Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București ar urma să aibă disponibile pentru anul academic viitor mai multe locuri la buget, la programele de licență, decât facultățile de Jurnalism și Științele Comunicării, Istorie, Geologie și Geofizică, Fizică, Filosofie, Chimie, Biologie, afirmă, într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, Claudiu Tufiș, conferențiar la Facultatea de Științe Politice a aceleiași Universități. El susține, în acest context, că “facultățile de teologie nu au ce căuta în universități”. Pe de altă parte, Universitatea arată, prin purtătorul de cuvânt, că nu a fost luată o decizie finală în acest sens, ci au fost votate doar propuneri inițiale ale facultăților.
- Claudiu Tufiș scrie, în același mesaj, că “Dacă adaug și locurile de la teologie baptistă și de la teologie catolică atunci au mai multe locuri la buget și decât: Facultatea de Drept, Facultatea de Administrație și Afaceri”.
El face aceste precizări în contextul în care Universitatea din București nu a luat o decizie, până acum, cu privire la numărul de locuri care vor fi repartizate facultăților sale. Potrivit Mirabelei Amarandei, purtătoarea de cuvânt a instituției, astăzi au fost votate doar propunerile inițiale ale facultăților privind cifra de școlarizare pentru anul academic 2023-2024, cifră de școlarizare ce stă la baza admiterii la facultate, urmând ca decizia finală să fie luată în luna mai, după ce Ministerul Educației va aproba cifra de școlarizare per universitate.
Mirabela Amarandei pentru Edupedu.ro: “Astăzi au fost votate propunerile facultăților cu privire la cifra de școlarizare pentru anul academic următor, propuneri de care Universitatea va ține cont și le poate înainta Ministerului Educației. În pasul următor, pe baza cifrei fundamentate de CNSPIS (Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior – n.red.), a capacității de școlarizare a fiecărei universități, dar și a propunerilor venite dinspre universități, Ministerul Educației aprobă o cifră de școlarizare pentru fiecare universitate. Abia apoi, în luna mai, după ce primim cifra de școlarizare de la minister, putem discuta de alocarea internă a locurilor bugetate către fiecare facultate. Deci suntem într-o fază incipientă a acestui proces. Și e bine de văzut inclusiv retrospectiv cum au stat lucrurile la Universitatea din București în alocarea locurilor de studii la facultăți.”
Pe de altă parte, potrivit cifrei de școlarizare folosite pentru admiterea la studii de licență în actualul an universitar, aprobată în mai 2022, în anul 2022-2023 Facultatea de Teologie Ortodoxă a avut repartizate 172 de locuri – mai multe decât: Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (127), Geologie și Geofizică (64), Fizică (78), Filosofie (97), Chimie (110), Biologie (131).
- Dintre acestea, în sesiunea din vară au fost ocupate doar 139, restul de 33 rămânând pentru sesiunea de admitere din septembrie 2022.
Claudiu Tufiș se întreabă, în mesajul publicat pe Facebook: “Ce țară este aceea în care una din universitățile cele mai importante produce mai mulți teologi decât biologi, chimiști, filosofi, fizicieni, geologi, istorici sau jurnaliști?” Și amintește că “Putem avea studii religioase sau orice altă specializare vreți, dar nu teologie, unde numirea profesorilor depinde nu doar de concursuri ci și de binecuvântarea bisericii, sau unde studenții au nevoie de recomandare de la duhovnic pentru a candida”.
Într-un comentariu, Daniel Funeriu scrie că rezolvarea „ține de modul în care societatea se raportează la religie, nu de modul în care un ministru o face. Despre materia religie e foarte util de citit ce spune Constituția şi decizia CCR. Cum statul e obligat să furnizeze materia religie, e obligat şi să formeze profesorii. Iar preoții… sigur, e posibil să scoți de sub stat formarea lor. Cu rezultate uşor de anticipat.”
Mesajul lui Claudiu Tufiș, integral:
