Trei elevi au adus în discuție problema legată de numărul de consilieri din școli, în cadrul unei conferințe organizate la Senat în perioada 28-29 august: „Să creștem generații de nota 10” – Panel: „Provocări în susținerea campionilor”, la care au participat elevi care au luat media 10 la Evaluarea Națională. Unul dintre elevi a spus că “acel consilier își dă toată silința să se împartă într-o mulțime de clase dar nu face față”, iar alți elevi au spus că unii consilieri școlari nu sunt pregătiți să facă față problemelor și ar fi nevoie și de un consilier specializat pe terapie. Amintim, pe hârtie unui consilier îi revin 500 de elevi, potrivit regulamentului CJRAE care a intrat în vigoare de la 1 septembrie, iar recent ministra Educației Ligia Deca recunoștea la Prima News că “rolul consilierului se oprește undeva. Nu poate să facă terapie”, spunea Deca.
- Edupedu.ro a scris că școlile pot solicita, în premieră, un profesor psiholog, care poate fi psiholog clinician sau psihoterapeut, adică poate diagnostica, consilia și oferi psihoterapie elevilor
Trei elevii care au obținut medii de 10 la Evaluarea Națională au participat la o dezbatere la Senat la finalul lunii august privind cum poate statul să îi susțină pe acești elevi, au ridicat în discuție problema legată de numărul consilierilor școlari dar și atribuțiile acestora.
Fiecare dintre cei care au luat cuvântul pe acest subiect a remarcat că este nevoie de mai mulți consilieri școlari, bine pregătiți și nu doar vocaționali, care să îi îndrume pe elevi în carieră, ci și consilieri care să fie psihologi.
“Cred că este foarte important de spus că avem nevoie de mai mult de un singur consilier într-o școală pentru că acel consilier își dă toată silința să se împartă într-o mulțime de clase dar nu face față. Eu pe tot parcursul meu în ciclul liceal am avut parte doar de două întâlniri cu doamna psiholog în fața clasei. Bineînțeles dacă aveam probleme puteam să apelez individual. Însă cred că este nevoie de mai mulți consilieri în școli”, a spus unul dintre elevii de 10.
Un alt elev a spus că “avem nevoie de consiliere în școli deoarece mulți elevi sunt stresați din cauza profesorilor, a părinților, a orelor de curs, au programul foarte încărcat”.
O elevă, prezentă și ea la dezbaterea din Senat, a adus în discuție faptul că și-ar dori ca profesorii să urmeze un curs de formare prin care să “devină mentorii noștri și să fie mai atenți în legătură cu comportamentul elevilor”. Ea mai spune că ar fi de preferat un consilier școlar specializat în terapie, care să-i poată ajuta pe elevi să treacă prin momente grele și să nu fie doar un consilier vocațional.
“Legat de consiliere cel mai important mi se pare ca și profesori să participe la ședințe sau niște cursuri de formare astfel încât să fie învățați să devină mentorii noștri și să aibă mai multă atenție în legătură cu comportamentul cu elevii. Eu însămi am avut un caz nefericit anul acesta. Al doilea ar fi legat de consiliere vocațională nu cred că aceasta ar fi cea mai bună alegere per total pe tot parcursul anului ținând cont că majoritatea claselor nu sunt clasele terminale în care elevii trebuie să iau o decizie importantă legată de viitorul lor.
Eu am făcut terapie anul acesta și am avut nevoie doar de câteva ședințe pentru a-mi orienta în carieră dar mai mult am avut nevoie de consiliere legată de obstacolele pe care mi le pun singură în cale și nu e de neglijat nici consiliere vocațională. Să nu fie specializare a respectivului consilier al școlii. Să se aducă un altul specializat în acest domeniu și în rest să fie un terapeut care să-i ajute pe tineri să treacă prin momentele grele“.
În discuție a intervenit o tânără, care a terminat liceu deja și care a spus că “niciodată nu știai când e consilierul în școală. E clară deschiderea elevilor să meargă să discute cu cineva și ar fi util ca consilierul să fie suficient de bine pregătit ca să facă față pentru că unii consilieri nu sunt pregătiți”, a spus tânăra.
Informații de context
Unui consilier școlar îi revin cel mult 500 de elevi, cel puțin pe hârtie, conform noului Regulament CJRAE, față de 800 de elevi pe vechiul regulament din anul 2011. Potrivit documentului care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024, școlile pot solicita, în premieră, centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională, CJRAE/CMBRAE un profesor psiholog, care poate fi psiholog clinician sau psihoterapeut.
După 13 ani de confuzie cu privire la rolul consilierului școlar și psihologului în școli, Ministerul Educației a introdus în regulamentul CJRAE/CMBRAE, atribuții specifice pentru fiecare funcție.
În iunie anul acesta, ministra Educației spunea că aproximativ 96% din școli au beneficiat de serviciile unui consilier școlar și că va cere din nou suplimentarea posturilor de consilieri.
Profesorul-psiholog poate lucra în școli, în cabinetele de consiliere psihopedagogică, cabinetele logopedice, cabinetele de sprijin educațional/camerele-resursă sau în CJRAE/CMBRAE.
Profesorul psiholog angajat în CJRAE/CMBRAE trebuie să aibă atestat de liberă practică eliberat de Colegiul Psihologilor din România, conform specialităților, respectiv psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională, psihopedagogie specială, psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică, conform regulamentului CJRAE.
Consilierul școlar care oferă și terapie și consiliere profesională și confuziile referitoare la ce face un consilier școlar și un psiholog datează din 2011. În regulamentul de organizare al CJARE/CMBRAE funcția de consilier școlar, putea fi ocupată de fapt de specialiști diferiți:
„Serviciile de asistenţă psihopedagogică/psihologică pentru elevi sunt oferite în cabinete de asistenţă psihopedagogică, unde funcţia didactică este de consilier şcolar, prin care se înţelege: profesor psihopedagog/psihopedagogie specială, profesor psiholog, profesor sociolog, profesor pedagog cu specializări conform centralizatorului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, conform regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică din 2011.
Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, atrăgea atenția în aprilie 2023 că sistemul este prost organizat și explica diferențele dintre un consilier școlar și un psiholog.
„Ce înseamnă consilier școlar? Unii sunt absolvenți de psihologie, unii sunt absolvenți de științele educației, alții de asistență socială.
Un consilier școlar, care este și psiholog, se poate ocupa de unele probleme care țin de psihologie. Nu se poate ocupa, de exemplu, de tehnici de învățare și tehnici de predare.
Un consilier școlar care a terminat științele educație nu va putea să facă față problemelor de comportament pe care le are un copil, dacă acele probleme derivă din ADHD, de exemplu sau altă problemă psihologică, dar noi ne prefacem că angajăm experți.
Niciunde în lume nu există acest om orchestră care să le poată rezolva pe toate și după aceea ne trezim că nu avem, iar când îi avem că nu funcționează. Desigur că sistemul este prost organizat.”
Chiar și ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat în iunie 2024 că „consilierul școlar nu poate să facă terapie”, în contextul discuțiilor referitoare la consiliere educațională versus consiliere psihologică în școli.
„Aceasta este o zonă medicală unde este îndrumat copilul, după ce se face un prim screening pe niște indicatori de risc sau dacă există un caz de violență. Odată cu raportul se poate dispune un număr de ședințe de consiliere. Cei de la DGASPC au deja procedură în acest sens. Ceea ce putem să facem prin consilierul școlar, pe lângă consiliere educațională, este să avem asistență din partea lui la clasă”.
Ministerul Educației a încercat să rezolve o parte dintre aceste probleme prin noul regulament al CJRAE care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, în care a stabilit roluri clare pentru fiecare funcție.
Ce face un profesor psiholog
Profesorul-psiholog are următoarele atribuții, conform Art. 27:
(1) „Evaluare psihologică:
a) evaluarea și psihodiagnoza dezvoltării cognitive, afectiv-motivaționale, psihosociale și a personalității copiilor, adolescenților, adulților și vârstnicilor aflați într-un context educativ de învățare-dezvoltare, evaluarea și psihodiagnoza elevilor cu nevoi educaționale speciale, evaluarea profilului cognitiv, afectiv, psihosocial și de personalitate al membrilor familiilor elevilor (pentru psihologul practicant).
b) identificarea factorilor psihologici implicați în contextele de învățare la nivelul clasei de elevi, participare la dezvoltarea și validarea instrumentelor de evaluare psihologică din domeniul psihologiei educaționale, consilierii școlare și vocaționale (atribuții care se adaugă pentru psihologul specialist).
c) organizarea de studii/activități/ programe cu relevanță în reducerea/remiterea abandonului școlar, reintegrare în școală, creșterea nivelului de aderență la contextele educaționale, elaborarea de metode și instrumente de evaluare psihologică, evaluarea impactului unor evenimente traumatizante majore la nivelul contextelor de școlarizare, dezvoltarea și validarea instrumentelor de evaluare psihologică educațională, orice altă activitate de evaluare psihologică din domeniul educațional care nu a fost cuprinsă în competențele celorlalte trepte de specializare (atribuții care se adaugă pentru psihologul principal);
d) îndeplinirea altor sarcini alocate, în acord cu prevederile legale în vigoare.
(2) Intervenție psihologică educațională:
a) consiliere psihoeducațională, vocațională și psihologică în vederea optimizării sau eficientizării învățării, consiliere psihoeducațională și psihologică în vederea promovării atitudinilor și conduitelor sanogene, consiliere psihoeducațională și psihologică pentru dezvoltarea personală, depășirea situațiilor de criză, conflict și risc (pentru psihologul practicant).
b) consilierea vocațională vizând identificarea și stimularea abilităților, valorilor și intereselor profesionale, optimizarea deciziilor privind cariera și integrarea pe piața muncii, identificarea, consilierea și orientarea copiilor și tinerilor supradotați capabili de performanță înaltă către programe adecvate nevoilor lor specifice, în colaborare cu alți specialiști (atribuții care se adaugă pentru psihologul specialist).
c) elaborarea de metode și instrumente de lucru sau intervenție în domeniul psihologiei educaționale, consilierii școlare și vocaționale, dezvoltarea și validarea metodelor de asistență psihologică educațională, dezvoltarea și implementarea de proiecte în consiliere psihologică educațională/individual și de grup (atribuții care se adaugă pentru psihologul principal).
(3) Consultanță de specialitate:
a) consultanța oferită cadrelor didactice, părinților, personalului administrativ, liderilor comunitari (atribuții care se adaugă pentru psihologul specialist).
b) consultanța oferită instituțiilor naționale cu profil educațional, celor specializate în orientarea carierei, precum și companiilor interesate de programe cu caracter educațional (atribuții care se adaugă pentru psihologul principal).
c) suportul metodologic acordat profesorilor-consilieri școlari din unitățile de învățământ preuniversitar, îndeosebi în scopul măsurilor de prevenire terțiară acordată elevilor confruntați cu factori cu impact traumatogen.”
Condițiile de ocupare a funcției de profesor psiholog din legea învățământului preuniversitar
Condițiile pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor-psiholog în învățământul special și în CJRAE/CMBRAE, conform Art. 176:
(i) „absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licență cu specializări în profilul/domeniul psihologie și absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS;
(ii) psiholog atestat profesional cu drept de liberă practică și absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS”.
- Edupedu.ro a scris despre regulamentul CJRAE/CMBRAE 2024 încă de când era în stadiul de proiect. Prevederile (noi) se păstrează și în forma finală a documentului, publicată luni, 12 august, în Monitorul Oficial. Este vorba de reorganizarea CJRAE/CMBRAE pe trei departamente, atribuții pentru consilierii școlari, profesorii de sprijin și mediatorii școlari, evaluarea personalului și de către directorul școlii, nu doar de CJRAE.