Marea fofilare

1.891 de vizualizări
Foto: Dan Tăpălagă
Planeta Ciucă s-a oprit brusc din mișcarea de rotație odată cu greva profesorilor. De luni încoace, jumătate din Românie a plonjat în haos. Părinții nu mai știu ce să facă cu copiii lor, copiii nu mai fac școală aproape deloc după săptămâni de chiul legalizat (săptămâna altfel, săptămâna verde, minivacante de paște și alte sărbători creștine), iar profesorii nu mai vor să se întoarcă la clase pe salarii de mizerie.

Este una dintre cele mai grave crize sociale după pandemie, criza prețurilor la energie și inflație. Greva profesorilor afectează categorii largi de populație. Viitorul copiilor, educația lor, reprezintă pentru orice familie o prioritate și o temă sensibilă. Nivelul de tensiune socială este amplificat de riscul ca greva generală din educație, prima din ultimii 18 ani, să contamineze alte categorii de bugetari nemulțumiți de salarizare (funcționari, sănătate).

Or, Guvernul Ciucă era până mai ieri pe altă planetă, cufundat în negocierile pentru ministere și împărțeala funcțiilor după rotativă. Nu mai departe de vinerea trecută, liderii PNL, PSD și UDMR se arătau mai preocupați de viitorul lor decât de viitorul copiilor și profesorilor din această țară.

Cum au gestionat criza marii bărbați de stat ai României? Rupt de realitate, președintele Klaus Iohannis le-a cerut, miercuri, liderilor coaliției să încheie rapid târguiala pe funcții și a aruncat pisica moartă de la liberali în curtea pesediștilor. În ton cu Cotroceniul, ministrul Educației le-a arătat ușa liderilor sindicali veniți să o întrebe de bani, invitându-i politicos să cânte la masa pesedistului de la Ministerul Muncii. Noua lege a salarizării este treaba domnului Budăi, dar iată că ministrul Muncii joacă și el în cu totul alt film.

Când toată lumea se aștepta să vină cu soluții pentru profesori, Budăi a prezentat victorios rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană pe tema pensiilor speciale: pensionare la 65 de ani pentru toată lumea. De pe altă planetă. În mod normal, o astfel de veste proastă trântită pe masă peste noapte, în pragul unei greve generale în învățământ, unde destule cadre didactice sunt femei, ar fi aruncat în aer România, așa cum s-a întâmplat în Franța. Numai că România nu e Franța. Știrea n-a produs nici cea mai vagă reacție în societate.

Pesediștii ar putea răsufla pe moment ușurați. Meteoritul încă nu i-a lovit.

Printr-o mutare abilă, anunțând că suspendă negocierile politice pe tema rotativei pentru a se dedica dialogului cu sindicatele, Marcel Ciolacu a aruncat pisica moartă înapoi în curtea liberalilor. A pozat în liderul politic responsabil pentru care problemele din educație sunt mai importante decât poziția lui de viitor premier.

Mutarea i-a lăsat pe liberali în offside, iar premierul Ciucă a părut el de această dată de pe altă planetă. Vrând-nevrând, șeful PNL a trebuit să se așeze duminică la masa negocierilor cu liderii sindicali. Guvernul le-a oferit profesorilor două bonusuri de câte o mie de lei pe an, adică mai puțin de 200 de lei pe lună în plus la salariu. Foarte puțin în raport cu rata inflației care a mușcat din niște salarii oricum mici. Un profesor debutant ia în mână circa 2400 de lei pe lună.

Citește articolul integral pe G4Media.ro


1 comment
  1. Pensiile în învățământ sunt ”condamnate” deja să se alinieze cu vârsta de 65 de ani pentru toți, până în 2027. Cred că la femei a ajuns deja la 62 de ani, poate mai mult. Nu e nicio surpriză.

    Dacă Budăi vorbește despre pensionarea militarilor, judecătorilor, polițiștilor… Da, ar merita o discuție.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Învățătorii din România participă foarte puțin la programe de formare, se consultă foarte rar între ei, dar simt nevoia acută de dezvoltare profesională / Diferențe substanțiale între percepțiile profesorilor și predarea efectivă, „bazată pe manual” – studiu privind predarea Matematicii în școlile primare

Învățătorii din România simt o nevoie acută de dezvoltare profesională, dar numărul celor care au astfel de oportunități este redus, în timp ce consultările cu alți profesori, pe teme de…
Vezi articolul

Domeniile de studii universitare cu cei mai mulți studenți din România: Afacerile, ingineria, medicina se detașează în fața celorlalte / Dreptul, domeniu pentru care România lipsește din clasamentele internaționale, conduce din punct de vedere al ofertei de studii 

Doar șase domenii de licență, dintr-un total de circa 80 câte există în România, atrag un sfert dintre totalul studenților pe care îi pot primi, în anul I, universitățile din…
Vezi articolul

ANALIZĂ Manualul de erodare a încrederii publicului că școlile pot funcționa în pandemie, scris zilnic de autorități: lipsesc informații-cheie despre transmisia în școli și populația afectată de închideri / Plus: comunicare șovăielnică și informații confuze

Desfășurarea activităților școlare, și așa complicată de situația epidemiologică, este supusă unor presiuni crescute, pe măsură ce autoritățile eșuează să ofere informații și date clare și relevante privind rolul școlilor…
Vezi articolul

ANALIZĂ Tinerii și persoanele cu studii elementare, categoriile care spun cel mai des că nu se vor vaccina / În actuala programă de liceu, valabilă în ultimii 15 ani, nu există cuvântul vaccin/vaccinare. În manualele de Biologie informațiile sunt extrem de puține

Peste 46%, respectiv peste 31% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani spun că nu se vor vaccina, potrivit datelor din două sondaje succesive, reprezentative la nivelul…
Vezi articolul

Op Ed / Profesoara Oana Serban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, despre cazul Hasdeu: Nu e doar o problemă a sistemului faptul că ajunge într-o poziție privilegiată, ca profesor, un individ care nu leagă două fraze coerent. E și o problemă a inspectoratelor care funcționează ca un fel de poliție a școlii – inspectează ore, oameni, avantaje – dar nu evaluează mai nimic / Ministerul trebuie să facă ceva

Faptul că la Colegiul B.P. Hasdeu o profesoară de limba română, complet agramată, rămâne la catedră prin pasivitatea inspectoratului, în ciuda scrisorilor deschise ale elevilor, părinților și profesorilor, nu e…
Vezi articolul