Mai multe companii și organizații non-guvernamentale (ONG) din Buzău ar fi încercat să înscrie elevi la Agenția județeană pentru ocuparea forțelor de muncă (AJOFM) Buzău, ca tineri șomeri, ca să își atingă indicatorii în diverse proiecte cu fonduri europene și să nu-și piardă finanțarea, potrivit Agerpres.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Buzău a înregistrat trei tentative ale unor elevi de a se înscrie în baza de date a instituţiei ca şomeri pentru a putea lua parte ulterior la cursuri de calificare plătite, organizate de ONG-uri care desfăşoară activităţi în cadrul proiectului european de activare şi mobilitate a tinerilor NEETs.
Potrivit AJOFM, tinerii NEETs sunt persoane care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de pregătire profesională sau de învăţământ şi nici nu lucrează. Prin intermediul fondurilor europene ONG-uri specializate organizează cursuri de calificare, mediere, consiliere şi ajută la plasarea tinerilor pe piaţa muncii. Cu toate că există un număr mare de societăţi care activează în acest sector, numărul de tineri care ar putea face obiectul formării profesionale este net inferior. Drept urmare au existat cazuri în care s-a încercat recrutarea unor elevi şi transformarea lor în şomeri pentru a putea lua parte la cursurile respective, conform sursei citate.
„Au existat trei tentative de acest gen, aceşti copii fiind aduşi de către aceste entităţi private, ONG-uri sau SRL-uri care au accesat programe cu finanţare nerambursabilă pentru a sprijini integrarea pe piaţa forţei de muncă a tinerilor NEETs, adică persoane fără studii, care nu au un loc de muncă şi care nu urmează o formă de învăţământ. Acei elevi erau de şcoală profesională şi liceu. În contextul indicatorilor pe care din nefericire au fost propuşi şi a numărului de entităţi care acţionează în judeţul Buzău şi care este foarte mare, nevoia reală am apreciat-o noi la 11.000 de tineri. Este imposibil să găseşti un asemenea număr de tineri dintr-o dată, este clar că o parte dintre ei nu îşi vor realiza indicatorii. Atunci este o adevărată bătălie pentru a recruta asemenea tineri şi aduc orice pe piaţa forţei de muncă, chiar dacă sunt elevi, doar pentru a realiza indicatorii. Aceşti tineri NEETs sunt imposibil de găsit pentru că toată promoţia anului curent înseamnă 3400 de tineri.
Atunci în disperare de cauză, iau aceşti tineri care urmează o formă de învăţământ, îi aduc la AJOFM şi încearcă să îi înregistreze ca persoane în căutarea unui loc de muncă, şomeri. Tinerii respectivi semnează orice, inclusiv o declaraţie că nu sunt elevi şi pe urmă îi iau şi încearcă să îi cuprindă într-o formă de pregătire profesională care este şi plătită, între 1500 – 3000 de lei. Proiectul este extraordinar pentru că acel tânăr se şi autoîntreţine pe perioada formării profesionale dacă ar fi eligibil. Ei neavând de unde să aducă tineri, apelează la orice pentru că prima condiţie de a accesa fondurile este ca tinerii să fie înregistraţi ca şomeri. Atunci au existat aceste distorsiuni, să nu spun încercări de a aduce tineri care urmau o formă de învăţământ”, a declarat, pentru Agerpres, directorul AJOFM Buzău, Ionel Tociu.
Au existat controale încrucişate între bazele de date ale AJOFM şi cele ale Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) pentru depistarea cazurilor.
„Prin încrucişarea bazelor de date aproape zilnice cu IŞJ, imediat depistăm. Am stopat din faşă acest fenomen, avem o colaborare zilnică cu IŞJ şi orice fel de CNP care ni se pare suspect este verificat pentru a nu mai exista astfel de cazuri”, a mai precizat Ionel Tociu.
Citește și:
Absolvenții de liceu sau facultate pot lua aproape 300 de lei pe lună indemnizație de șomaj, timp de 6 luni, anunță Ocuparea forțelor de muncă. Actele necesare pentru înregistrare
Redacția
Adriana Vișean
Diana Ghimiși
1 comment
Buna ziua! Interesant articolul dvs!
Ați atins unul din punctele sensibil din cadrul programului, si anume fundamentarea deficitara a indicatorilor programului din partea autorităților de management, așa cum de altfel rezulta si din interviul dlui director AJOFM Buzau, o persoana apreciata in plan local , si nu numai, ca un profesionist desăvârșit si un om corect care spune lucrurilor pe nume.
Inclin sa cred ca o consultare temeinica a AJOFM -urilor anterioara lansării apelurilor de proiecte de către autoritățile de management responsabile ar fi condus la stabilirea unor indicatori realiști, racordați la situația concreta de pe piața muncii. Conform legislației aplicabile, indicatorii din apelurile de proiecte unt stabiliți de către autoritățile de management.
In alta ordine de idei, ar fi de făcut câteva precizări:
1. Desi in conținutul articolului se face referire la 3 tentative ale unor elevi de a se înscrie în baza de date a instituției ca șomeri pentru a putea lua parte ulterior la cursuri de calificare plătite, in finalul articolului se face deja referire existenta unui fenomen ( ceea ce cred ca este puțin forțat). Se creează astfel o umbra de îndoiala asupra corectitudinii procesului de recrutare realizat de firmele care implementează astfel de proiecte, prezentând-se deja un modus operandi, ceea ce nu cred ca are corespondent in realitate. Inclin sa cred ca astfel de generalizări sunt de natura sa genereze sentimente de neîncredere in corectitudinea procesului de recrutare si in buna credința a entităților care implementează astfel de proiecte.
Sigur ca pot exista asemenea situații, reduse ca număr, in care aplicanții declara ca nu urmează o forma de pregătire, desi realitatea este alta, atrași fiind de subvențiile care se ofera prin program, cum bine a subliniat si d- nul director, însă veridicitatea acestora poate fi stabilita de AJOFM, autoritate in materie, fiind astfel prevenita inscrierea in proiecte a persoanelor care nu îndeplinesc cerințele. In acest scop, in temeiul Ghidurilor solicitantului aplicabil apelurilor de proiecte din acesta categorie, intre entitățile care implementează proiectele si AJOFM au fost încheiate acorduri de colaborare, care prevăd printre altele: îndrumarea potențialilor aplicanti către AJOFM in vederea verificării si stabilirii concrete a statutului pe piața muncii, si luarea acestora in evidența in situația in cafe îndeplinesc cerințele legale. Entitățile care implementează proiectele nu au posibilitatea de a verifica cele declarate de aplicanti, neavând acces la bazele de date, si de aceea si aceste acorduri de colaborare.
Sigur, in situațiile in care sunt constatate cu certitudine nereguli in procesul de recrutare a acestor persoane ( influențare a declarațiilor, instigare la declararea de date nereale, vehicularea de date in afara cadrului reglementat, sau, mai grav, tentative cointeresare materiala, etc) acestea sunt fapte reprobabile si de competenta organelor abilitate.
In ceea ce privește deficitul de persoane eligibile in aceste proiecte, având in vedere un necesar estimat de 10.000 fata de 3.400 de absolvenți, ar fi de menționat ca absolvenții din acest an reprezintă numai o parte din persoanele eligibile.
Inclin sa cred ca ar fi interesant si un punct de vedere al firmelor care implementează astfel de proiecte, cu privire la dificultățile si provocările pe care le întâmpina in implementarea acestui gen de proiecte, pentru a a avea o imagine de ansamblu asupra eficientei acestor programe.
.