Un grup de 17 organizații ale societății civile, implicate în domeniul educației, inclusiv asociații ale elevilor, părinților și tinerilor, au transmis, marți, o scrisoare deschisă către premierul Florin Cîțu, miniștri și reprezentanți ai coaliției de guvernare, prin care solicită ca în bugetul de stat pe anul 2020 să se asigure fondurile necesare pentru bursele elevilor, în cuantumurile minime stabilite de guvern luna trecută.
Bursele minime ale elevilor, nou subiect de dispută
Scrisoarea deschisă, care îi are ca destinatari și pe ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, respectiv pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage asupra situației de anul trecut, când, în septembrie, un raport avertiza că sub 6% dintre autoritățile publice la nivel național acordau integral bursele școlare,
Semnatarii atrag atenția că nu este suficient că a fost stabilit un cuantum minim de 100 de lei/lună pentru toate tipurile de burse, ci trebuie ca Executivul să cuprindă în proiectul Legii bugetului de stat banii aferenți plății cuantumurilor minime.
Scrisoarea deschisă:
“Societatea civilă din educație: Solicităm fonduri în bugetul de stat pentru bursele minime ale elevilor!
17 organizații cunoscute din domeniul educației, printre care – reprezentanții elevilor, părinților și tinerilor, am transmis astăzi către premierul Florin Cîțu, miniștrii Educației și Finanțelor, Sorin Cîmpeanu și Alexandru Nazare, precum și către liderii coaliției de guvernare, o scrisoare deschisă prin care solicităm ca în bugetul de stat pe anul 2021 să existe fondurile necesare pentru plata burselor elevilor la cuantumurile minime stabilite de Guvern în luna decembrie 2020.
Conform unui raport lansat de Societatea Academică din România (SAR) în luna septembrie 2020, la nivel național doar 180 de autorități publice locale din 3182 (5,66%) acordau integral burse școlare, conform prevederilor Legii educației naționale. Ceea ce înseamnă că în 3002 unități administrativ-teritoriale din țara noastră (94,34%) era încălcat la acel moment dreptul elevilor la burse. În 2139 de orașe, comune și municipii (67,22%) bursele școlare nu se acordau deloc, iar în alte 863 (27,12%) elevii primeau exclusiv parțial aceste burse.
Însă, neacordarea burselor în sens cantitativ nu reprezenta, conform raportului, singura problemă. În lipsa unei reglementări unitare, chiar și acolo unde elevii beneficiau de dreptul lor la burse școlare, valoarea acestora era, de multe ori, cu mult sub minimul necesar pentru ca bursele să răspundă nevoilor pentru care se acordă. Spre exemplu – burse sociale de 6 lei/lună (Bucinișu, jud. Olt), 7 lei/lună (Horea, jud. Alba; Mădăraș, jud. Mureș) sau 10 lei/lună (Drăgășani, jud. Vâlcea; Cuzdrioara, jud. Cluj).
În acest sens, ca urmare a numeroaselor solicitări ale societății civile, Guvernul României a instituit pentru anul școlar 2020-2021, prin Hotărârea nr. 1064 din 4 decembrie 2020, un cuantum minim de 100 de lei/lună pentru toate cele patru tipuri de burse (performanță, merit, studiu și ajutorul social) pe care autoritățile publice locale trebuie să le acorde elevilor, în baza criteriilor prevăzute de Ordinului ministrului educației nr. 5576/2011.
Însă, această măsură nu este suficientă. Dacă ne dorim ca instituția cuantumului minim să fie cu adevărată eficientă și bursele școlare pentru elevi, în cuantumuri decente și care răspund nevoilor elevilor, să fie cu adevărat acordate în fapt, Guvernul României trebuie să cuprindă în proiectul Legii bugetului de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată, banii aferenți plății cuantumurilor minime ale burselor, conform art. 105 alin. (2) din Legea educației naționale. Astfel, din bugetul central se vor asigura bursele la valoarea lor minimă, iar din bugetele locale fiecare unitate administrativ-teritorială în parte va putea suplimenta cuantumurile burselor, conform propriei decizii.
Faptul că doar 180 de administrații publice locale din 3182 respectau dreptul elevilor la burse școlare, ne arată că problema este una sistemică și structurală. De aceea, pentru rezolvarea acesteia și pentru ca elevilor români să le fie respectat dreptul prevăzut de art. 32 din Constituție, organizațiile semnatare vă solicită:
- Realizarea prin intermediul inspectoratelor școlare județene, în cel mai scurt timp, a unei evidențe a numărului de potențiali beneficiari de burse școlare, conform criteriilor stabilite la nivel național prin Ordinul nr. 5576/2011.
- Includerea în proiectul Legii bugetului de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată sau alte venituri ale bugetului național, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, a fondurilor necesare pentru plata integrală a burselor școlare pentru elevi la valoarea minimă stabilită prin HG nr. 1064 din 4 decembrie 2020.
Bursele școlare sunt un instrument prezent în legislația românească încă din anul 1995, cu scopul de a reduce abandonul școlar și a sprijini accesul la educație al elevilor defavorizați, precum și cel de a încuraja performanța și rezultatele deosebite. Din păcate, aplicarea sa deficitară și neunitară timp de 26 de ani a contribuit la excluderea socială a elevilor defavorizați și discriminarea educațională pe motive de venit.
În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie).
Semnatari:
- Societatea Academică din România (SAR);
- Asociațiile de elevi din România (Asociația Elevilor din Constanța; Asociația Elevilor din București și Ilfov; Asociația Elevilor din Maramureș; Asociația Vâlceană a Elevilor; Asociația Elevilor din Bacău);
- Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP)
- Forumul Tinerilor din România (FTR);
- Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan);
- Federația Coaliția pentru Educație;
- Organizația Salvați Copiii;
- Fundația World Vision;
- Roma Education Fund (REF);
- Institutul pentru Solidaritate Socială;
- Asociația Human Catalyst;
- Asociația Politeia;
- Platforma Civică ARESEL.”
Foto: Taylor Wilcox on Unsplash
Diana Ghimiși
Redacția
Mihai Peticilă