Manipularea datelor privind competențele digitale ale elevilor români, făcută de Ministerul Educației și Universitatea din București care prezintă „coafat” raportul internațional ICILS 2023 / Instituțiile au omis deliberat datele esențiale despre realitatea din școli: elevii români de clasa a VIII-a – ultimii din Europa în utilizarea eficientă a tehnologiei

Ministerul Educației și Universitatea din București au omis deliberat datele despre competențele digitale ale elevilor și pe cele care arată cât de rău stă țara noastră la capitolul alfabetizare informațională, în comunicatul comun de presă în care anunță rezultatele studiului internațional privind competențele digitale și alfabetizarea informațională ICILS 2023. Universitatea din București a publicat comunicatul pe 13 noiembrie, iar Ministerul Educației pe 14 noiembrie. Mesajele sunt aproape identice și niciunul nu conține rezultatele elevilor de clasa a VIII-a, obiectivul principal al studiului.

UPDATE 21 noiembrie: Universitatea din București a trimis redacției un Drept la replică pe acest articol.

• Aproape jumătate dintre elevii români înregistrează un scor ce semnalează dificultăți majore în competențe digitale de bază, potrivit raportului internațional. Rezultatul este valabil pentru un domeniu de studiu care a fost „actualizat” la nivel de gimnaziu prin planurile-cadru introduse încă acum 8 ani și după patru ani în care ministerul s-a aflat sub guvernare liberală („România educată”), inclusiv după perioada de digitalizare cu forța, pe parcursul pandemiei Covid-19.
• Practic, elevii de clasa a VIII-a care au participat la testarea ICILS 2023 au fost primii care au studiat Informatică și TIC în gimnaziu, în fiecare an, din clasa a V-a, iar programa lor presupunea formarea de competențe digitale, exact ceea ce a testat ICILS. Cei mai mulți dintre profesorii acestora au fost, conform anunțurilor oficiale, formați într-un proiect de 42 de milioane de euro să le predea astfel încât să formeze aceste competențe.

„Scopul principal al ICILS 2023 este de a evalua capacitatea elevilor de clasa a VIII-a de a utiliza tehnologia în mod eficient pentru o serie de scopuri diferite”, după cum remarcă în comunicat cele două instituții. Exact rezultatele evaluării elevilor și semnificațiile acestora sunt ignorate în comunicatele amintite.

Concret, elevii de clasa a VIII-a din România au obținut cele mai slabe scoruri din Europa la această testare internațională ICILS 2023, organizată de una dintre cele mai prestigioase institutuții din domeniu – IEA (Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale). România s-a clasat astfel pe ultimul loc în Europa și pe locul 5 de la coada clasamentului mondial, după Uruguay, Bosnia Herțegovina și Serbia și înaintea Kazakhstan, Oman, Kosovo și Azerbaidjan.

Elevii români au avut următoarele rezultate:

Sub Nivelul 1: 44% (unul dintre cele mai mari procente dintre țările analizate, indicând dificultăți majore în competențe digitale de bază. Vezi mai jos ce înseamnă fiecare nivel de competențe în parte).

Nivelul 1: 30% (sunt elevi dependenți de instrucțiuni pentru sarcini simple).

Nivelul 2: 21% (Sunt elevii capabili să utilizeze calculatoarele pentru sarcini explicite).

Nivelul 3: 4% (capacitate limitată de utilizare independentă a TIC pentru sarcini complexe).

Nivelul 4: 0% (cel mai scăzut nivel de performanță avansată).

De exemplu, doar 30% dintre elevii de clasa a VIII-a din România au știut să facă acest exercițiu de nivel 2 în care li se cerea să deschidă fișierul tip prezentare din folderul respectiv. Este cel mai mic scor dintre toate statele participante la testare, la acest item, cu excepția Azerbaidjan, unde 29% doar dintre elevi au știut să rezolve cerința.

Un exercițiu reprezentativ pentru nivelul 3 la care din România au știut să răspundă doar 16% dintre elevii de clasa a VIII-a este cel în care li se dădea o pagina de internet pe care scria că poate fi editată și completată de oricine, iar întrebarea era dacă este de încredere și dacă informațiile de acolo pot fi luate de bune. Elevii trebuia să își explice răspunsul.

Pentru nivelul 4 cerințele au fost de tipul celor de mai jos, adică elevii aveu de făcut o prezentare cu câteva detalii. La acest exercițiu, de exemplu, doar 11% dintre elevii din România au știut să rezolve pentru jumătate din punctaj și 1% pentru tot punctajul.

Ce înseamnă nivelurile ICILS, ce știu să facă elevii pentru fiecare nivel în parte:

Nivelul 1 (407-492 de puncte): Elevii pot efectua doar comenzi extrem de simple, dar numai sub instrucțiuni explicite.Abilitățile lor digitale sunt limitate la recunoașterea elementelor de bază ale interfețelor, fără capacitatea de a analiza sau evalua informația. Exemple: știu să deschidă un link într-un browser, utilizează un instrument de comunicare adecvat pentru un anumit context comunicațional, identifică cine primește un e-mail, notează punctele cheie dintr-un videoclip într-o aplicație pentru luarea de notițe text, utilizează un software pentru a decupa o imagine, plasează un titlu într-o poziție proeminentă pe o pagină web, creează un titlu potrivit pentru o prezentare de tip powepoint, demonstrează control de bază asupra culorilor atunci când adaugă conținut într-un document simplu, inserează o imagine într-un document.

Nivelul 2 (492-576 de puncte): Elevii pot efectua sarcini explicite, cum ar fi căutarea și gestionarea informațiilor digitale, dar doar cu sprijin minim. Ei pot analiza informații limitate și sunt capabili să integreze informațiile în produse digitale simple. Exemple: explică avantajele utilizării unui instrument de comunicare pentru un anumit context comunicațional, explică o problemă potențială dacă o adresă de e-mail personală este disponibilă public, asociază diversitatea unui set de caractere cu puterea unei parole, navighează la un URL prezentat ca text simplu, unserează informații într-o celulă specificată dintr-un tabel, localizează informații simple, exprimate explicit, într-un site web cu mai multe pagini.

Știe că motoarele de căutare pot prioritiza conținut sponsorizat în detrimentul celui nesponsorizat, face diferența între rezultatele plătite și cele neplătite returnate de un motor de căutare, explică un beneficiu al citării surselor de informații obținute de pe internet, formatează și poziționează textul pentru a indica rolul acestuia ca titlu într-o fișă informativă, utilizează întreaga suprafață disponibilă atunci când proiectează un afiș. Utilizează un editor simplu de pagini web pentru a adăuga un text specificat pe o pagină web.

Nivelul 3 (576-661 de puncte): Elevii demonstrează capacitatea de a lucra independent, utilizând TIC pentru gestionarea și crearea de informații. Ei pot aplica gândirea critică pentru a evalua credibilitatea și relevanța informațiilor digitale. Pot crea produse informaționale complexe pentru scopuri și audiențe diverse. Exemple: Explică dezavantajele utilizării unui instrument de comunicare pentru un anumit context comunicațional, identifică caracteristicile înșelătoriilor în comunicarea digitală, evaluează fiabilitatea informațiilor prezentate pe un site web colaborativ, identifică situațiile în care conținutul publicat pe internet poate fi părtinitor din cauza ghidurilor editoriale ale editorului sau a veniturilor din publicitate care influențează conținutul.

Explică scopul etichetării explicite a conținutului sponsorizat publicat pe site-urile web, explică beneficiul unui sistem comun de organizare și regăsire a informațiilor, știe ce informații sunt utile de inclus atunci când se înregistrează o sursă de informații de pe internet, utilizează software generic de hărți online pentru a reprezenta informații text sub formă de rută pe hartă, selectează o structură adecvată de navigare pe un site web pentru conținutul dat.

Selectează și adaptează informații relevante din surse oferite atunci când creează un afiș, adaptează limbajul și conținutul resurselor online pentru a se potrivi unei audiențe mai tinere atunci când creează un afiș, demonstrează control asupra aspectului imaginilor și culorilor atunci când creează un afiș, demonstrează control asupra aranjamentului textului atunci când creează o prezentare, creează afișe și prezentări cu aspecte bine planificate care îmbunătățesc lizibilitatea și înțelegerea de către privitor.

Nivelul 4 (peste 661 de puncte): Elevii pot demonstra control avansat și gândire critică atunci când utilizează tehnologia. Sunt capabili să integreze și să evalueze informații din surse diverse pentru a crea produse complexe. Ei demonstrează competențe de rezolvare a problemelor și utilizare avansată a TIC pentru scopuri specifice.

România și-a asumat prin aderarea la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale UNESCO ca până în 2030 rata elevilor cu competențe digitale scăzute în clasa a VIII-a să fie mai mică de 15%. Acum această rată omisă din comunicat de Ministerul Educației și de Universitatea din București este la 44% în România.

• Manipularea datelor apare în plină campanie electorală, într-un moment în care ministra Educației Ligia Deca este candidat la alegerile parlamentare. Nu este primul raport prezentat „coafat”. Reamintim că în perioada de pre-campanie electorală, Raportul „Siguranța școlară” făcut chiar de Ministerul Educației, a fost publicat fără vreun anunț al Ministerului Educației pe pagina ise.ro, a unității de cercetare din educație, după cum a semnalat Edupedu.ro la momentul respectiv. Comunitatul de presă pentru acel studiu nu cuprindea nicio informație de bază din studiu, legată de procentul elevilor care au suferit acte de violență în școli și nici alte aspecte fundamentare pentru cercetarea repsectivă. Este, însă, plin de considerații pe baza datelor despre cât de sigură este școala atât pe baza datelor din partea profesorilor cât și a eufemismelor din partea autorilor textului.

În comunicatul comun dat de Ministerul Educației și Universitatea din București pe datele ICILS 2023 apare o singură frază despre rezultatele elevilor la această testare internațională: „Elevii demonstrează competențe de bază în utilizarea TIC, dar au dificultăți în ceea ce privește abilitățile de gândire computațională și rezolvarea de probleme complexe. Scorul mediu obținut de România este 418 față de 476 media ICILS”. Această frază nu încadreză rezultatele în cadrul celor 34 de state participante, nu arată distribuția pe percentile a rezultatelor și a faptului că trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a sunt la Nivelul 2 și sub acesta, adică obțin mai puțin de 570 de puncte.

De asemenea, în comunicat nu apare nicio referire la faptul că elevii de clasa a VIII-a au deja la momentul testării peste trei ani de Informatică și TIC (disciplina Tehnologia informațiilor și comunicațiilor), iar potrivit programei școlare și profilului absolventului pentru această disciplină, toți elevii ar fi trebuit să aibă cel puțin Nivelul 1. Or, la noi, aproape jumătate sunt sub nivelul acesta de bază.

Conform planului-cadru pentru învăţământul gimnazial, aprobat prin OMENCS nr. 3590/2016, disciplina Informatică şi TIC se predă în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a, ca disciplină de trunchi comun, cu o alocare de o oră/ săptămână.

În loc de date din raport, comunicatul de presă conține citate din ministra Ligia Deca – aceasta prezintă alocări și planuri de proiecte prin PNRR pentru mobilarea școlilor cu tehnologie. „Prin aceste eforturi construim fundamentul unei educații digitale de înaltă performanță, adaptată exigențelor secolului XXI”, estimează Ligia Deca, într-un fragment rupt total de realitatea datelor din raportul pe care-l prezenta.

De remarcat că, din cele trei nume citate în comunicat, doar al Ligiei Deca este scris cu majuscule.

Ce prezintă Ministerul Educației în comunicatul care anunță lansarea ICILS 2023:

„În  data de 12 noiembrie 2024, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale (IEA) a lansat online raportul internațional al studiului privind competențele digitale și alfabetizarea informațională, bazat pe date din 34 de țări, inclusiv România.

Scopul principal al ICILS 2023 este de a evalua capacitatea elevilor de clasa a VIII-a de a utiliza tehnologia în mod eficient pentru o serie de scopuri diferite. Din perspectiva ICILS, utilizarea eficientă a tehnologiei include, dar se extinde dincolo de capacitatea de operare a tehnologiei. Un aspect important evaluat în ICILS este capacitatea de a face raționamente critice în calitate de „consumatori” și creatori de informație. În plus, studiul oferă o imagine cuprinzătoare asupra integrării tehnologiilor digitale în educația preuniversitară din România, evidențiind progresele realizate și provocările existente, pe mai multe planuri.

Ministrul Educației, Ligia DECA:

„Ministerul Educației își asumă rolul de catalizator al transformării digitale în învățământ, investind peste 1 miliard de euro – inclusiv prin intermediul PNRR în ultimii doi ani, pentru modernizarea infrastructurii digitale și dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice. Prin implementarea Cadrului național de competențe digitale pentru elevi și profesori, alinierea la standardele europene DigComp 2.2 și dezvoltarea unor resurse integrate și interoperabile, creăm un ecosistem educațional dinamic în adevăratul sens al cuvântului. Acesta va sta la baza pregătirii elevilor pentru provocările viitorului digital, va eficientiza procesele administrative și va spori transparența în sistemul educațional.

Angajamentul nostru se reflectă în dotarea a peste 5800 de unități de învățământ cu tehnologie modernă și formarea a peste 100.000 de cadre didactice în competențe digitale.

Prin aceste eforturi construim fundamentul unei educații digitale de înaltă performanță, adaptată exigențelor secolului XXI.”

Prof. dr. Lucian Ciolan, Reprezentantul României în General Assembly IEA, Prorector Universitatea din București:

„Transformarea digitală are impact puternic nu doar asupra modului în care gândim și ne comportăm, ci modifică profund interacțiunile umane, experiențele noastre cu lumea, inclusiv experiențele de învățare. Studiul ICILS a «prins» tranziția în desfășurare dintre Generația Z și Generația Alpha. Această nouă «Gen Alpha» este cea mai bine înzestrată material dintre toate generațiile, cea mai pricepută din punct de vedere tehnologic și cu o speranță de viață mai lungă decât oricare altă generație anterioară De aceea, investigarea modului în care acești tineri se raportează la tehnologiile digitale, modul în care le folosesc este extrem de util pentru a înțelege cum pot fi acestea mobilizate pentru facilitarea învățării. Elevii și profesorii de azi nu mai pot experimenta învățarea în afara ecosistemelor digitale!”

Conf.dr. Olimpius Istrate, Coordonator Național al studiului ICILS (Universitatea din București):

„Utilizarea tehnologiilor digitale nu garantează succesul învățării, însă, în școala contemporană, este dificil să ne mai imaginăm predarea și învățarea fără aceste tehnologii.  Din acest motiv, competențele digitale ale elevilor, dar și ale profesorilor sunt esențiale. Studiul ICILS ne arată că în România avem nevoie de o abordare mai sistematică a formării acestor competențe, pentru că simpla prezență a echipamentelor în clase nu pune în mod necesar mințile creative la lucru.

Acest studiu a fost realizat de Laboratorul de Testare Educațională (LTE) din cadrul Centrului de Învățare al Universității din București, în calitate de centru național de cercetare pentru IEA, cu susținerea Ministerului Educației prin proiectul ROSE (Romania Secondary Education Project).”

Principalele constatări ale ICILS 2023:

Infrastructură și acces la tehnologie

• Rezultatele studiului arată că, deși există discrepanțe între mediul rural și urban,  74% dintre profesori consideră că școala lor dispune de suficiente echipamente TIC pentru desfășurarea activităților didactice, iar 76% dintre cadrele didactice afirmă că echipamentele funcționează corespunzător. Nu în ultimul rând, 80% dintre profesori sunt mulțumiți de viteza internetului din școală.

Competențele digitale ale elevilor

• Elevii demonstrează competențe de bază în utilizarea TIC, dar au dificultăți în ceea ce privește abilitățile de gândire computațională și rezolvarea de probleme complexe. Scorul mediu obținut de România este 418 față de 476 media ICILS.

Competențele digitale ale cadrelor didactice

• Majoritatea profesorilor posedă competențe digitale de bază, dar întâmpină dificultăți în utilizarea tehnologiilor avansate. De exemplu, 91% dintre profesori se simt capabili să pregătească lecții care integrează TIC, dar numai 28% declară că pot edita conținut video suficient de bine. 54% dintre profesori utilizează aplicații online pentru exerciții și teste la unele lecții, dar un procent mai mic, de doar 12%, le folosesc în mod constant. 25% dintre profesori afirmă că folosesc manualele digitale la fiecare lecție.

Dezvoltarea profesională continuă în domeniul pedagogiei digitale

• 59% dintre cadrele didactice au participat în ultimii doi ani la mai multe activități care vizează utilizarea resurselor digitale specifice disciplinei în predare și învățare. Studiul evidențiază faptul că formarea tinde să se concentreze pe aspecte tehnice, neglijând adesea aspectele pedagogice ale integrării TIC.

Provocări și dificultăți

• Studiul identifică mai multe provocări în integrarea eficientă a TIC în educație. Mai precis, 36% dintre profesori consideră că nu au suficient timp pentru a pregăti lecții care încorporează TIC. De asemenea, 31% dintre profesori nu sunt complet încrezători în abilitatea lor de a identifica escrocherii online, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate semnificativă.

Ministerul Educației a întreprins, în ultimii doi ani, demersuri pentru digitalizarea sistemului de educație și integrarea tehnologiei în practicile curente de la clasă, prin:

Investiții în digitalizarea sistemului de învățământ preuniversitar

• Ministerul Educației a investit peste 1 miliard de euro prin PNRR pentru digitalizarea unităților de învățământ și dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice. Este vorba despre cea mai mare investiție din ultimii 30 de ani, ce vizează: peste 4300 de laboratoare de informatică nou dotate în unitățile de învățământ preuniversitar din toată țara, peste 1400 de smart-labs nou înființate – laboratoare cu tehnologie de ultimă generație, în liceele din toată țara, aproape 90.000 de săli de clasă din peste 5800 de unități de învățământ preuniversitar dotate cu echipamente tehnologice moderne.

Formarea cadrelor didactice în vederea dezvoltării competențelor digitale

• Peste 100.000 de cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar vor fi formate în vederea dezvoltării competențelor digitale și a celor de pedagogie digitală, pentru a integra tehnologiile în practicile la clasă, acordând prioritate cadrelor didactice din mediul rural în selecția grupului țintă.

Măsuri legislative:

• Adoptarea Cadrului național de competențe digitale al profesionistului din educație (DigCompEdu), un instrument conceput de Ministerul Educației pentru a sprijini cadrele didactice de la toate nivelurile educaționale, de la învățământul preșcolar până la cel universitar și educația adulților, în evaluarea și dezvoltarea competențelor digitale. Acest cadru oferă un model de progres structurat pe șase niveluri, de la A1 la C2, prin care cadrele didactice pot parcurge un traseu de creștere a abilităților digitale.
• Adoptarea Cadrului național de competențe digitale pentru elevi, un instrument care să sprijine cadrele didactice în activitatea de la clasă, oferindu-le repere clare despre nivelurile de competență pe care copiii trebuie să le dezvolte. Cadrul oferă descriptorii specifici pentru fiecare competență și nivelurile de performanță așteptate și se bazează pe standardele DigCompRo (Cadrul național pentru dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor – RO) și DigComp 2.2 (Cadrul European de Competențe Digitale pentru Cetățeni – EU), asigurând alinierea la cele mai bune practici globale.

Abordarea este una comprehensivă, acoperind șase arii principale de competență, astfel:

(1) utilizarea dispozitivelor digitale

(2) alfabetizarea informațională

(3) comunicare și colaborare digitală

(4) crearea de conținut digital și aspecte de proprietate intelectuală

(5) siguranța cibernetică

(6) utilizarea responsabilă și etică a tehnologiei.

Prin acest cadru, Ministerul Educației își propune să reducă reticența față de noile tehnologii, să stimuleze atitudini critice constructive și să pregătească elevii pentru provocările viitoare, incluzând totodată indicatori pentru urmărirea progresului implementării.

Raportul național va fi publicat de specialiștii Universității din București  la o dată ulterioară, anunțată public”.

Dreptul la replică al Univeristății din București:

Pentru rectificarea informațiilor neconforme cu realitatea și afirmațiilor calomnioase pe care articolul menționat le conține, facem următoarele precizări:

1. Acuzația că Universitatea din București „a manipulat datele“ unui studiu internațional realizat în 34 de țări, prezentă încă din titlul articolului menționat, este una deosebit de gravă și nesusținută de nici probă prezentată de articol. 
2. Universitatea din București nu a publicat și distribuit un comunicat de presă, ci, în data de 13 noiembrie a.c., a publicat pe website-ul UB, un articol de sinteză de promovare a studiului International Computer and Information Literacy Study (ICILS), la fel cum face, în mod curent, pentru promovarea activităților importante de interes public desfășurate de comunitatea academică a UB.
3. Datele despre cum se plasează România în context internațional la competențele digitale sunt disponibile public în raportul An International Perspective on Digital Literacy – Results from ICILS 2023, disponibil, sub formă de link, și în articolul de promovare a studiului din 13 noiembrie a.c. În plus, raportul național complet cu privire la datele despre România, care conține o analiză în amănunt a informațiilor relevate de studiu, este încă în curs de elaborare și interpretare a datelor de către specialiștii UB și internaționali, estimându-se a fi finalizat spre publicare la începutul anului 2025.
4. În concluzie, să acuzi o echipă de cercetători cu reputație internațională neîndoielnică de „manipularea datelor“ unui studiu internațional pentru că, într-un articol de sinteză de promovare a studiului de pe website-ul instituției nu se regăsesc anumite informații pe care unii jurnaliști le pot considera importante este deosebit de gravă și se dovedește rău-voitoare și calomnioasă. Aceasta în condițiile în care datele complete au fost publicate și sunt disponibile în continuare public. Îl invităm pe autorul articolului menționat să facă diferența între „manipularea datelor“ unui studiu, de natură să pericliteze întregul demers de cercetare și validitatea științifică a lui, precum și credibilitatea tuturor cercetătorilor și a instituțiilor implicate, și selectarea unor date dintr-un studiu disponibil public într-un articol de sinteză de promovare a respectivului studiului.

În aceste condiții, în vederea unei corecte informări a publicului, Universitatea din București solicită corectarea de îndată a greșelilor de redactare și documentare a articolului menționat, a informațiilor neconforme cu realitatea, precum și a afirmațiilor calomnioase prin publicarea, în aceleași condiții grafice, a prezentului drept la replică.