Majoritatea elevilor învață pentru scopuri imediate, cum ar fi pregătirea pentru evaluările de a doua zi – raport Teleskop în peste 40 de școli / Nu există intervenții sistemice semnificative privind metodele de învățare

Majoritatea elevilor din școlile participante la studiul „Școala mai aproape” practică o învățare pe termen scurt, determinată de metodele de evaluare folosite de profesorii lor în școli, arată raportul realizat de platforma Teleskop în urma primului program independent de acest fel. Acest lucru ridică întrebări despre relevanța și consistența procesului de învățare, potrivit autorilor.

Cercetarea a fost efectuată în perioada februarie-martie 2024, implicând 43 de școli din România cu 9.310 elevi și având ca scop principal analiza metodelor de învățare folosite de elevi, atât acasă, cât și la școală. Dintre aceștia: 5207 elevi și în licee: 4103 elevi. urban: 7805 elevi, rural: 1505 elevi. Acoperire geografică, 22 de județe. 14 licee, din care 8 licee teoretice/colegii naționale (majoritatea având și gimnazii), 6 licee tehnice (parțial cu gimnazii) și 29 școli gimnaziale. Pe clase, elevii au fost împărțiți astfel:

Clasele a V-a – 1309 elevi

Clasele a VI-a – 1347 elevi

Clasele a VII-a – 1346 elevi

Clasele a VIII-a – 1205 elevi

Clasele a IX-a – 1223 elevi

Clasele a X-a – 1144 elevi

Clasele a XI-a – 854 elevi

Clasele a XII-a – 882 elevi

Raportul nu este unul reprezentativ la nivel național, potrivit autorilor, lucru pe care de la bun început nu l-au avut în intenție. Programul Școala mai aproape a vrut să ofere „sprijin concret cu informații, metodologie și recomandări pentru școlile implicate”. 

„Dialogul cu profesorii asupra metodelor de învățare se restrânge cu cât se înaintează spre clasele de liceu, cu ușoare creșteri punctuale în clasele a 8-a și a 12-a. Dacă în clasa a 5-a scorurile 4 și 5 (mult și foarte mult) apar cumulat la 56,15% din respondenți, în clasa a 11-a scorul ajunge la 24,82%”, remarcă raportul.

Elevii cred despre ei că știu să învețe, iar pe măsură ce înaintează și profesorii cred despre elevi că aceștia știu deja să învețe, conform datelor.

„Fenomenul uitării „a doua zi” pare să fie unul destul de frecvent și merită o atenție aparte. Procese precum memorarea, fixarea, uitarea, reluarea (și altele) sunt firești și fac parte din “mixul” individual prin care fiecare elev înaintează în eforturile și dinamicile personale, în relație directă cu cerințele profesorilor de zi de zi. E important ca școala să fie atentă la mesajele transmise elevilor, la rutinele din școală și la felul în care decide să păstreze echilibrul între pregătirea pentru examene și alte experiențe de învățare formatoare”, conform studiului.

„Cum învață elevii în 2024 și ce metode folosesc (acasă și la școală) reprezintă o preocupare nu doar pentru profesorii din România sau din Republica Moldova, ci din întreaga lume”, este ipoteza de la care au pornit autorii cercetării. „De curând, un fost ministru al educației din România aducea în atenția publică subiectul, atenționând că atunci când un profesor predă conținuturi, acesta nu face doar asta, ci sugerează/predă și o metodă de învățare elevilor săi”, mai scriu aceștia făcând trimitere la Mircea Miclea, cu discursul său la conferința „Ce predăm atunci când predăm”, redat într-un material de Edupedu.ro.

Ce recomandă autorii:

„Ne putem desprinde de o parte din presiunea examenelor și să ne uităm la felul în care învățarea reprezintă mai mult decât atât, inclusiv pentru rutinele de studiu ale elevilor de după încheierea școlii, din viața de adulți. Învățarea merită să iasă din formalism și să se producă mai mult la clasă, mai mult în colaborare, merită să devină mai relevantă și (de ce nu) mai entuziasmantă, atât pentru copii, cât și pentru profesorii lor”, este mesajul autorilor studiului. 

Ce poate face o școală mai departe? 

1. Poate identifica din datele primite unul sau mai multe puncte pe care se decide să le îmbunătățească într-un interval de timp pe care și-l propune (de exemplu de 4-6-8 luni). Poate continua intern cercetarea, analizând răspunsurile la întrebările deschise. 

2. Poate pune la dispoziție profesorilor o listă de metode de învățare pe care aceștia să o expună elevilor și să o modeleze folosind exemple din materia lor. Studiile spun că impactul este mai mare atunci cand acțiunile sunt asumate de întreaga (sau o parte semnificativă din) comunitatea profesională din școală. 

3. E importantă o diversitate mai mare a metodelor de evaluare, pe lângă “ascultarea la clasă/la oral” (proiecte, realizarea de studii de caz, rezolvarea de situații complexe, vloguri, lucrări practice, interviuri, jocuri de rol, etc). De asemenea, valorizarea evaluărilor formative în echilibru cu cele sumative.

4. E de dorit o diversitate mai mare a activităților de la clasă (3-4 pe oră) si implicarea tuturor elevilor. De asemenea, încurajarea metodelor de învățare colaborativă și a învățării între egali (peer learning)”.

Sunt și recomandări pentru o comunitate, însă raportul nu face recomandări explicite pentru sistem sau pentru politicile publice din Educație.

Autoarea raportului este Monica Mocanu, consultanți fiind Anca Gaidoș, Laura Borbe, Constantin Lomaca, Gabriel Bădescu.

Programul „Școala mai aproape” a fost lansat pe 9 februarie 2024 într-o conferință online care poate fi urmărită aici: