar și în județele ce au rol de lider regional, așa cum este cazul județului Timiș, sau a județelor Cluj sau Iași. În orașele inteligente, care își potențează viitorul prin majorarea alocărilor destinate sectorului educației, tinerii își pot găsi mai multe oportunități pentru a profesa, a-și dezvolta cariera, amânându-și sau chiar renunțând la intențiile de plecare spre alte țări, mai dezvoltate. În seria orașelor ce au adoptat acest salt în politicile publice dedicate viitorului prin educație se află Cluj-Napoca, unde 20% din bugetul public pe 2020 este alocat programelor din sectorul educației, indiferent de natura alocării. Este un caz ilustrativ pentru maniera în care edilii locali văd oportunitatea de a interveni prin bugetare semnificativă în sprijinul sectorului învățământului și programelor educaționale în general, pentru ca să genereze atractivitate pentru tinerii ce astăzi sunt liceeni și studenți, iar orașul să devină mai tânăr, pe termen mediu și lung”, spune Marilen Pirtea, coordonatorul Comisiei de educație și cercetare a PNL.

Pirtea amintește că “în următoarele săptămâni vor fi adoptate bugetele publice pentru 2020 în Consiliul Județean Timiș și Consiliul Local Timișoara, ca și în celelalte consilii locale din județ, un moment în care devine esențial ca sectorul educației să fie prioritizat”.

“Din bugetul CJ Timiș pentru 2020, care se ridică la peste 130 de milioane euro, ca și din bugetul CL Timișoara, estimat la peste 320 milioane euro, autoritățile locale sunt așteptate să dedice educației un procent considerabil mai mare, comparativ cu anii trecuți, prin alocări pentru programe și măsuri menite să schimbe tendințele negative din piața muncii și să conducă la calmarea fenomenului pierderii locale de resurse cu pregătire superioară. Alocările semnificative din bugetele locale pentru sectorul educației nu sunt o garanție a dezvoltării, dar pot să susțină, în schimb, un nivel minimal al resurselor disponibile, fără de care economia locala nu poate evolua în bine și nu poate fi competitivă, gâtuită de trecerea printr-o criză accentuată a resurselor umane”, afirmă acesta.

“Centrul universitar timișorean poate furniza un număr dublu de absolvenți, de care economia regiunii noastre are nevoie, dar acest rezultat nu poate fi generat peste noapte, îl vom atinge doar cu condiția unei creșteri accelerate a bugetelor alocate local, ceea ce va fi posibil doar dacă vom da un sens comun deciziilor noastre, fie că este vorba de aleși locali, manageri publici, ori de cei aflați în pozițiile de conducere ale universităților, de reprezentanți ai instituțiilor publice sau ai companiilor reprezentative în județ și regiune”, adaugă vicepreședintele Camerei Deputaților.