Mai multe organizații de studenți, profesori universitari, reprezentanți ai societății civile și experți în drepturile omului se opun, la Curtea Constituțională, proiectului ce interzice dezbaterea despre identitatea de gen în educație

Mai mulți reprezentanți ai instituțiilor de învățământ superior, organizații pentru protecția drepturilor omului, asociații de studenți au intervenit în ultimele săptămâni, la Curtea Constituțională, pentru a sprijini sesizarea președintelui Iohannis împotriva proiectului ce interzice dezbaterea despre identitatea de gen în educație, anunță aceste organizații într-un comunicat. Ele au depus cinci intervenții “amicus curiae”, prin care afirmă că proiectul adoptat de Parlament, de schimbare a legii educației în sensul eliminării discuțiilor de gen din educație, încalcă o serie lungă de drepturi și libertăți. Curtea Constituțională este așteptată să discute dosarul miercuri, 30 septembrie.

Cele cinci intervenții sunt semnate de sau în numele unor organizații ale studenților la drept, de studenți la medicină, farmacie, psihologie și științele educației, de organizații ale elevilor (Consiliul Național al Elevilor), experți juriști și experți în drepturile omului, români și internaționali, organizații pentru protecția diverselor comunități sexuale și pentru drepturile femeilor.

Semnatarii arată că modificarea Legii Educației Naționale încalcă dreptul tinerilor la învățătură, libertatea de gândire, exprimare și libertatea academică, dar și drepturile omului și angajamentele internaționale asumate de România prin Convenția de la Istanbul, și CEDO. Ei califică inițiativa drept “retrogradă și fundamentalistă”:

“Opoziția clară a societății la această inițiativă retrogradă și fundamentalistă reprezintă un semnal pentru judecătorii constituționali că toate părțile interesate și afectate de legea adoptată de Parlament nu susțin interzicerea educației despre gen în România. Practic, atât beneficiarii și prestatorii sistemului de educație din România, cât și grupurile din societate atacate direct de modificarea legislativă – femeile și persoanele transgender – au identificat cele mai puternice argumente de neconstituționalitate a legii.”

Puncte de vedere:

• Teodora Marin, Secretar General al The European Law Students’ Association București: „Elevii și studenții din România au nevoie de educație de calitate, bazată pe nevoile tinerilor în societatea actuală. Inițiatorii modificării legislative nu au consultat niciodată organizațiile de elevi și studenți, și nici nu au încercat să afle care sunt nevoile noastre reale. Modificările aduse legii educației sunt de natură să îngrădească, din punct de vedere ideologic, învățământul, care, în opinia noastră, trebuie să reflecte valori precum diversitatea culturală, cunoașterea drepturilor omului și exprimarea liberă a opiniilor. Cu atât mai grav este că legiuitorul ignoră faptul că educația despre gen este esențială în formarea viitorilor magistrați, avocați, medici, psihologi sau profesori. Fără educație despre gen și identitate de gen probleme izvorâte din discriminare, precum violența domestică sau accesul persoanelor trans la medic nu vor fi niciodată rezolvate”.

• Ionela Băluță, profesoară universitară, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București: „Dacă astăzi se interzice predarea unui concept, mâine se va interzice o disciplină, iar apoi programe de studii, de ce nu și facultăți întregi. Acest tip de intervenție politică în spațiul universitar este specific regimurilor politice autoritare/totalitare, încălcând grav principiile democratice. În România, acest tip de intervenție amintește de practicile regimului comunist, care a interzis facultăți întregi și a controlat politic și ideologic conținutul curriculei universitare în toate domeniile socio-umane. Atacul actual asupra studiilor de gen trebuie așadar de-particularizat și înțeles ca o imixtiune și un control al politicului în producerea și transmiterea cunoașterii, care ar trebui reglementată exclusiv de instanțele academice, conform principiului constituțional al autonomiei universitare. Respingerea acestei legi este o decizie obligatorie pentru respectarea acestui principiu, pentru apărarea libertății de gândire și de exprimare și, în consecință, pentru menținerea unui regim democratic în România”.

• Georgiana Epure, Președintă A.L.E.G – Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen, membră a Coaliției pentru Egalitate de Gen: „Această lege este o ofensivă legislativă inacceptabilă într-o țară în care violența împotriva femeilor este des întâlnită. Este o mișcare care merge mână în mână cu tăcerea și lipsa de acțiune a autorităților cu privire la violența domestică, hărțuire, abuz și exploatare sexuală și nerespectarea drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor. Violența împotriva femeilor și inegalitatea de gen nu pot fi combătute fără educație și fără ca aceste fenomene sociale să fie studiate și analizate în mod sistematic. Or această lege exact aceast lucru interzice, fără nicio justificare, fără niciun studiu de impact și fără nicio considerație asupra sistemului de legi, naționale și internaționale, care guvernează drepturile omului într-o societate democrată. Prin această lege se împinge limita pe care publicul o consideră „controversată” dar „acceptabilă” în ceea ce privește atacurile împotriva drepturilor femeilor. Cu cât această limită se extinde, cu atât vom vedea din ce în ce mai multe propuneri de legi și politici publice care sunt complet contrare drepturilor, nevoilor și intereselor femeilor”.

• Patrick Brăila, Co-președinte, ACCEPT: „Comunitatea transgender din România, din care eu însumi fac parte, suferă în fiecare zi din cauza faptului că societatea, judecătorii, medicii, psihologii nu sunt oricum informați despre situația persoanelor trans din România. Experiențele noastre de viață sunt cel mai des determinate de ignoranța celor din jur, întrucât deseori nu primim asistența medicală sau juridică de care avem nevoie pentru realizarea tranziției. Interzicerea explicită prin lege a oricăror discuții despre identitate de gen în universități și în formarea continuă a medicilor și judecătorilor reprezintă un regres – nu pentru o ideologie imaginară, inventată de inițiatori – ci pentru 120 000 de persoane transgender a căror viață este pusă în pericol de accesul practic inexistent la endocrinolog și justiție”.

• Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului: „Noi, prin Parlament, ne-am asumat ca stat să facem educație despre situația femeilor în societate, problemele de violență domestică, realitatea persoanelor LGBTI și nediscriminarea acestora. Aceste obligații revin României prin legislația Uniunii Europene, prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și prin Convenția de la Istanbul. Mai mult, aceste tipuri de acțiuni legislative agresive la adresa minorităților, care sunt bazate pe ură și nicidecum pe o reformă a sistemului, fac ca România să riște accesul la fonduri europene într-o perioadă de criză fără precedent. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat chiar acum două zile că statele care nu respectă drepturile fundamentale, inclusiv drepturile femeilor și persoanelor LGBTI, vor avea accesul la fonduri europene suspendat până la remediarea încălcărilor de drepturi”.

Arpi Aveitsyan, coordonatoare de litigare strategică a ILGA-Europe: „Curtea Constituțională a României are puterea de a opri această propunere legislative discriminatoare și vătămătoare și care încalcă numeroase legi europene și internaționale pe care România este obligată să le respecte. Identitatea de gen nu este o teorie, ci un aspect fundamental al demnității și autonomiei umane. Inabilitatea de a oferi educație în privința identității de gen ca rezultat al Art.7(1)(e) ar agrava lipsa deja existentă de protecție a persoanelor trans și ar duce la creșterea discriminării, stigmatizării și excluderii lor din societatea românească. Îndemnăm CCR să declare neconstituționalitatea legii și să evite astfel efectele ei vătămătoare asupra drepturilor grupurilor vulnerabile din România”.

Citește și: Mai multe universități și institute și peste 800 de profesori și cercetători reclamă, la CCR, legea ce interzice dezbaterea pe teme de gen în școli

Foto: Pexels