Mamele, cadre didactice, care au revenit la școală din concediul de creștere a copilului, în ultimii 3 ani, nu se pot înscrie în Corpul de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN) și acuză ministerul că le discriminează, potrivit mai multor mesaje primite pe adresa redacției de Edupedu.ro. Metodologia pentru înscrierea în Corpul Evaluatorilor, aprobată pe 8 septembrie și modificată pe 14 septembrie, prevede că pot participa doar cadrele didactice care “în ultimii 3 ani încheiați” “au desfășurat activități de predare-învățare-evaluare în învățământul preșcolar, primar, gimnazial și respectiv liceal”.
Mai multe mesaje primite de Edupedu.ro de la cadre didactice care au revenit în activitate în ultimii 3 ani școlari din concediu de creștere a copilului acuza Ministerul Educației de discrimiare prin faptul că, deși concediul este considerat vechime în muncă, iar în metodologia de definitivat, aprobată tot de minister, concediul pentru creșterea copilului este considerată vechime la catedră, pentru înscrierea în Corpul Evaluatorilor aceasta nu este luată în calcul și, prin urmare, cadrele didactice respective nu sunt acceptate.
Apelul de selecție în Corpul de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale a fost lansat pe 17 septembrie 2020 prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), înscrierile vor începe luni, 21 septembrie și au ca termen limită 30 septembrie 2020.
Concret, acest Corp de profesori evaluatori va fi un “grup de profesori, organizați pe discipline de examen/concurs, care îndeplinesc criteriile stabilite la nivel național și urmează să evalueze, într-o manieră unitară și eficientă, lucrările elevilor/cadrelor didactice din cadrul examenelor naționale (evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, bacalaureat, definitivare în învățământ și concursul național de ocupare a posturilor didactice – titularizare)”, potrivit ministerului.
“CPEECN are rolul de a funcționa ca o comunitate de învățare și de a se dezvolta ca organism subordonat inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București”, se mai arată pe edu.ro.
Însă niciun profesor nu poate participa, indiferent de vechimea și experiența sa, dacă în ultimii 3 ani școlari încheiați nu a avut activitate. Este vorba despre anii școlari 2019-2020, 2018-2019 și 2017-2018. Asta pentru că cele trei condiții de participare sunt cumulative.
Miza participării în acest program este și una financiară, cadrele didactice din CPEECN care desfășoară activități de evaluare primesc, în cadrul fișei de evaluare pentru obținerea gradației de merit, un punctaj defalcat pentru calitatea de membru CPEECN, respectiv, pentru desfășurarea activităților de evaluare în fiecare sesiune a examenelor naționale, potrivit regulilor.
Ce prevede metodologia pentru Apelul de înscriere
Procesul de selecție a candidaților se desfășoară în perioada 21 septembrie – 1 decembrie 2020.
Prima etapă (21 – 30 septembrie 2020) este alocată înscrierii și încărcării dosarelor de înscriere pe platforma informatică dedicată.
Pentru a obține calitatea de membri ai CPEECN, se pot înscrie cadrele didactice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au desfășurat activități de predare-învățare-evaluare, în ultimii trei ani școlari încheiați, în învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal;
b) au gradul didactic I, II sau titlul științific de doctor în specialitate;
c) au experiență de organizare și participare la evaluări, în cadrul examenelor și concursurilor naționale/internaționale.
Ulterior, în etapa a II-a (1 – 15 octombrie), va avea loc verificarea dosarelor de înscriere, etapă urmată de verificarea competențelor de evaluare și selecția cadrelor didactice care doresc să devină membri (16 octombrie – 1 decembrie).
Cadrele didactice selectate dobândesc calitatea de membri ai CPEECN după parcurgerea și absolvirea programului de formare, acreditat de către Ministerul Educației și Cercetării și asigurat de către CNPEE, în parteneriat cu toate casele corpului didactic. Programul de formare este prevăzut a se desfășura între 2 decembrie 2020 și 15 martie 2021.
Atribuțiile de bază ale CPEECN sunt:
a) evaluarea lucrărilor elevilor/cadrelor didactice, din cadrul examenelor naționale, pe fiecare disciplină de examen/concurs – evaluare centrată pe competențe, cu respectarea principiilor calității și echității;
b) antrenarea și susținerea profesorilor de la clasă, prin activități de mentorat, în vederea pregătirii eficiente a elevilor pentru susținerea evaluărilor și examenelor/concursurilor naționale. În activitățile de sprijin vor fi utilizate metode și strategii care să îmbunătățească implicarea și motivația elevilor pentru participare în condiții de performanță școlară;
c) realizarea unui raport de activitate/disciplină de învățământ, cu evidențierea aspectelor pozitive și a celor care necesită îmbunătățiri, respectiv înaintarea acestuia către ISJ/ISMB în termen de o săptămână de la finalizarea fiecărei sesiuni a examenelor naționale.
Calitatea de membru CPEECN presupune răspunderea profesională în ceea ce privește corectitudinea și calitatea activității de evaluare.
Membrii CPEECN care desfășoară activități de evaluare vor încheia contracte de furnizare de servicii cu unitatea de învățământ în cadrul căreia este organizat centrul de evaluare. Plata acestora se realizează în baza contractului încheiat și în temeiul dispozițiilor ordinului de ministru care reglementează plata profesorilor evaluatori, emis anual.
Documentele utile pentru participarea la Corpul profesorilor evaluatori:
- 1. OMEC 4979/2020 din 08 septembrie 2020
- 2. Metodologie din 08 septembrie 2020.pdf
- 3. Ordin privind modificarea si completarea Metodologiei – Corpul profesorilor evaluatori 14 septembrie.pdf
- 4. Apel selectie Corpul de profesori evaluatori nr.1504_16092020.pdf
- Descarcă Cererea de înscriere în format editabil – Anexa OMEC 5565_2020.docx
Fotografie creată de Arthur Krijgsman, de la Pexels
1 comment
Un alt motiv pentru favorizarea directorilor și celor apropiați structurilor de conducere în sistemul de învățământ din țara noastră. Dacă diferențele între posibilitățile elevilor și școlilor n-ar fi atât de enorme, dacă învățarea elevilor ar fi bazat într-adevăr pe competențele lor reale și dacă învățătorii și profesorii ar fi pregătite și dotate în mod egal, iar “specialiștii” din minister ar vedea realitatea și ar fi un dialog social și voință pentru reformarea sistemului de învățământ, nici în vorbă n-ar veni asemenea corpuri și metodologii cu sute de pagini care se pot citi numai cu ajutorul motorului de căutare al unui PDF. Totul ar parcurge normal și fără asemenea discriminări. Singura speranță care a mai rămas pentru părinți și cetățeni este că de obicei fiecare distopie conduce la o normalitate, cel puțin după ce se ajunge la un punct culminant de imposibiliate a funcționării societății.