Timpul mai îndelungat alocat temelor pentru acasă, în ansamblul lor, îi ajută pe elevii români în mai mare măsură decât pe cei din alte țări, când vine vorba despre întărirea performanței la matematică, după cum reiese din analiza rezultatelor PISA 2022, publicate la sfârșitul anului trecut. Lucru remarcat atunci, pe scurt, și de ministrul român al Educației, Ligia Deca: pe elevii români în vârstă de 15 ani îi ajută la îmbunătățirea performanței la matematică până la 3 ore pe zi dedicate temelor în ansamblul lor, pe când, în cazul altor țări, performanța crește dacă temele nu depășesc două ore.
Potrivit volumului II de analiză pe baza evaluării PISA 2022, România – alături de țări cu rezultate mai bune (precum Coreea de Sud sau Vietnam) dar și de țări cu rezultate mai slabe (Georgia) – se numără printre sistemele educaționale unde rezultatele elevilor la matematică au fost mai bune în cazul celor care au raportat că fac teme până la 3 ore pe zi.
Comparativ, în țări aflate în prima parte a clasamentului, date drept exemplu în analiza citată, (Macao, Belgia, Portugalia), dar și într-o țară aflată în coada topului PISA 2022 (Macedonia de Nord), elevii care au raportat că fac teme până la 2 ore pe zi au înregistrat rezultate mai bune, după care mai mult timp petrecut făcând teme este asociat cu o stagnare a performanței la matematică, urmată de o scădere (când elevii fac teme mai mult de 3 ore pe zi).
Prin urmare, potrivit analizei PISA, perfomanța la matematică se asociază, astfel, pozitiv cu timpul petrecut făcând teme, până la un anume prag zilnic. Cu cât timp petrec mai mult elevii făcând teme, cu atât înregistrează o performanță mai bună la matematică, dar, după un anume prag (3 ore în cazul României, 2 ore în cazul Belgiei, de exemplu, nivelul performanței începe să scadă.
- Raportul precizează că datele bazate pe declarațiile elevilor participanți la PISA arată că elevii cu rezultate mai slabe au nevoie de mai mult timp decât cei cu rezultate bune, pentru a-și însuși lecțiile sau pentru a finaliza temele. Pe de altă parte, în cazul elevilor care petrec mai mult timp învățând la școală și acasă, fără a înregistra îmbunătățiri ale rezultatelor ar putea avea nevoie de sprijin individual, nu de timp suplimentar.
De notat că, în analiza internațională, România – țară cu rezultate slabe la nivel european și situată în ultima parte a plutonului de mijloc în ierarhia PISA – se numără în prima parte a clasamentului din punct de vedere al punctelor obținute la testarea de matematică, per fiecare oră din timpul total alocat învățării (atât acasă, cât și prin teme).
Evaluarea PISA notează, folosind alte țări ca exemplu, că există diferențe de prag și când vine vorba despre numărul de ore de învățare la școală, în fiecare săptămână. Astfel, în țări precum Japonia, Israel, Grecia sau Maroc, elevii au o performanță în creștere la matematică până la pragul de 32 de ore de studiu pe săptămână, după care performanța lor stagnează.
Pe de altă parte, în cazul altor țări precum Slovenia, Republica Cehă sau Spania, performanța la matematică înregistrează o creștere până la 27 de ore de studiu pe săptămână, după care începe să scadă.
Chestiunea temelor, așa cum este reflectată în PISA 2022, a fost atinsă și de ministrul Educației, Ligia Deca, în conferința de la SNSPA în care a prezentat Raportul național bazat pe rezultatele evaluării internaționale, pe 8 decembrie. Atunci, ministrul a sugerat că ar urma posibile măsuri pe această temă, fără vreun angajament concret.
În acest sens, ea a menționat că ar fi în plan o extindere a programului „Școală după școală”, pentru a ajuta elevii cu temele, precizând însă că „Asta nu înseamnă că trebuie să îi inundăm cu teme”.
Ligia Deca, în momentul prezentării Raportului național PISA 2022:
- „Trebuie să promovăm mai multă învățare prin investigație, mai multă învățare bazată pe proiecte. Trebuie să facem lucrurile interesante pentru copii. Dar, în același timp, unii copii chiulesc de la școală pentru că nu au mijloacele necesare pentru a aduce un sandviș la școală sau pentru că nu au mijloacele necesare pentru a ajunge la școală. Și de aceea extindem programele de oferire a unei mese la școală și plănuim, de asemenea, să extindem programul “Școală după școală” pentru a-i ajuta cu temele pentru acasă, deoarece am văzut că rezultatele PISA sunt corelate cu timpul petrecut individual pentru învățare, care pentru noi reprezintă temele pentru acasă. Cei care petrec mai mult de o oră pe zi pregătindu-se individual au rezultate mai bune la PISA. Asta nu înseamnă că trebuie să îi inundăm cu teme, dar trebuie să ne asigurăm că există un sprijin școlar pentru ca ei să se pregătească în afară de ceea ce fac în mod normal împreună cu ceilalți colegi ai lor.”
În România, chestiunea temelor pentru acasă revine periodic pe agenda discuțiilor publice legate de educație, ultima reglementare majoră fiind un ordin din 2016, semnat de fostul ministru Mircea Dumitru, care prevede maximum o oră pentru temele pentru acasă în învățământul primar și maximum 2 ore pentru celelalte niveluri de învățământ.
Citește și:
La clasele I-IV, temele pentru acasă nu trebuie să depășească 60 de minute, se arată în scrisoarea metodică a inspectoratelor școlare pentru învățători
Dacian Dolean, despre temele la clasele primare: Este foarte important ca părintele și profesorul să lucreze împreună iar părintele să mai lucreze acasă cu copilul, dar în același timp, trebuie să înțelegem că și părintele are o viață
La ce folosesc temele pentru acasă? Oana Moraru: Există foarte mulți copii care aparent pricep în clasă, dar când sunt puși în situația de a rezolva singuri, nu mai au abilitatea de a se descurca pe cont propriu. Recomand părinților, în special în clasele I și a II-a, să-și dedice timp temelor
Foto: © Xalanx | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.