ANALIZĂ Manualul de erodare a încrederii publicului că școlile pot funcționa în pandemie, scris zilnic de autorități: lipsesc informații-cheie despre transmisia în școli și populația afectată de închideri / Plus: comunicare șovăielnică și informații confuze

Desfășurarea activităților școlare, și așa complicată de situația epidemiologică, este supusă unor presiuni crescute, pe măsură ce autoritățile eșuează să ofere informații și date clare și relevante privind rolul școlilor în răspândirea noului coronavirus, răspândire care atinge continuu recorduri în aceste zile. Date precum cele referitoare la transmisia virusului în școli, bazate pe anchete epidemiologice adecvate, sunt folosite în alte țări pentru a face ca școlile să funcționeze în parametri cât mai normali, deși crește foarte mult, și acolo, numărul de cazuri. La noi, astfel de date fie nu există, fie nu sunt puse la dispoziția publicului.

Autoritățile guvernamentale susțin că ele sprijină predarea față în față și că, oricum, decizia este descentralizată. Dar presiunile cresc, inclusiv la nivel politic, pe măsură ce se apropie alegerile, iar situația epidemiologică hrănește și alarmismul mediatic. În spațiul public circulă, astfel, cifre și statistici scoase din context, fenomen încurajat de lipsa de informații și clarificări din partea autorităților relevante.

Ce spun datele despre transmisia Covid-19 în școli. Date? Care date?

Una dintre principalele serii de date folosite în alte țări pentru a ține sub control situația epidemică în comunitățile școlare este cea referitoare la transmisia noului coronavirus în interiorul școlilor. Pentru că una este ca o școală să înregistreze 3 cazuri separate, să se închidă și apoi să-și reia normal activitatea după două săptămâni, alta e ca acea școală să riște închiderea prelungită, din cauza multiplicării cazurilor în comunitatea școlară sau să se transforme într-un spațiu de risc pentru comunitatea locală.

EduPedu.ro a cerut Ministerului Educației – instituția care ține socoteala unităților de învățământ aflate în diversele scenarii – ce date are privind transmisia: câte cazuri suspecte – nu confirmate, de transmisie în interiorul școlilor există, pentru primele două săptămâni de școală? Există cazuri de transmisie multiplă în interiorul școlilor? Câte cazuri de transmisie între elevi, elev-profesor, profesor-elev sau implicând personal auxiliar există?

Ministerului Educației i-a luat aproape o săptămână să spună că nu are astfel de date. Potrivit răspunsului trimis EduPedu.ro, instituția “colectează doar informațiile privind numărul de unități de învățământ care funcționează în unul dintre cele 3 scenarii în vigoare la ora actuală”. Același minister, responsabil cu buna desfășurare a activităților școlare, arată că informațiile privind transmisia Covid-19 trebuie căutate în altă parte, anume la direcțiile județene de sănătate publică și direcția de profil din București.

EduPedu.ro a cerut astfel de date la DSPMB, dar nu a primit niciun fel de reacție la solicitare până astăzi.

De ce sunt importante astfel de date?

• Ele au fost folosite, în Germania – una dintre țările europene care se confruntă cu un val major al epidemiei Covid-19 în această perioadă – pentru a determina că, în prima lună de la începutul școlii, au existat puține cazuri de transmisie în interiorul unităților de învățământ și nu se poate face o corelare între redeschiderea școlilor și valul pandemic.

• Aceleași tipuri de date i-au determinat pe mai mulți experți citați de Washington Post să constate că transmisia în interiorul școlilor este mai degrabă o excepție și se întâmplă foarte rar. Potrivit aceleiași surse, așa s-a constatat, între altele, în cazul unui focar din Finlanda că doar câteva persoane, din peste 2.700 trimise în carantină în prima lună după începerea școlilor, s-ar fi infectat după expunerea inițială în școală. Iar în Norvegia astfel de date au determinat experții să stabilească, într-unul dintre puținele cazuri de transmisie extinsă într-o școală, că cele 40 de infectări raportate în acel caz erau legate de două persoane.

Este posibil ca evoluția încurajatoare din alte țări să se petreacă și în România, țară unde clasele sunt mult mai aglomerate, iar părinții se bulucesc în fața porții când își iau copii de la școală? În lipsa oricăror informații relevante, responsabilii școlari din țară trebuie să lucreze după impresii și să se ia după declarațiile colegilor, nu ale autorităților. Spre exemplu, la București, directorul Colegiului Național Mihai Viteazul, intrat recent în scenariul roșu, spunea că măsura a fost cauzată de cazuri “preluate probabil” de unii elevi de la părinți și că “din câte știe” nu e transmisie la nivelul clasei. Pe de altă parte, când, la Iași, a fost indicat un număr mare de cazuri la Colegiul Pedagogic, nu au existat lămuriri oficiale despre cum s-a ajuns în acea situație.

Alte date și informații prezentate lacunar sau ignorate de autorități

Lipsa datelor privind transmisia se numără printre multe lacune de comunicare, ce afectează atât activitatea școlilor, cât și percepția publică despre impactul epidemiei asupra unităților de învățământ. Între altele:

• EduPedu.ro a notat, joi, că nici MEC, nici altă instituție nu centralizează numărul elevilor afectați de suspendarea cursurilor. EduPedu.ro a făcut propriile calcule în acest sens – detalii aici

• În lipsa informațiilor oficiale, EduPedu.ro a făcut, din nou, propriile calcule pentru a stabili o creștere cu 22% a numărului de cazuri de infectare la copii, în a treia săptămână de școală. De la începutul școlii, se face simțită. însă, o creștere a ponderii acestor cazuri, în totalul național? Creșterea pare semnificativă, ca procent, dar cazurile din grupa de vârstă 0-19 ani reprezintă 7,26% din totalul cazurilor înregistrate la nivel național în perioada 14 septembrie-7 octombrie, cu aproximativ un punct procentual mai mult decât cel anunțat de autorități, la nivel național, în momentul când școlile se pregăteau de redeschidere. Pe 30 septembrie, premierul Ludovic Orban amintea că în vacanță și în timpul suspendării școlilor, “numărul de cazuri ca procent a fost în jur de 6,3% pe populație școlară”.

Tot premierul susținea, atunci, că “în primele două săptămâni este greu să ai o evaluare a răspândirii datorate școlii”. Nu a lămurit, clar, de unde provine dificultatea.

Datele oficiale care au existat au produs, la rândul lor, confuzie în repetate rânduri. Când Ministerul Educației prezintă numărul de școli încadrate la diverse scenarii, populația află înainte de toate că sunt câteva sute de școli în scenariul roșu. Afectate, deci, de Covid. Doar că, așa cum arată raportarea MEC din 8 octombrie, din cele 378 de unități aflate atunci în acea situație, mai puțin de jumătate (179) figurau în scenariul roșu din cauza cazurilor de Covid-19 înregitrate în școală. Restul de 199 erau în acel scenariu fie din cauza faptului că școala se află într-o zonă cu incidență mare a cazurilor fie din cauza lucrărilor de reabilitare.

Cu o zi înainte, Institutul Național de Sănătate Publică plasa “Învățământul” pe locul șase în rândul tipurilor de “focare”, cu 118 cazuri în 26 “focare” din instituții de învățământ, la distanță foarte mare de prima sursă de infectare – grupul căminelor pentru copii și vârstnici. Instituția nu lămurește nici cum definește focarul – alteori vorbind despre “focare cu cel puțin un caz confirmat” -, nici dacă există cazuri cu un număr semnificativ de persoane testate pozitiv, sau sunt majoritare școlile cu un caz sau număr minim (3-4) de cazuri.

La toate acestea se adaugă ambiguitatea comunicării oficiale. Autoritățile guvernamentale, deși presate de jurnaliști, au păstrat tăcerea atunci când, înainte de alegeri, se zvonea intens că ar fi urmat să se închidă “oricum” școlile de la începutul lui octombrie. Mai recent, vicepremierul Raluca Turcan, folosind argumentul legal și adminitrativ al deciziei care aparține autorității locale, a avut un ton șovăielnic în privința închiderii școlii, arătând că “nu crede” și “nu e de dorit” ca acest lucru să se întâmple: “Eu nu cred că ne apropiem la nivel naţional cu o închidere a şcolilor şi o includere a tuturor şcolilor în scenariul roşu şi predarea online. Şi nu este de dorit. Toate studiile arată că învăţământul cu prezenţă fizică dă rezultate mai bune. De aceea am lăsat la latitudinea autorităţilor locale. “

Așa se face că se conturează, în mesajul public al politicienilor (în perspectiva alegerilor) și al părților angajate în problema educației, o atitudine alarmistă, de dezastru iminent, ce se suprapune cu îngrijorarea și așa ridicată produsă de creșterea rapidă a numărului de cazuri în multe comunități. Între altele:

• Miercuri, prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu spunea, în criticile sale la adresa activității guvernului privind pandemia: “Nu am văzut focare de pandemie, de exemplu, date în sistemul Horeca. (…) În schimb am văzut foarte multe focare în școli, în instituții (…)”

• Tot miercuri, Consiliul Național al Elevilor a transmis un comunicat în care, nici mai mult, nici mai puțin, “avertizează: trebuie să ne pregătim pentru aplicarea scenariului roșu în toată țara!” și în care, fără să ofere cifrele de referință, afirmă: “creșterea accelerată a numărului de cazuri din unitățile de învățământ este cu adevărat alarmantă (…) Considerăm că este extrem de important ca școlile să înceapă pregătirile pentru tranziția la educație exclusiv online, scenariu care pare din ce în ce mai probabil, de pe o zi pe alta.”

Photo 197775205 © Zhuravlevab – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.